KorAP: Find »[drukola/base=urî & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...168 169 170 ...326 >

8,137 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606

cu o voce tremurătoare. Poftim? a urlat el încercând să acopere zgomotele. — ȘTIAI CĂ HELEN LUCREAZĂ AICI? am zbierat și eu ca să mă descarc. Nu, a zis el făcând ochii mari. Habar n-am avut. Nu l-am crezut. îl uram. Nu voia să fie cu mine. El o voia, de fapt, pe Helen. Nimeni nu voia niciodată să fie cu mine. Nu eram decât o treaptă pe care toți călcau ca să ajungă la altcineva. Cineva care nu eram eu. Helen

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
mi s-a făcut rușine de tăcerea aia. Intra într-un contrast mult prea pronunțat cu țipetele și urletele bețivilor din jurul nostru. Era ca și cum toți oamenii de pe pământ se distrau, numai eu și prietenul meu, băutorii de Cola, nu. îl uram pe Chris, mă uram pe mine, uram faptul că nu eram beată. Sau, idealul, că nu eram umflată de cocaină. Sunt mult prea tânără ca să fiu marginalizată în felul ăsta îngrozitor, mă gândeam cu amărăciune. Toată viața mă simțisem lăsată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
rușine de tăcerea aia. Intra într-un contrast mult prea pronunțat cu țipetele și urletele bețivilor din jurul nostru. Era ca și cum toți oamenii de pe pământ se distrau, numai eu și prietenul meu, băutorii de Cola, nu. îl uram pe Chris, mă uram pe mine, uram faptul că nu eram beată. Sau, idealul, că nu eram umflată de cocaină. Sunt mult prea tânără ca să fiu marginalizată în felul ăsta îngrozitor, mă gândeam cu amărăciune. Toată viața mă simțisem lăsată pe dinafară, iar acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
aia. Intra într-un contrast mult prea pronunțat cu țipetele și urletele bețivilor din jurul nostru. Era ca și cum toți oamenii de pe pământ se distrau, numai eu și prietenul meu, băutorii de Cola, nu. îl uram pe Chris, mă uram pe mine, uram faptul că nu eram beată. Sau, idealul, că nu eram umflată de cocaină. Sunt mult prea tânără ca să fiu marginalizată în felul ăsta îngrozitor, mă gândeam cu amărăciune. Toată viața mă simțisem lăsată pe dinafară, iar acum chiar așa ajunsesem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
egoist! Poți să pleci și nu-ți mai bate capul să te-ntorci. Haide, fă-ți bagajele și pleacă. Pentru mine o să fie o ușurare dacă n-o să te mai văd niciodată. Mă chinui așa... Tremuram din cauza șocului. întotdeauna am urât certurile, iar furia mamei mă lăsase perplexă. Disprețul pe care mi-l arătase era terifiant. Bănuisem de mult că pentru ea eram o mare dezamăgire, dar m-a durut îngrozitor de tare să-mi văd bănuielile confirmate. Ca să nu mai pun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Nu, două persoane dormeau în patul meu. Helen și Anna. Din nou. De ce nimeni din casa asta nu poate să doarmă în propriul lui pat? m-am întrebat obosită. Și de ce erau Helen și Anna împreună? Din câte știam, se urau una pe cealaltă. Amândouă dormeau buștean, cuibărite ca niște pisoiași. Erau dulci, așa cum stăteau cu pletele negre încâlcite pe perne și cu genele răsfirate aruncând umbre pe fețișoarele lor netede. Am aprins lumina, ceea ce a stârnit un val imediat de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
la drumul mare, dar în momentul ăla nu mă aflam în poziția de-a negocia. Când puștiul a luat-o la goană, am avut convingerea că n-o să-l mai văd niciodată nici pe el, nici cocaina și nici banii. Urăsc toată chestia asta. Dar m-am îndreptat spre bar. Nu puteam face altceva decât să stau și s-aștept. în bar mai erau vreo câteva persoane - toți bărbați. Plutea o atmosferă macho ostilă și am simțit foarte clar că nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
le urlase mama, rușinea că revenisem la droguri și faptul că fusesem respinsă de Chris. Am stat întinsă pe patul de spital, în timp ce lacrimile mi se rostogoleau de-a lungul feței pentru ca apoi să aterizeze pe pernă, și m-am urât cu o pasiune surdă, dar profundă. Eram cea mai mare ratată care fusese vreodată creată. Nimeni nu mă iubea. Fusesem aruncată afară din casă fiindcă eram proastă și nefolositoare. Nu puteam să mă mai întorc niciodată acolo și, sincer vorbind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Helen. —încetează, s-a văitat Anna îngrijorată. Nu înțelegi, am informat-o eu pe Helen. Mi se rupea inima gândindu-mă la statutul meu de aproape-orfană. — Mama mi-a spus să plec și să nu mă mai întorc niciodată. Mă urăște. M-a urât întotdeauna. —Cine? Mama? m-a întrebat Helen surprinsă. — Da. întotdeauna m-a făcut să mă simt inutilă, am reușit să îngaim deși durerea aproape că-mi tăiase respirația. Și Helen și Anna au izbucnit în râs. —Pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
a văitat Anna îngrijorată. Nu înțelegi, am informat-o eu pe Helen. Mi se rupea inima gândindu-mă la statutul meu de aproape-orfană. — Mama mi-a spus să plec și să nu mă mai întorc niciodată. Mă urăște. M-a urât întotdeauna. —Cine? Mama? m-a întrebat Helen surprinsă. — Da. întotdeauna m-a făcut să mă simt inutilă, am reușit să îngaim deși durerea aproape că-mi tăiase respirația. Și Helen și Anna au izbucnit în râs. —Pe tine? m-a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
am ajuns în punctul în care, dacă nu-mi mai zice chestia asta, încep să mă îngrijorez. E adevărat, îți jur! a adăugat ea clătinând din cap ca să-mi alunge expresia neîncrezătoare de pe față. — Nu, de fapt pe mine mă urăște, a intervenit Anna. Dacă n-aș fi cunoscut-o, aș fi zis că se laudă. Iar pe Shane nu-l suportă. Tot timpul mă întreabă de ce Shane n-are mașină de la serviciu. — Și de ce n-are mașină de la serviciu? a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
alea îngrozitoare despre mine. Nola m-a ascultat înțelegătoare. — Iar tu încă îl mai iubești, a tras ea concluzia după ce am închis gura. —Să-l iubesc? am întrebat-o uitându-mă la ea, de parcă și-ar fi pierdut mințile. îl urăsc de moarte! Așa de mult? Nola s-a uitat la mine cu compasiune. Nu, vorbesc serios, am insistat eu. îl urăsc din toată inima. — Cu toate că a fost așa de drăguț și a bătut atâta drum ca să vină aici și să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
închis gura. —Să-l iubesc? am întrebat-o uitându-mă la ea, de parcă și-ar fi pierdut mințile. îl urăsc de moarte! Așa de mult? Nola s-a uitat la mine cu compasiune. Nu, vorbesc serios, am insistat eu. îl urăsc din toată inima. — Cu toate că a fost așa de drăguț și a bătut atâta drum ca să vină aici și să te ajute să-ți dai seama cât de gravă era dependența ta de porcăriile alea de droguri? Nola părea uluită. —Mie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
ajute să-ți dai seama cât de gravă era dependența ta de porcăriile alea de droguri? Nola părea uluită. —Mie mi se pare că bărbatul ăsta te iubește cu-adevărat. —Of, nu începe și tu, am sărit eu enervată. îl urăsc. N-o să-l iert niciodată. Și sper să nu mai dau ochii cu el niciodată. Ăsta e un capitol din viața mea care s-a încheiat pentru totdeauna. Uneori, dacă așa e scris, persoane din trecut îți răsar din nou

