4,948 matches
-
Maria, noi suntem destul de bătrâni și bolnavi, mai ales Ruxanda care deabia merge pe picioare și din ce în ce mai des o scutură frigurile, de trebuie să stea mai mult în pat. Avem noroc de voi că ne aduceți tot ce este de trebuință și de-ale gurii, ne spălați așternuturile și schimburile, că în nădejdea fetelor noastre, pot să ne mănânce câinii, că rar se abat pe la noi. și atunci când vin rar, se uită pe furiș pe ușa crăpată să vadă pe mamă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aceeași situație de premiant. Mă descurcam foarte bine și din punct de vedere material prin meditarea unor elevi din clasele mai mici și cu banii astfel realizați îmi îmbunătățeam hrana de la internatul școlii, îmi procuram cărți și alte obiecte de trebuință. Meditând pe alții, am învățat eu însumi mai temeinic și în felul acesta am avut serioase acumulări de cunoștințe folositoare pregătirii profesionale, devenind tot mai bine pregătit. În vacanțe și mai ales în vacanțele de vară pregăteam pentru admitere în
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Copiii satului, școlarii noștri, erau ca și copiii noștri. Nu mai aveam necazuri și nici reclamații pentru că reclamagii nu mai erau agreați cu minciunile lor. În februarie 1952 se face o nouă stabilizare a banilor, dar noi cheltuisem totul pentru trebuințele noastre ca oameni și învățători. Prin martie, merg la comună pentru material didactic. Plec dimineață tare ca să mă pot întoarce până nu se dezgheață drumul clisos pe care îl aveam de făcut. Întâlnesc la centrul comunal pe unul din inspectorii
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
casă umbrele și mantale de ploaie. După un sfert de ceas, reapărea sub un maldăr de haine pe lunga alee și, pe măsură ce Înainta, Își recăpăta petele de leopard, căci soarele strălucea din nou și imensa lui povară nu mai făcea trebuință. Mamei Îi plăceau toate jocurile de Îndemânare și de noroc. În mâinile ei pricepute, cele o mie de piese ale unui joc de puzzle alcătuiau treptat o scenă de vânătoare englezească; ceea ce părea un picior de cal se dovedea a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o să mă tot odihnesc. Și cel mai zbuciumat râu ce coboară de la munte, învolburat, își află odihna cufundându-se în mare"... Daniil stăruie, cu blândețe: Te chinui... Te zbați ca marea de maluri... Nu vezi? Ești frânt... Ești bolnav ... Ai trebuință de hodină... De pace... De... Ștefan izbucnește cu patimă agitându-se de colo-colo, șchiopătând, târșindu-și piciorul, dă ocol chiliei, răstoarnă un scăunel, calcă peste sfărmături de piatră. Și... și ce gândești Sihastre?! Crezi că într-o ulcică o să-mi găsesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sufocă, nu-i mai ajunge aerul. Își desface larg cămașa. Se sprijină de speteaza scaunului. Plânge țara... Și eu... eu ce fac?! Daniil îi pune mâna pe umăr, îi vorbește cu blândețe, dar cu convingere: În aceste clipe grele, ai trebuință de credință în tine! Nu ești omul să te dai bătut! Te vei ridica! N-ai teamă! Te vei ridica! Roata istoriei se-nvârte! Să crezi! Să crezi Ștefane! Ștefan se dezlănțuie vehement: Să cred?! În cine?! În ce?! Crede
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tu învățătură de la boier Stanciu, de pildă, spune tușind cu subînțeles. Îl treci pe răboj! îi poruncește apoi lui Tăutu. A luptat ca Arhanghelul Mihail cel cu sabie de foc! Tizul lui! Mihail, îmbujorat, copleșit de rușine, bolborosește: N-am trebuință... Zău, Măria ta! Ce să fac cu pământul? Mai mare beleaua... Gura! se răstește Ștefan. O să ai muiere, copchii! Știi cum sunt muierile: de nu le dai, te lasă!... Haideți! Haideți! Împărăția Cerurilor e pe voi! Care mai dați?! Om
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
mai vechi, răni mai noi... O să poruncesc să sune trompeții la porțile Cetății ca pentru oaspeții cei mai de samă... Ștefan tace câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru tot... Ce-aș putea să-ți dăruiesc? Ai trebuință de atâtea... Mulțămesc Măriei tale... Ce să-mi dăruiești? Mi-o dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică n-am trebuință... Adică... dacă Măria ta binevoiește, trebuință aș avea... îndrăznește Daniil după câteva clipe de cumpănă și un scărpinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru tot... Ce-aș putea să-ți dăruiesc? Ai trebuință de atâtea... Mulțămesc Măriei tale... Ce să-mi dăruiești? Mi-o dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică n-am trebuință... Adică... dacă Măria