4,335 matches
-
-ul are multiple valențe. Cele mai importante sunt: 1) menținerea și îmbunătățirea sănătății; 2) tonifierea musculaturii; 3) pierderea kilogramelor în plus; 4) creșterea condiției fizice, etc. "Definirea noțiuni" difera sensibil de la un autor la altul. Înțelesul este larg, iar părerile autorilor de specialitate sunt
Fitness () [Corola-website/Science/310455_a_311784]
-
1973. Întreaga sa activitate, îl definește ca un maestru al parodiei și al spectacolului cinematografic, iar peliculele sale poartă amprenta regizorului ce și-a dedicat filmele tuturor copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 77 de ani. Creator cu multiple valențe, Victor Antonescu, acoperă o paleta largă de activități semnând regia la peste 40 de filme de animație, dintre care lung metrajele "Robinson Crusoe", "Uimitoarele aventuri ale mușchetarilor" la studioul cinematografic „Animafilm”. Scrie scenariile la peste 30 de filme, inclusiv dialogurile
Victor Antonescu (regizor) () [Corola-website/Science/306188_a_307517]
-
resimtă atracția miturilor în mod continuu și va reveni întotdeauna la ele pentru că acestea “stilizează situațiile categoriale ale vieții”, literatura nefiind altceva decât “mitologie deplasată“ Dar Michael Ende nu se mulțumește să preia miturile, ci le oferă sensuri noi și valențe neașteptate. Atreiu, desigur, își are originea în uriașul Atreu care iși lua puterea din pământ: cât timp atingea pământul nu putea fi învins. în același timp, ca orice făptură a Fantaziei, el își datorează existența lui Bastian și implicit lumii
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
care îi îngreunează pașii, care aproape că îl doboară la pămant. Dar după ce trece de ei își dă seama că de aici înainte nu avea să-i mai fie frică niciodată. Șarpele Ouroboros, cel care își mușcă coada, are o valență mitologică specială: el împiedică creația să se dezintegreze, înconjurând-o cu un cerc continuu; el este simbolul manifestării și al resorbției ciclice, veșnica prefacere a morții în viață, căci își înfige colții cu venin în propriul trup sau, cum spune
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
trasăturile de interiorizare, noblețea și marea simplitate a gestului sunt elementele definitorii. La începutul carierei și-a manifestat interesul față de arta abstractă, când își contura un punct de vedere ce se apropia de folclorul românesc. Mai târziu pictura artistei capătă valențe superioare, prin includerea acelor coordonate specifice artei moderne: raport cromatic, materializare, stilizare, luminozitate. Artista, în efortul susținut de a-și valorifica valențele propriei personalități, după căutari și studii îndelungate asupra picturii universale, a operelor marilor maeștri, își amplifică posibilitățile de
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
când își contura un punct de vedere ce se apropia de folclorul românesc. Mai târziu pictura artistei capătă valențe superioare, prin includerea acelor coordonate specifice artei moderne: raport cromatic, materializare, stilizare, luminozitate. Artista, în efortul susținut de a-și valorifica valențele propriei personalități, după căutari și studii îndelungate asupra picturii universale, a operelor marilor maeștri, își amplifică posibilitățile de exprimare, ajungând la acea trăire lăuntrică a realului, specifică artei adevărate. În arta sa se observă o accentuată tendință de “bizantinizare”, atât
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
Baba îi asigură, fără nici urmă de reticiență, un veritabil certificat de valoare. Dacă la acest avantaj adăugăm serioasele studii de la Academia Repin, lucrurile devin ușor de explicat sub aspectul legimității și creației. Față de lecția maeștrilor, Elena Greculesi a adăugat valențele unui spirit organizat și temeinic, dispus să facă din artă sensul vieții. A privit atent în proximitate, a privit oamenii și peisajul, a imaginat compoziții pe suport social sau afectiv. Arta picturii ei consistă în capacitatea de a organiza suprafața
