KorAP: Find »[drukola/base=tronson & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...168 169 170 ...191 >

4,755 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

rețele de canalizare. /5,9,22,44,50/ 68 Pentru această operație este necesar să se respecte anumite reguli de trasare și anume: - se va căuta, pe cât posibil, ca transportul apei uzate prin colectoarele rețelei să se facă gravitațional; - un tronson al colectorului este simbolizat ca în figura 2.3.: Respectând aceste reguli se poate trasa întreaga rețea de canalizare și se poate observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
observa că aceasta este o rețea ramificată. 2.2.2. Repartiția debitului uzat menajer prin metoda suprafețelor sau a lungimilor În cazul sistemului de canalizare unitar, determinarea suprafețelor se realizează prin metoda bisectoarei, adică se trasează bisectoarele unghiurilor formate de tronsoanele colectoarelor, obținându-se astfel 69 suprafețe geometrice simple (triunghiuri, trapeze, etc) pentru care determinarea ariei este ușor de realizat. Aceste suprafețe se numerotează cu cifre de la „1” la „n” pentru a le identifica (figura 2.5). În același timp, se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mai sus calculate pe fiecare zonă de confort în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
în parte. Calculul pentru repartiția debitului uzat menajer se efectuează tabelar (tabel 2.13) conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conform schemei din figura 2.6. Astfel se pot defini: - debit de tranzit - reprezintă debitul total colectat de pe tronsonul anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
anterior; - debit lateral - reprezintă debitul colectat de pe tronsoane conform zonelor de confort, care intră în căminul de vizitare din amonte pentru tronsonul supus discuției; - debit aferent reprezintă debitul colectat de pe suprafețele situate de o parte și de alta (stângadreaptaă pentru tronsonul supus discuției; - debit total - reprezintă suma debitelor de tranzit, aferent și lateral corespunzător zonelor de confort. În cazul analizat s-au considerat două zone de confort edilitar, un colector principal CP (1-2-3-4-5) și un colector secundar CS (6-7-3), celelalte secundare

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
celelalte secundare considerându-se ca aport lateral. 71 Colectorul secundar se calculează similar cu cel principal, el devenind ca un lateral pentru acesta, iar valorile din coloanele „total” (pentru colectorul secundar coloanele 9 și 10) se trec la lateral pentru tronsonul „3 - 4” din colectorul principal, în căminul de vizitare din amonte (adică CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
CV3). În acest fel se obțin în final (coloanele 9 și 10 din colectorul principal, ultimul tronsonă valorile suprafețelor totale din zona I, respectiv zona a II-a. În cazul schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
schemei din figura 2.7. repartiția debitului uzat menajer pe tronsoane nu se mai poate realiza prin metoda suprafețelor (aceasta pentru o zonă în care avem doar case și teren agricol, de obicei, în mediu rurală, ci prin metoda lungimilor tronsoanelor. Rețeaua de canalizare publică se dimensionează la debitul uzat menajer orar maxim (Qorar max). Aceste debite au fost calculate la punctul 2.1.1. Calculul se poate conduce tabelar (tabelul 2.15). Referitor la debitul uzat industrial (determinat la pct.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
a zonei canalizate împotriva inundațiilor în cazul unor ploi mai mari decât cea de calcul, pentru care stabilirea soluțiilor se face pe bază de justificări tehnico-economice. /1, 7, 16, 26, 46, 52/ 2.3.1. Repartiția suprafețelor bazinului canalizat pe tronsoanele de calcul În acest caz calculul suprafețelor bazinului canalizat nu se mai rezolvă prin metoda bisectoarelor, ci prin metoda perpendicularelor pe curbele de nivel. Astfel din nodurile rețelei se duc perpendiculare pe curbele de nivel obținându-se împărțirea în suprafețe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
unei suprafețe receptoare de ploaie, până în secțiunea de control. Timpul de concentrare superficială, tcs, este în funcție de panta și natura suprafeței de scurgere, de densitatea construcțiilor pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe lungimea parcursului de la punctul de cădere a apei de ploaie până la cel mai apropiat tronson al rețelei, de intensitatea și durata ploii, de capacitatea de reținere a apei în depresiuni, etc. vai - viteza apreciată de curgere a apei în tronsonul de canalizare care se dimensionează, considerată, pentru un prim calcul între 60 și 120 m/min. În cazul în care, viteza la secțiune plină rezultată la dimensionarea canalului, diferă cu mai mult de ± 20% de viteza adoptată inițial, calculul se