ta binevoiește, trebuință aș avea... îndrăznește Daniil după câteva clipe de cumpănă și un scărpinat în creștet. Da! Spune! Orice! Spune!... O daltă mi-ar face trebuință... și o ridică de jos dintre sfărmături, o răsucește pe-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să-ți mulțumesc pentru tot... Ce-aș putea să-ți dăruiesc? Ai trebuință de atâtea... Mulțămesc Măriei tale... Ce să-mi dăruiești? Mi-o dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică n-am trebuință... Adică... dacă Măria ta binevoiește, trebuință aș avea... îndrăznește Daniil după câteva clipe de cumpănă și un scărpinat în creștet. Da! Spune! Orice! Spune!... O daltă mi-ar face trebuință... și o ridică de jos dintre sfărmături, o răsucește pe-o parte, pe alta. Iaca, s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
dat Domnul de toate, zâmbește Daniil. De nimică n-am trebuință... Adică... dacă Măria ta binevoiește, trebuință aș avea... îndrăznește Daniil după câteva clipe de cumpănă și un scărpinat în creștet. Da! Spune! Orice! Spune!... O daltă mi-ar face trebuință... și o ridică de jos dintre sfărmături, o răsucește pe-o parte, pe alta. Iaca, s-a tocit... s-a și știrbit într-un colț, săraca... Mă chinui rău... Cu ce să înalț ditai altarul? Ooo!! Numai atâta?! și Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
tine să nu fie întuneric"... Ce vrei să faci? Ștefan își șterge fața cu o cârpă albă pregătită pentru oblojeală: Nu cumva ai vreo pereche de opinci? Cu cât mai ponosite, cu atât mai bine. Nu înțeleg, la ce ai trebuință de opinci? întreabă Daniil intrigat. Ce vrei să faci? întreabă din nou, dar Ștefan tace. Să nu faci vreo nebunie, se frământă Daniil îngrijorat. Nebunie?! hâhâie Ștefan. Am făcut destule la viața mea, una în plus nu mai contează. Orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
după mult timp picând de somn, cu noi toți împreună formează o unitate perfectă, de sine stătătoare pe care trebuie neapărat s-o trec pe lista „bagajelor” ce mă vor însoți în marea călătorie și îmi vor fi de absolută trebuință la destinație, constituind, de fapt, însăși destinația. * Cum a murit lelea Saveta. S-a culcat, ca de obicei, devreme, dar n-a putut să adoarmă: o supăra un ghimpe de lumină, apărut în acea seară nu se știe de unde și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
totdeauna ca atitudine de bază a aparentului lor apolitism. Îmi vin în minte - pentru că se potrivesc de minune aici - cuvintele poetului basarabean Grigore Vieru, pe care, înainte de Revoluție, le-am transcris cu grijă - în speranța că îmi vor fi de trebuință cândva - din numărul 40, din 28 sept. 1989, al revistei Literatura și arta din Chișinău, împrumutat aproape pe furiș de la un prieten. Dup ce subliniază că „destule realități de la noi sunt, nu pur și simplu, dramatice - sunt monstruoase”, poetul adaugă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
se vedea acasă când mama aducea pe lume câte un pui de om. În astfel de cazuri îl prindea și pe el un fel de tremurat, devenea neliniștit, se îngrijea să fie cineva lângă mămica, să fie pregătite cele de trebuință și apoi dispăra, își găsea de lucru mai departe de casă. Vara, se ducea singur la câmp, la vie, iar noaptea se ducea cu caii la păscut. M-am născut într-o miercuri, iar tata abia duminică s-a dus
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
lucrul cel mai trist; pentru ei o predică nervoasă, țipată, terorizantă, cu o înlănțuire de citate biblice, e „o predică bună” și mai de preț decât participarea la jertfa euharistică. Le-am vorbit mult. Am încercat să scot în evidență trebuința de a participa la jertfa euharistică. Ne-am despărțit cu rugăciunea Tatăl nostru, dar ei au plecat nemulțumiți pentru că n-am îngăduit nici unuia dintre ei „să predice” în biserică. În timpul săptămânii am scris despre : „Biblia cartea de căpătâi a preotului”. Joi
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Iar Dumnezeu nea îndreptat pașii spre hanul unui grec numit Condorupis. Vad de oameni și căruțe, turn Babel cu toate limbile răsturnate de prin localitățile județului. Ne uitam la ei, ei la noi și speram să găsim pe cei de trebuință. Tânărul hangiu era blond, deși grecii nu prea sunt blonzi, răutăcios, zgârcit și afurisit, ca și cei zece lei pe care îi cerea pentru fiecare noapte de popas la obște. Mâncarea - altă mâncare dar nu de pește că era scump
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