Elena Greculesi () [Corola-website/Science/306438_a_307767]
-
ci apar destul de impunători, mai ales când sunt priviți din Culoarul Mureșului, de unde-și dezvăluie un profil crenelat, cu acel aer de atrăgătoare sălbăticie. Munții Trăscăului reprezintă o unitate montană care compensează lipsa urmelor glaciare, a piscurilor semețe, cu alte valențe — cu nimic mai prejos ca importanță — dintre care am aminti microrelieful periglaciar, bine reprezentat aici. Atracția turistică pe care o exercită acest masiv constă, poate, tocmai din neașteptata lor complexitate și diversitate peisagistică, fără îndoială, un rol important în definirea
Munții Trascăului () [Corola-website/Science/305817_a_307146]
-
al muncii. În acest sens, cuvântul pâine ‘’spre ființă’’ din rugăciune se referă în aceeași măsură la hrana pământească și la cea sufletească, în contextul în care este prezentată, imaginea neputând fi limitată la existența trupească. Credința este o altă valență a poeziei Mariei Olaru. Din diferitele forme de credință, poeta alege iubirea ca esență a credinței creștine, căreia i le subordonează pe celelalte, Astfel, izbăvirea devine posibilă numai prin iubire: În poezia ei, Maria Eugenia Olaru scoate frecvent în evidență
Maria-Eugenia Olaru () [Corola-website/Science/305873_a_307202]
-
minerali și este antrenat de fluoruri și oxalați insolubili Până în prezent au fost obținuți și studiați doar câțiva compuși ai californiului, între care oxidul de californiu (CfO), triclorura de californiu (CfCl) și oxiclorura de californiu (CfOCl). Deși californiul poate avea valența II, III sau IV, singurul ion de californiu stabil în soluții apoase este cationul de californiu(III). Californiul nu are nici un rol biologic. Californiul nu se găsește în stare naturală pe Pământ, însă este posibil ca acest element să existe
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
de 6.23 eV. Ca toate actinidele, berkeliul se dizolvă în diferiți acizi anorganici, în urma reacției rezultând hidrogen gazos. Starea de oxidare trivalentă este cea mai stabilă, în special în soluțiile apoase, deși sunt cunoscuți și compuși ai berkeliului cu valența patru sau doi. Existența sărurilor de berkeliu cu valența doi este nesigură, dar câțiva dintre aceștia pot apărea în amestecuri în topitură de clorură de lantan sau clorură de stronțiu. Un comportament similar este observat și la lantanidul analog berkeliului
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
dizolvă în diferiți acizi anorganici, în urma reacției rezultând hidrogen gazos. Starea de oxidare trivalentă este cea mai stabilă, în special în soluțiile apoase, deși sunt cunoscuți și compuși ai berkeliului cu valența patru sau doi. Existența sărurilor de berkeliu cu valența doi este nesigură, dar câțiva dintre aceștia pot apărea în amestecuri în topitură de clorură de lantan sau clorură de stronțiu. Un comportament similar este observat și la lantanidul analog berkeliului, anume terbiul. Soluțiile apoase a ionilor de Bk au
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
de topire de 600 °C, și cristalizează hexagonal, fiind astfel izotipic cu clorura de uraniu (III). Când este încălzită aproape până la temperatura de topire, BkCl convertește în sistemul de cristalizare ortorombic. Sunt cunoscute două forme de bromură de berkeliu cu valență 3: una monoclinică, în care numărul de coordinare este 6, și una ortorombică, cu numărul de coordinare 8. Cea din urmă este mai puțin stabilă, transformându-se în faza terminală în timpul încălzirii la 350 °C. Un fenomen important al solizilor
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
vapori de acid sulfhidric și sulfură de carbon la o temperatură de 1130 °C, sau prin reacția directă dintre berkeliul metalic cu sulful elementar. Acest compus are culoarea neagră-albăstrie și cristalizează în sistemul de cristalizare cubic. Hidroxizii de berkeliu cu valență trei și patru sunt stabili în soluții de hidroxid de sodiu . Fosfatul de berkeliu (III) (BkPO) este un compus solid ce prezintă fenomenul de fluorescență de culoare verde. Hidrurile de berkeliu sunt produse prin reacția metalului cu hidrogen gazos la
