7,762 matches
-
sosi prin punctul de frontieră Otopeni În ziua de 12august. Despre MANU TRAIAN se cunosc următoarele. Este născut În comuna Cărbunești fiul lui Ion și al Mariei de naționalitate română și cetățenie italiană. În perioada anilor 1940-1941 Manu Traian a trădat patria plecînd la studii În Franța și Italia. Este cunoscut că În prezent ar duce activitate potrivnică statului nostru. Din aceleași surse se cunoaște că MANU TRAIAN are legături În cercuri oficiale și științifice italiene, olandeze, franceze și americane. Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
ochelarilor. —E ceva mecanic, să știi. După patruzeci de ani, din păcate, mi se umplu automat ochii de lacrimi. La anumite cuvinte, la o muzică anumită. Poate e o simplă alergie... Sentimentul de umilință față de corpul care Începe să te trădeze, lacrimile apărând odată cu emoțiile, urina țâșnind odată cu strănutul... — ...Urinați mai des ca Înainte și În cantități mai mici? — ...De ce mă Întrebi asta, doctore? La ce diagnostic te gândești? Liniștiți-vă, doamnă! Sunt simptome curente la vârsta aceasta. De altfel, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
doilea cadou pentru tine. Luă pernele din jur la pipăit, ca un orb. ― Dar unde?... Unde naiba l-am pus? Se apucă apoi cu mâinile de cap. ― Uite, frate, că nu-mi aduc aminte deloc! Un vârf de mustață îl trădă și Iancu începu să-l gâdile. ― Hai, dumneata unchiulache, dă-mi-l! Sau vrei să-l caut eu p-aici și p-aici? ― Nu-i la mine! Nu-i la mine! se apără Nicolae, abia vorbind printre hohote și țipete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
unui bărbat. Și noua prezență pe deplin masculină o tulbura. Îi reamintea fermecătoarea undă de magnetism care o învăluia întotdeauna în preajma soțului său. Se dezmetici. Dar nu chiar de tot. Și vocea cu care își pofti invitații în casă îi trădă profunda schimbare interioară. Rosti cuvintele cu inflexiunile din tinerețe, când trăia nepăsătoare, ca orice femeie iubită și împlinită. Muzicanții nemți tocmiți pentru muzica europeană începură să cânte. Focul ardea în toate sobele. Oglinzile multiplicau lumina lumânărilor aprinse în sfeșnicele mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pare rău pentru Kutuzov, dar țarul e hotărât să-l înlocuiască. Va numi un alt general, dacă nu cumva l-a și numit deja. Manuc tresări. Da, asta îl va împinge puțin de la spate pe general. Nu ținea să-și trădeze interesul însă. Interveni neutru: ― Bănuiesc că va fi informat la timp despre schimbarea asta. ― Ha, ha, ha! Atât cât îl cunosc eu pe țar, mă îndoiesc. Oricum, cred că noul general va veni și cu instrucțiuni noi. țarul Alexandru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
adică tot alții or s-o libereze, că Românii... vai de geanta lor tricoloră - noi, o să fim, În continuare, suspecți. O dată În ochii Basarabenilor care nu s-au refugiat În ’44: plecând noi În refugiu, nu-i părăsisem? nu-i trădasem? - trebuia să rămânem acolo, să-mpărțim cu ei și binele și răul... A doua oară, În ochii ne-basarabenilor: cum așa: basarabeni și mai ardeam gazul «la ei, În România»?, Încă nu ne „repatriaseră” Rușii? «La noi, În Rusìa»? Sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
pustie cât vedea în depărtare. —Eu sunt femeia care i-a furat soțul Sofiei, a strigat ea cât o țineau plămânii. Sau, cel puțin, așa vede ea situația. Alison a observat că perdelele de peste drum au început să se miște, trădând prezența persoanei care stătea ascunsă în spatele lor. —Dar adevărul e, a continuat ea, că el mi-a spus că mariajul lor e ca și mort, că n-a mai făcut sex cu Sofia de luni de zile, că... Alison s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
foarte dificil. Uneori poți să ajungi să te simți depășit de situație. Fiona se simțea mândră de ea pentru că găsise o modalitate de a articula sentimentele lui Susan, însă fără să i le atribuie, ceea ce ar fi însemnat să-i trădeze încrederea. — Da? Nick părea uluit. —Dacă asta e ceea ce simțea, atunci de ce nu mi-a spus nimic? Fiona a zâmbit înțelegătoare. —Nouă, femeilor, ne place să spunem că suntem niște ființe foarte simple, dar, în realitate, suntem extrem de complexe. — Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
