4,816 matches
-
din totalul exporturilor românești. Izolarea simbolică este esențială. Ceaușescu miza pe o tresărire a națiunii. Or, această națiune nu-1 urmează nici în proiectele sale grandioase de reorganizare a peisajului și nici în mobilizarea sa naționalistă antimaghiară. Speranțele într-o mutație transnațională înving speranțele autarhice. Ceea ce era în anii '50 un proiect prometeic devine în anii '80 subiect de scandal. Ceaușescu distruge, se spune; el însă pretinde că ar construi. Acționînd, el rămîne credincios propriilor declarații din 1965 și 1971, ca și cum erei
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pun în mișcare conducerea revistelor literare, ca, de exemplu, pe Dan Hăulică, directorul revistei SecolulXX. În sfîrșit, momentul Budapesta este important în 1988-1989, iar publicarea revistei de limbă română România liberă, în primăvara lui 1988, dovedește un început de reflecție transnațională alternativă. Revista comemorează evenimentele de la Brașov, publică caricaturi ale Conducătorului și ale soției sale și prezintă manifestațiile organizate la Budapesta, în iunie 1988, împotriva regimului "Prometeului Carpaților". Sub titlul "Solidari", se poate citi: "Una din primele observații politice făcute în numele
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
eră post-fordistă, în care regimul marcat de acumulare, producția și consumul în serie, economia dirijată de stat și cultura omogenă de masă vor fi înlocuite de regimuri de acumulare "mai flexibile" (Harvey, 1989). Acestea sînt caracterizate de înlocuirea de către corporații transnaționale a statului-națiune ca reglator al producției într-o nouă eră de producție globală care șterge barierele anterioare de spațiu și timp. Alți teoreticieni sociologi vorbesc de "capitalismul dezorganizat" sau organizat diferit și de noi crize de legitimare, riscuri, probleme ecologice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imediată a lumii noastre. Stilul lor presupune o acumulare de imagini de mare intensitate și descrieri extrem de vii, subiecte complicate și personaje bizare și violente angajate în luptă pentru putere și supraviețuirea în lumea contemporană a orașelor sau a corporațiilor transnaționale. Narațiunile de acest gen sînt caracterizate de rapiditate și energie, de un ritm alert, de o multitudine de personaje bizare, răsturnări de situații surprinzătoare întocmai ca viața în societatea tehnologică. Spre deosebire de curentul SF anterior ai cărui reprezentanți proveneau adesea din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fiind mediatizat prin intermediul tehnologiei. În universul creat de Gibson, informația este forma privilegiată de capital și sursa de bogăție și putere 9. În mod similar, societatea înfățișată de scriitorii cyberpunk este o societate a capitalismului liber, ce reflectă avîntul corporațiilor transnaționale ce s-au dezvoltat în timpul regimurilor conservatoare din perioada 1980 Reagan/Bush, Thatcher/ Major, Kohl și alții. În lumea acestui darwinism social, capitalul este total lipsit de morală, numai cei puternici și capabili reușind să supraviețuiască și să prospere (capabili
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În această lume, corporația familială Tessier-Ashpool reprezintă "un clan", care dorea să-și păstreze controlul asupra averii și puterii în cadrul familiei lor. Clanul Tessier-Ashpool reprezintă formele mai vechi de capitalism cel de familie, o formă devenită perimată în contextul global transnațional. Din această perspectivă, IA Wintermute reprezintă o nouă formă de tehnocapitalism, în care calculatoarele și o corporație impersonală dețin controlul asupra informației și puterii, iar indivizii acced la putere în măsura în care sînt în relații bune cu corporația și băncile ei de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pernicios al unor tipuri ideale (ale raselor și sexelor) și care este golit de economie politică, de elemente de clasă, de analiză a capitalismului 31 . Lumea cyberpunk este, dimpotrivă, constituită din noi forme de tehnocapitalism, inclusiv capitalismul bazat pe corporații transnaționale, în special reprezentat de firmele japoneze și americane. Lumea cyberpunk este o lume a tehnologiei avansate, în care informația este bunul de larg consum cel mai căutat, în care calculatorul și cyberspațiul oferă accesul la noi forme de experiențe, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care era dependentă aproape total de familia consangvină sau de cea de procreare, se va independentiza pe măsura implementării industriei și a mobilității geografice. Creșterea spectaculoasă în rândul femeilor a nivelului de școlaritate, migrația rural-urban (incluzând-o și pe cea transnațională) vor democratiza substanțial și viața de familie. Sunt însă deja constatabile și anumite efecte perverse. Într-o gospodărie în care bărbatul se credea și era dominator,principalul actor economic, acum când câștigă mai puțin decât soția sau este șomer, el
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