încălzită și o farfurie cu mâncare gătită. Era o femeie descurcăreață care știa să se dea după om, se pricepea să-și facă relații și să le întrețină. Încerca să afle imediat ce cunoștea un om oarecum important de ce anume are trebuință, și ce îi place pentru a-i oferi sau a-i sări în ajutor la nevoie. Oricine venea în control la primărie era bine primit în casa ei unde găsea o masă caldă îmbelșugată, o cafea sau un pahar de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pentru Întâiași dată a Întâmpinat cu bucurie oștirile rusești...Nădăjduiesc să găsesc la voi aceeași sufletească primire care au arătat-o și străbunii voștri oștirilor noastre ... Vă invit așadar a vă urma În pace Îndeletnicirile și a ușura armatei satisfacerea trebuințelor sale ...”. Palma aceasta a simțit-o țara Întreagă, dar a Înghițit-o, căci era momentul când România voia să le evite pe cele viitoare. Numai Carp n-a putut-o Înghiți. La 17 aprilie 1877, când s-a urcat la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
e necesar să-l afișăm ca ideologie. El este o stare de spirit care generează strategii conservatoare, atât la nivelul vieții indivizilor, cât și la nivel politic. O explicație este de natură biologică. Dacă ne este afectată existența la nivelul trebuințelor fundamentale, tindem spre strategii de supraviețuire (în cazul nostru, este vorba despre peste jumătate din cetățeni). Sau tindem să conservăm un mod de viață, un status, proprietatea, puterea. Cel mai mare număr de conservatori se recrutează din rândul populației rurale
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
trist de robie, de aproape un secol și jumătate, al bisericii bucovinene, chezășuindu-i un viitor fericit și în deplină libertate”. Lucrul acesta este întărit și de către alți autori, care au afirmat: „ca bucovinean cunoștea prea bine durerile, necazurile, neajunsurile, trebuințele și cerințele credincioșilor ortodocși și ale slujbașilor bisericii noastre bucovinene și a condus Arhidioceza bucovineană cu râvnă, bunăvoință și pricepere”. Boala, decesul și înmormântarea Viața Mitropolitului Nectarie a fost marcată de multe bucurii, dat totodată și de multe necazuri, supărări
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
mult pământ. De o parte un deal întreg care aparținea familiei Cotlarciuc, iar de cealaltă parte se întindeau șapte hectare de teren arabil tot în administrarea familiei. Tot acest pământ a fost cumpărat de către oameni cu bani și destinat altor trebuințe (construcție, culturi agricole). Casa părintească nu mai există, aceasta fiind stricată și în locul ei construită o alta de către niște străini. Cât îi privește pe preoții parohi din sat (în Stulpicani sunt două parohii cu hramurile „Înălțarea Domnului” și „Adormirea
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
acest fel în ce mod a trebuit să își desfășoare activitatea aici mitropolitul nostru. „Organizarea unei biblioteci nu poate ajunge niciodată acea zi, când să poată spune că nu mai trebuie nimic de adaus sau de îndreptat. Mereu se ivesc trebuințe noi și mereu bibliotecarul conștiincios va avea de chibzuit cum să coordoneze noua cerință cu vechiul sistem de organizare al bibliotecii Aceste lucrări nu le poate face decât un funcționar de bibliotecă, cu vocație și pregătire cuvenită. Unde lipsesc bibliotecarului
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
de o răbdare și stăruință neobișnuită. Aceste daruri le aducea mitropolitul Nectarie [...]. Ne venea un al doilea Iosif de Cetatea Albă [...]. Este un merit personal al chiriarhului nostru de a fi reușit să salveze fondul nostru bisericesc rezervându-l pentru trebuințele bisericești din eparhia noastră. Din veniturile acestui fond s-a clădit impunătoarea casă preoțească alăturea de reședința mitropolitană...turnătoria de lumânări, internatul Mitropolit Nectarie, casa de ajutor reciproc și alte instituții de binefacere s-au întemeiat la inițiativa Î. P.
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
pentru a îndeplini mandatul evanghelic: „Căutați Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea sa... Nu vă preocupați spunând: ce vom mânca, ce vom bea, cu ce ne vom îmbrăca, pentru că de aceste lucruri se preocupă păgânii. Însă, Tatăl vostru știe că aveți trebuință de toate aceste lucruri... El va avea grijă...“. Să aveți încredere în iubirea lui Dumnezeu față de noi. Să credeți orbește, necondiționat, în orice ocazie, în orice încercare, în orice abandonare aparentă! Să credeți mereu, neîntrebând nimic, necerând nimic...». Și-au
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]