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
fiecare dată când îmi aminteam cum veniseră la Cloisters ca să spună tot ce spuseseră, eram cuprinsă de o furie de necontrolat. în afară de asta, totul, în viața mea, s-a îmbunătățit. Nu mai eram nevoită să fac treburi pe care le uram. De pildă, să fur sau să împrumut bani fară a avea nici cea mai mică intenție să-i returnez, să chiulesc de la serviciu fiindcă mi-era rău sau să mă trezesc în pat cu vreun tip oribil alături de care nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
van. Dar nu-mi păsa. în mintea mea, ajunsesem deja la Parlour, dansam și încheiam tranzacții cu Wayne. —Te sun mâine, am încheiat gâfâind. Scuze. După care am luat-o la goană, către ușă. Eram mult prea ușurată ca să mă urăsc. în zece minute l-am găsit pe Wayne și i-am cerut un gram. —Trece-mi datoria în cont, am spus chinuindu-mă să scot un zâmbet agitat. O să am bani într-o săptămână. — Nu contează, a ridicat Wayne din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
aflam acolo. Balanța deficitului de plăți nu era punctul meu forte. — Ai avut dreptate să spui tot ce ai spus. Dacă n-ai fi venit, se putea să mai trăiesc și acum pe tărâmul negării. — Am fost sigur că mă urăști de moarte, mi-a spus Luke plin de regrete. — Sigur că nu te urăsc, am insistat eu. Adică acum nu-l mai uram. Nu-i așa? — Sigur? m-a întrebat el îngrijorat. Sigur, l-am asigurat eu. Ce ironie: Luke