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
figura 2.11), fiecărei zone corespunzându-i câte o diagramă pentru calculul intensității ploii (figurile 2.12. - 2.30) Pentru proiectare se alege zona respectivă și curba de frecvență a ploii de calcul. Cunoscând durata ploii de calcul, tp, pentru tronsonul care se dimensionează și frecvența „f” (figura 2.10) modul de lucru este următorul:se intră cu valoarea duratei ploii de calcul pe abscisă și se ridică o perpendiculară până se intersectează curba de frecvență „f” (cunoscută). - din acest punct

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pct. 2.3.2); i - intensitatea ploii de calcul, în l/s ha (prezentat la pct. 2.3.4). Calculul se poate face tabelar astfel: Debitul de calcul al apelor meteorice Suprafața S.U. [ha] Suprafețe reduse S F [ha] Tronson iteren ‰ Debitul de calcul pentru apa de ploaie într-o secțiune „i”, rezultă din luarea în considerare a traseului pentru care se obține cea mai mare valoare a duratei ploii de calcul, „tp”, pornind de la extremitatea amonte a colectorului. În

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
ic” se recomandă ca înaintea efectuării calculelor de dimensionare să se execute profilul longitudinal al terenului (și aproximativ al colectoareloră ce urmează a fi dimensionate, în scopul de a determina (precizaă panta optimă a acestora. Având pantele terenului pentru fiecare tronson al colectoarelor ce se dimensionează putem întâlni trei situații distincte: 1). Panta colectorului „ic” este egală cu panta terenului „it” (figura 2.32) În acest caz se alege o pantă a colectorului „ic” minimă astfel încât viteza de curgere a apei

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pentru a nu ajunge cu colectorul la adâncimi foarte mari în afara căminelor de spălare se prevăd stații de pompare pentru a „ridica” colectorul la suprafață. Această situație se rezolvă prin micșorarea pantei colectorului până atingem viteza maximă admisibilă. Dacă trasăm tronsonul plecând de la cămine de vizitare din amonte atunci am ieși cu colectorul din teren (ic < it). Pentru racordarea colectorului plecăm de la asigurarea adâncimii de îngheț în căminul de vizitare din aval, trasăm colectorul și rezultă pentru racordare necesitatea amplasării de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
mari, dar este mai sensibilă decât celelalte tipuri fiind mai puțin folosită. Îmbinările cu manșon (figura 2.51Ă sunt similare cu îmbinările cu luneta dar sunt mai simple și mai puțin costisitoare, distribuind lungimea utilă pe un număr superior de tronsoane. În anumite cazuri se impune blocarea conductei, forțele generate fiind absorbite de către tubulatură și de către mediul înconjurător. Din această cauză este necesar un calcul al structurii cu aceleași valori ale caracteristicilor mecanice ale polimerului în condițiile de lucru. Verificarea lungimii

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
conducte din alte materiale . Atunci când viteza efectivă vef are valori cuprinse între 0,5 și 0,7 m/s este necesar introducerea căminelor de spălare, în această situație panta colectorului trebuie mărită, refăcându-se calculul de dimensionare (în general pentru tronsoanele cu lungimi mariă, iar dacă viteza maximă vmax are valori mai mari decât viteza maximă admisibilă, este necesar introducerea căminelor de rupere de pantă, adică de data aceasta panta colectorului trebuie micșorată, redimensionându-se colectorul. 2.5.2. Verificarea dimensionării pe