artistic. —Pe bune? Înseamnă că arată absolut îngrozitor, i-a răspuns tărăgănat Julia, așezându-se pe scaun. — Da’ acum vorbind serios, a continuat Susan, te simți bine? Dacă, de fapt, vrei să afli dacă faptul că soțul meu m-a trădat cu fosta nevastă m-a transformat într-una din urâtele alea plicticoase, atunci răspunsul e nu. Numai că am învățat că viața înseamnă mai mult decât să arăți tot timpul perfect. Julia a oftat. — Deci tot m-am ales și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mai mică neatenție, ar fi fost în stare să-i înfigă o baionetă în spate sau să-i pună o grenadă sub pat. — De ce-ai avea nevoie? întrebă fără să se întoarcă, străduindu-se ca vocea lui să nu trădeze nici o promisiune. — Un camion, un jeep și cinci oameni. O să-l iau și pe Mubarrak-ben-Sad, călăuza targuí. Și-o să am nevoie de cămile. — Cât timp? — Patru luni. Dar am ține legătura prin radio o dată pe săptămână. Acum îl privi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
văl se ascunde altceva. Targuí-ul surâse ușor: — Se zice că rasa noastră era inteligentă, cultă și puternică, acolo, în insula Creta, în vremea faraonilor. Atât de inteligentă și de puternică, încât a încercat să cucerească Egiptul, dar tuaregii au fost trădați de o femeie și au pierdut marea bătălie. Unii au fugit spre răsărit, s-au stabilit la țărmul mării și au format poporul fenicienilor, care au stăpânit oceanele. Alții au luat-o spre apus și s-au așezat pe nisipuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
marginea deșertului. îi cunoștea pe toți, și acum muriseră. Se întrebă ce fel de om e acela care recunoaște că a omorât paisprezece ființe omenești în timp ce dormeau, fără nici un tremur în glas, fără nici o scuză, fără nici o urmă care să trădeze cel mai mic semn de părere de rău. Era un targuí, fără îndoială, și la universitate învățaseră că acea rasă nu se aseamănă cu nici o altă rasă din lume și că morala sau obiceiurile ei n-au nimic comun cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ajungă la Paris, unde francezii i-ar fi pus la dispoziție mijloacele pe care i le refuzaseră într-o vreme. Cu banii francezilor și popularitatea sa, nici o forță nu era în stare să i se opună și cei care îl trădaseră ar fi avut timp doar să-și facă geamantanele și să pornească într-un lung exod, așteptând tot timpul să fie ajunși de răzbunarea sa, oriunde s-ar fi ascuns. Trebuia să-l găsească pe Abdul-el-Kebir și trebuia să termine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
putere dacă reușești să treci granița? întrebă, deși se vedea clar că nu este foarte interesat de răspuns. — Așa cred ei, deși eu nu sunt foarte sigur. Cei mai mulți dintre oamenii mei au murit sau sunt în pușcărie... Alții m-au trădat - acceptă curmalele pe care i le oferea targuí-ul. Nu va fi ușor, adăugă. Dar dacă reușesc, poți să-mi ceri tot ce vrei... îți datorez totul. Gacel refuză, vorbind rar: — Nu-mi ești dator cu nimic, ba dimpotrivă, eu îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
folosesc pentru propriu lor profit. Alții, ca să le fie folositori celorlalți și să construiască un viitor mai bun pentru poporul lor. Asta este ceea ce voiam eu. De asta mi-au căutat o vină oarecare ca să mă acuze când m-au trădat și de asta n-au cutezat să mă împuște. — Or fi avut vreun motiv ca să te trădeze. — Nu le permiteam să fure - surâse. Am vrut să am un guvern de oameni cinstiți, fără să-mi dau seama că nici o țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
bun pentru poporul lor. Asta este ceea ce voiam eu. De asta mi-au căutat o vină oarecare ca să mă acuze când m-au trădat și de asta n-au cutezat să mă împuște. — Or fi avut vreun motiv ca să te trădeze. — Nu le permiteam să fure - surâse. Am vrut să am un guvern de oameni cinstiți, fără să-mi dau seama că nici o țară nu are destui oameni cinstiți ca să formeze un guvern. Acum toți au iahturi, palate pe Riviera și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și Abdul-el-Kebir s-ar fi simțit fericit și mândru să fie conducătorul lor, cu toate că știa că acest popor nu putea fi cârmuit. Tuaregii ar fi știut să accepte și să înțeleagă ceea ce el încerca să ofere, nu l-ar fi trădat niciodată și niciodată n-ar fi consimțit ca alții să-l trădeze, pentru că atunci când cei din neamul lor jură credință unui conducător, un amenokal, supunerea lor continuă și după moarte. Dar oamenii de la mare, cei ce îl aclamaseră înnebuniți când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