propagat clandestin. Legatul babeuvismului este inseparabil de energia lui Felipe Buonarotti: lecția sa este în egală măsură organizatorică și ideologică. Revoluționarii devin, odată cu noul secol, o avangardă a umanității. Iar societățile secrete sunt mediul instituțional în care se cimentează solidaritățile transnaționale. Contaminate de fascinația ocultismului și îndatorate masoneriei, societățile secrete educă și inspiră. De la carbonari până la mazzinieni, romanticii revoluționari ai veacului al XIX-lea trăiesc în această lume subterană, dominată de propriile sale coduri și venerând propria sa divinitate. Dincolo de naivitatea
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
fundamentale ale politicii internaționale. Începând de atunci, în unele perioade mai intens decât în altele, aproape orice aspect al cercetării politicii internaționale a fost contestat. Ce ar trebui să fie interesată să studieze această disciplină: relațiile între state? Legăturile economice transnaționale crescânde, așa cum recomandau liberalii de la începutul secolului trecut? Interdependența internațională crescândă, așa cum se susținea în anii '70? Sistemul global de dominare și dependență, așa cum susțineau marxiștii și neomarxiștii din anii '70? Globalizarea, așa cum au susținut cercetătorii din ultima perioadă? Acestea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
trebui să studieze în perioada contemporană (Baylis și Smith 2005). Deși departe de a fi exhaustivă, următoarea listă rezumă unele din preocupările disciplinei în perioada recentă: * Actori dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în perioada contemporană (Baylis și Smith 2005). Deși departe de a fi exhaustivă, următoarea listă rezumă unele din preocupările disciplinei în perioada recentă: * Actori dominanți în mod tradițional acesta era statul suveran, dar lista include acum corporații transnaționale (CTN), clase transnaționale și "capitaliști de cazino", organizații internaționale precum Organizația Mondială a Comerțului, organizații internaționale nonguvernamentale (OING) precum Amnesty International, noi mișcări sociale incluzând mișcări feministe și ecologiste și organizații internaționale teroriste precum Al-Qaeda. * Relații dominante în mod tradițional desemnau relații strategice
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
solidaritate în interiorul "societății civile globale". * Chestiuni empirice distribuția puterii militare, controlul armamentului și gestiunea crizelor, dar și globalizare, inegalitate globală, politici identitare și fragmentare națională, cultura drepturilor universale ale omului, situația grea a refugiaților, probleme de gen, protecția mediului, criminalitatea transnațională, comerțul cu droguri și HIV/ SIDA. * Chestiuni etice războiul drept, părțile bune și rele ale intervențiilor umanitare, argumente pro și contra redistribuirii globale a puterii și bogăției, îndatoriri față de natură, generațiile viitoare și speciile non-umane, respectul față de diferențele culturale și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de cele ale masculinității, și de felul în care acestea afectează unele forme de putere și inegalitate și, la nivel epistemologic, anumite pretenții privind cunoașterea lumii. Matthew Paterson discută evoluțiile din gândirea politică ecologistă în Capitolul 10. Degradarea mediului, poluarea transnațională și schimbarea climei au avut un impact semnificativ asupra studiului politicii globale. Aceste chestiuni s-au remarcat în studii ale "regimurilor internaționale" cu responsabilități pentru probleme de mediu. Aspectele legate de dreptatea globală s-au aflat în centrul discuțiilor despre
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și susținătorii statului, care sunt sceptici în această privință (Held et al. 1999; Held și McGrew 2000). Liberalii arată irelevanța crescândă a granițelor naționale pentru desfășurarea și organizarea activității economice. Ei se bazează pe creșterea comerțului liber, pe capacitatea coporațiilor transnaționale (CTN) de evita reglementarea politică și jurisdicțiile legale naționale, precum și pe eliberarea capitalului de constrângerile naționale și teritoriale (Ohmae 1995; Friedman 2000; Micklewait și Wooldridge 2000). Scepticii, pe de altă parte, consideră că lumea era mai puțin deschisă și globalizată
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
identitatea comercială: "mâna invizibilă" a lui Smith presupunea legături interne ale comunității, astfel încât capitalistul simțea "o lipsă de înclinație naturală" către investițiile în străinătate. Smith și Ricardo nu ar fi putut prevedea "o lume a managerilor cosmopoliți și a companiilor transnaționale care, după ce au limitat răspunderea pe care o aveau în fața guvernelor naționale, au depășit până la urmă și acele guverne și nu mai văd în comunitatea națională contextul lor firesc" (Daly și Cobb 1994: 215). Apariția capitaliștilor care s-au eliberat
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine un anacronism. Comerțul în interiorul industriilor și în interiorul firmelor domină sectorul prelucrător din economia mondială. Peste 40% din întregul volum de schimburi este reprezentat acum de tranzacții intra-firmă, în cadrul companiior transnaționale schimburi care traversează granițele și sunt controlate de la centru, o "mână cât se poate de vizibilă". Comerțul intra-firmă contrazice teoria avantajului comparativ, care recomandă națiunilor să se specializeze în produse pentru care înzestrarea cu factori de producție asigură un