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
110,2 mm à Hstd = 125 mm); R - raza hidraulică; bcoeficient de formă; Qpk - debite la secțiune plină (l/să; vpk - viteza la secțiunea plină (m/s); vefk - viteze efective de curgere a apei (m/s); vmaxk - viteze maxime pe tronsoane (m/s); vmin adm, vmax adm - viteze minime și maxime admisibile (m/s). 2.6.Profile longitudinale și planuri de situație Profilele longitudinale se realizează cunoscând următoarele elemente: - cotele terenului;cotele radierului conductei; - diametrele tronsoanelor colectoarelor dimensionate; - lungimile tronsoanelor; - înălțimi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
s); vmaxk - viteze maxime pe tronsoane (m/s); vmin adm, vmax adm - viteze minime și maxime admisibile (m/s). 2.6.Profile longitudinale și planuri de situație Profilele longitudinale se realizează cunoscând următoarele elemente: - cotele terenului;cotele radierului conductei; - diametrele tronsoanelor colectoarelor dimensionate; - lungimile tronsoanelor; - înălțimi de acoperire (se calculează). Trebuie specificat faptul că înălțimile de acoperire se referă la noduri, iar cotele terenului și radierului se referă la tronsoane. Pentru ușurința realizării profilului se poate efectua un calcul tabelar (2

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
pe tronsoane (m/s); vmin adm, vmax adm - viteze minime și maxime admisibile (m/s). 2.6.Profile longitudinale și planuri de situație Profilele longitudinale se realizează cunoscând următoarele elemente: - cotele terenului;cotele radierului conductei; - diametrele tronsoanelor colectoarelor dimensionate; - lungimile tronsoanelor; - înălțimi de acoperire (se calculează). Trebuie specificat faptul că înălțimile de acoperire se referă la noduri, iar cotele terenului și radierului se referă la tronsoane. Pentru ușurința realizării profilului se poate efectua un calcul tabelar (2.33). 2.7. Construcții

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se realizează cunoscând următoarele elemente: - cotele terenului;cotele radierului conductei; - diametrele tronsoanelor colectoarelor dimensionate; - lungimile tronsoanelor; - înălțimi de acoperire (se calculează). Trebuie specificat faptul că înălțimile de acoperire se referă la noduri, iar cotele terenului și radierului se referă la tronsoane. Pentru ușurința realizării profilului se poate efectua un calcul tabelar (2.33). 2.7. Construcții accesorii pe rețeaua de canalizare publică Rețeaua de canalizare cuprinde o serie de construcții accesorii, cum ar fi: cămine de racord, cămine de vizitare, cămine

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
2 - plăci (calupuri de granit) Căminele de rupere de pantă se mai prevăd și în cazul când se urmărește ocolirea unui obstacol suprateran sau subteran. din punct de vedere constructiv. Amplasarea căminelor de rupere de pantă se face cu un tronson înainte de vărsarea în colector și la limita adâncimii minime de pozare a conductei. 2.7.1.3. Căminele de spălare Căminele de spălare (figura 2.97) sunt necesare pe porțiunile din amonte ale rețelei de canalizare unde fie din cauza debitului

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
debitelor uzate menajere (Quzat men) Acest calcul este identic cu cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane de calcul Repartiția debitelor uzate menajere, Quzat men, pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cel de la punctul 2.1.1 numai că de această dată nu mai avem Qpl, iar verificarea se face numai pentru dimensionarea sistemului. 3.1.2. Repartiția Quzat men pe tronsoane de calcul Repartiția debitelor uzate menajere, Quzat men, pe tronsoanele de calcul se face tot prin metoda suprafețelor sau a lungimilor, adică și acest lucru este la fel ca la sistemul unitar (punctul 2.2.2Ă. 3.1.3. Dimensionarea colectoarelor pentru ape uzate Ordinea de calcul include determinarea: - număr

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]