lor, cu toate că știa că acest popor nu putea fi cârmuit. Tuaregii ar fi știut să accepte și să înțeleagă ceea ce el încerca să ofere, nu l-ar fi trădat niciodată și niciodată n-ar fi consimțit ca alții să-l trădeze, pentru că atunci când cei din neamul lor jură credință unui conducător, un amenokal, supunerea lor continuă și după moarte. Dar oamenii de la mare, cei ce îl aclamaseră înnebuniți când reușise să-i expulzeze pe francezi, oferindu-le pentru prima oară o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
gândindu-se, totodată, cu strângere de inimă la Milică, la suferința lui îndoită și împătrită când ar afla că nevastă-sa îl înșală până și cu el, prietenul și tovarășul de ocnă prin oficii, uite că până și Rafael îl trădase, și de bună seamă că asta o să-l supere până într-atât încât să plece din nou din școală. O tristețe grea îl făcu să se trezească, și uite pe cine strângea el în brațe în contul nevestei lui Milică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îndesându-se în tine să se-ncălzească. Pentru o clipă se văzu în locul dulăului ăluia uriaș, cățărându-i-se în spinare, să continue împreunarea din vis ce făcea să pulseze în el vinovăția. I-ar fi dat mâna să-și trădeze prietenul cel trădat de femeia vieții lui, râvnea și tânjea în timp ce citea articolul cu Iliescu și minerii, minunându-se citeșitrei de dibăcia lui Milică. Numaidecât a revenit la gânduri mai bune, Rafaele, păi, femeia omului, soția prietenului, nu se face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
tine să se-ncălzească. Pentru o clipă se văzu în locul dulăului ăluia uriaș, cățărându-i-se în spinare, să continue împreunarea din vis ce făcea să pulseze în el vinovăția. I-ar fi dat mâna să-și trădeze prietenul cel trădat de femeia vieții lui, râvnea și tânjea în timp ce citea articolul cu Iliescu și minerii, minunându-se citeșitrei de dibăcia lui Milică. Numaidecât a revenit la gânduri mai bune, Rafaele, păi, femeia omului, soția prietenului, nu se face, îi știi doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
teren, scriu, corectează, dactilografiază și stilizează și articolele altora. Angela cică ar fi fost asistentă la Spitalul Municipal și ar fi făcut și doi ani de Medicină, așa spune ea, dar odată când nu era de față Doinița și-a trădat prietena și colega turnând-o că n-a fost la spital altceva decât infirmieră pe post de femeie de serviciu, păi, ce credeați? Spăla pe jos prin saloane și grupuri sociale, hi-hi-hi, păi, dacă nu i-a plăcut cartea? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
rea decât a lui Ceaușescu; oricum, îi calcă pe urme, uitând pasămite cum a murit, ca un câine pus la zid de câinii pe care el cu mâna lui i-a hrănit, deh, slugile lui de încredere, ăștia l-au trădat, dacă nenorocitul de el n-a luat aminte la mânia poporului, deh, ofta, cădea pe gânduri, mânia poporului părea să trezească în el un puseu lung de meditație mistică dezabuzată. Ostenise maestrul, deh, resemnarea, disperarea, osteneala, care atrag după sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
munte unde s-a dus să-și mănânce pensia ca să-i elibereze lui fiu-său apartamentul de la Câmpulung, dar uite că degeaba și-a pus nădejdea în el înzestrându-l; după Mirela, s-ar zice că și Vlăduț l-a trădat, plecând în lume. Nu-i puțin lucru, totuși, că Vlăduț a catadicsit să-i amintească moșului de Mirela. Îi scrisese, da, a primit alaltăieri scrisoare din Austria de la Vlăduț, că a dat pe aici și ar fi bine să, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
-l folosește. — Da? Ceva interesant? — S-ar putea spune și așa. Are de gând să transforme sala Într-una de fițe, să dubleze cotizația de membru și să folosească banii ca să monteze jacuzzi și saune. Ce mai, capitalismul În acțiune! Trădează Însăși ideea pe care s-a Întemeiat existența sălii ăsteia. O să-și trântească probabil o mărire copioasă de salariu, dar lefurile noastre vor rămâne la fel de mici, desigur. Conducerea Își asigură Întotdeauna ce-i mai bun, iar lucrătorii trag ponoasele. Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]