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
să spui tot ce ai spus. Dacă n-ai fi venit, se putea să mai trăiesc și acum pe tărâmul negării. — Am fost sigur că mă urăști de moarte, mi-a spus Luke plin de regrete. — Sigur că nu te urăsc, am insistat eu. Adică acum nu-l mai uram. Nu-i așa? — Sigur? m-a întrebat el îngrijorat. Sigur, l-am asigurat eu. Ce ironie: Luke era îngrijorat dacă îl uram sau nu. Dacă te consolează cu ceva, să știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
fi venit, se putea să mai trăiesc și acum pe tărâmul negării. — Am fost sigur că mă urăști de moarte, mi-a spus Luke plin de regrete. — Sigur că nu te urăsc, am insistat eu. Adică acum nu-l mai uram. Nu-i așa? — Sigur? m-a întrebat el îngrijorat. Sigur, l-am asigurat eu. Ce ironie: Luke era îngrijorat dacă îl uram sau nu. Dacă te consolează cu ceva, să știi că mi-a venit să-mi crăp capul când

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
spus Luke plin de regrete. — Sigur că nu te urăsc, am insistat eu. Adică acum nu-l mai uram. Nu-i așa? — Sigur? m-a întrebat el îngrijorat. Sigur, l-am asigurat eu. Ce ironie: Luke era îngrijorat dacă îl uram sau nu. Dacă te consolează cu ceva, să știi că mi-a venit să-mi crăp capul când am spus toate chestiile alea, a zis el oftând din rărunchi. Și când am completat chestionarul ăla nenorocit. — Dar a trebuit să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
când am spus toate chestiile alea, a zis el oftând din rărunchi. Și când am completat chestionarul ăla nenorocit. — Dar a trebuit să le faci, i-am spus eu ca să-l alin. Era spre binele meu. Doamne, cât m-am urât, mi-a replicat Luke. Nu trebuia, l-am consolat eu. Dar eu tot m-am urât, s-a lamentat el. — N-ar fi trebuit. Am fost îngrozitoare. —Ei, n-ai fost. —Ba am fost. —Ba n-ai fost. —Ba am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
chestionarul ăla nenorocit. — Dar a trebuit să le faci, i-am spus eu ca să-l alin. Era spre binele meu. Doamne, cât m-am urât, mi-a replicat Luke. Nu trebuia, l-am consolat eu. Dar eu tot m-am urât, s-a lamentat el. — N-ar fi trebuit. Am fost îngrozitoare. —Ei, n-ai fost. —Ba am fost. —Ba n-ai fost. —Ba am fost. —Ei, presupun că uneori ai fost, a recunoscut el în cele din urmă. Sigur c-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
fusesem în același pat cu el. Buna dispoziție din atmosferă s-a risipit. Iar locul ei a fost luat, imediat, de o încordare însoțită de o tristețe strivitoare și de niște regrete colosale, absolut îngrozitoare. în secunda aia m-am urât pentru că eram dependentă de droguri, pentru că distrusesem ceea ce ar fi putut să fie o relație minunată. Durerea pe care o simțeam eu se oglindea în ochii lui Luke. Ne-am privit unul pe celălalt, apoi a trebuit să ne uităm

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438

fost pe jumătate plin. Dar în seara asta, chiar și ideea de a-l privi pe Kiefer Sutherland salvând lumea, timp de șase ore la rând, nu mă consola prea mult. În primul rând, eram încă suferindă în urma unei despărțiri urâte de James, prietenul meu cu pretenții de star rock. (Ca să fiu sinceră până la capăt, aceasta a fost ultima din cele patru despărțiri ale noastre. Fiecare fiind, la timpul ei și foarte evident, cu mult mai necesară decât cea dinainte.) Chestie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
care a iubit-o dintotdeauna și care i-a oferit un program extrem de flexibil. Da. Dacă n-aș iubi-o pe Bea ca pe sora pe care n-am avut-o niciodată, atunci probabil c-aș fi nevoită s-o urăsc. Dar eu o iubesc cu-adevărat. Am iubit-o de la-nceput, încă de când s-a așezat cu câteva rânduri în fața mea, la unul dintre testele de abilități pe care eram obligate să le dăm în prima săptămână la Princeton. S-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]