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Ele nu mai pot rămâne departe de afaceri, așa cum o cere teoria economică neoliberală (Emy 1993: 173). În mod similar, globalizarea economiei mondiale a antrenat răspândirea industriilor spre multe țări aflate în curs de dezvoltare și relocalizarea centrelor de producție transnaționale către zone cu salarii mici și posibilități de exploatare regiuni cu standarde reduse de sănătate și siguranță, unde sindicatele sunt deseori suprimate sau ilegale. Companiile transnaționale devin tot mai mult adeptele ocolirii granițelor naționale în căutarea forței de muncă ieftine
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
industriilor spre multe țări aflate în curs de dezvoltare și relocalizarea centrelor de producție transnaționale către zone cu salarii mici și posibilități de exploatare regiuni cu standarde reduse de sănătate și siguranță, unde sindicatele sunt deseori suprimate sau ilegale. Companiile transnaționale devin tot mai mult adeptele ocolirii granițelor naționale în căutarea forței de muncă ieftine și a accesului la materii prime, și puține state pot refuza să le găzduiască. Crearea de noi centre de producție survine oriunde pot fi maximizate oportunitățile
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
comercial pentru țările care, altfel, ar putea fi complet excluse din comerțul mondial. Condițiile moderne ale comerțului sunt mult diferite de estimările analizei neoliberalilor asupra modului cum funcționează de fapt piețele și comerțul. Internaționalizarea producției, mobilitatea capitalului și dominația corporațiilor transnaționale sunt doar trei tipuri de evoluție care fac oarecum anacronice teoriile avantajului comparativ. Ideea statelor naționale suverane, care fac schimburi între ele ca unități economice coerente, devine încet-încet excepția, mai degrabă decât regula. Teoria neomercantilistă, care pune accentul pe maximizarea
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
doctrinele pieței libere, în timp ce celelalte societăți industriale o iau în direcție opusă, se plasează într-o poziție vulnerabilă în economia mondială. Însă indiferent de desființarea barierelor vamale, piața mondială nu va fi "liberă" în niciun sens relevant, din cauza puterii companiilor transnaționale de a controla și distorsiona piețele prin prețuri de transfer și alte instrumente. Proliferarea acordurilor de liber schimb și a organizațiilor precum NAFTA, Cooperarea Economică din Asia și Pacific (APEC) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC), precum și importanța din ce în ce mai mare
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Cooperarea Economică din Asia și Pacific (APEC) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC), precum și importanța din ce în ce mai mare a organizațiilor internaționale precum G8, Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Mondială, indică influența neoliberalismului în perioada de după Războiul Rece. Acestea sunt organisme transnaționale puternice, încarnări ale ideologiei care le conduce: liberul schimb. Din punctul de vedere al adepților lor, ele oferă societăților în curs de dezvoltare singura oportunitate de a învinge dificultățile financiare și de a-și moderniza economiile. Din punctul de vedere
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
prin colapsul sistemului Bretton Woods, la începuturile anilor 1970, a transformat relațiile dintre state și piețe. Creditul (obligațiuni și împrumuturi), investițiile (investițiile străine directe ISD) și moneda (valuta) circulă în prezent mai mult decât mărfurile. Ca rezultat, creșterea puterii capitalului transnațional și diminuarea suveranității economice naționale este poate cea mai semnificativă realizare a ideilor economice liberale (Strange 1996, 1998). Relația dintre prosperitatea economică a unei națiuni și piețele monetare mondiale este decisivă. Deoarece majoritatea statelor sunt incapabile să genereze suficientă bogăție
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
fapt dă comunității de investiții străine o pârghie de influență importantă asupra stabilirii politicilor și asupra cursului dezvoltării economice a unei națiuni în general, și constituie o diminuare a suveranității economice a țării. E greu de supraestimat puterea capitalului financiar transnațional din perioada modernă. Volumul de tranzacționare a monedelor străine în centrele financiare majore ale lumii, estimat la peste 1,5 mii de miliarde dolari pe zi, a ajuns să depășească comerțul internațional de cel puțin 60 ori. Statisticile ONU sugerează
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
monedelor străine în centrele financiare majore ale lumii, estimat la peste 1,5 mii de miliarde dolari pe zi, a ajuns să depășească comerțul internațional de cel puțin 60 ori. Statisticile ONU sugerează că cele mai mari 100 de companii transnaționale din lume, cu active de peste 5 mii de miliarde dolari, dețin o treime din totalul de investiții străine directe ale statelor lor de origine, ceea ce le conferă o influență din ce în ce mai mare asupra economiilor țărilor gazdă. Brokerii de pe Wall Street și
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]