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
de berkeliu (BkOS) și azotatul hidratat (), clorura (), sulfatul () și oxalatul de berkeliu (). Descompunerea termică la 600 °C a într-o atmosferă de argon (ce ajută la evitarea oxidării la ) produce cristalele ortorombice cu fețe centrate ale oxisulfatului de berkeliu cu valență trei (). Acest compus este stabil termic la cel puțin 1000 °C întro atmosferă neutră. Cel mai ’’longeviv’’ izotop al berkeliului este Bk și are un timp de înjumătățire de 1380 de ani. Prin urmare, toate nucleele primordiale ale berkeliului, prezente
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
mai jos decât ytriul în tabelul periodic, similaritatea în cadrul razei atomice poate fi atribuită contracției lantanide. Una din puținele diferențe chimice notabile ale ytriului și lantanidelor e că ytriul e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
e aproape exclusiv trivalent, pe când circa jumătate din lantanide pot avea valențe diferite de 3. Fiind un metal de tranziție trivalent, ytriul formează diverși compuși anorganici, în general cu numărul de oxidare +3, oferindu-și toți cei 3 electroni de valență. Un bun exemplu e oxidul de ytriu (III) (), cunoscut și ca ytria, un solid alb cu 6 coordonate. Fluorura, hidroxidul și oxalatul ytriului sunt insolubile în apă, pe când bromura, clorura, iodura, nitrura și sulfatul său sunt toate solubile în apă
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
superconductori pe bază de fier -care constituie cea mai recentă clasă de supercondutori de temperatură înaltă descoperiți- permite sporirea temperaturii lor de tranziție la 56 K, care este cea mai mare valoare atinsă până acum în această serie. Samariul are valența +2 și +3, iar electronegativitatea sa este de 1,17. Samariul proaspăt preparat are un luciu argintiu. În aer, samariul se oxidează lent la temperatura camerei și se aprinde în mod spontan la 150 °C. Chiar și păstrat sub ulei
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
metode și are nevoie de presiune mare, de aproximativ 65 kbari, și temperaturi între 1140 și 1240 °C pentru ca creșterea să-i fie stabilizată. Creșterea temperaturii rezultă cu formarea preferențială a SmB. Hexaborura de samariu este un compus tipic cu valență intermediară; în acesta, samariul este prezent sub două forme ionice: Sm și Sm în raportul 3:7. Carburile de samariu sunt preparate prin topirea unui amestec de grafit-metal într-o atmosferă inertă. După sinteză, acestea sunt instabile în aer și
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
modalitatea de punere în comun a electronilor. Astfel, ea este: Mineralogul și chimistul norvegian V.M.Goldschmidt considera că între atomii unui metal ar exista covalențe. L.Pauling considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
considera că în rețeaua metalică legăturile dintre atomi sunt în rezonanță, electronii de valență fiind repartizați statistic în mod egal între toți atomii alăturați ai rețelei cristaline. De exemplu, în rețeaua cristalină a sodiului fiecare atom, având un electron de valență în orbitalul 3s, poate forma o covalență cu un atom vecin. Prin urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
urmare, după L.Pauling, între atomii unui metal se stabilesc legături dielectronice, labile, care se desfac și se refac necontenit, între diferitele perechi de atomi vecini din rețea. La formarea legăturilor metalice în sodiul cristalizat ia parte numai electronul de valență al fiecărui atom în parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
parte. Pentru explicarea intensității legăturii metalice, L.Pauling considera că prin transfer de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
de electroni de la un atom la altul se formează și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică este reprezentată de cifra scrisă deasupra fiecărui element. Prin urmare, numărul maxim
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]
-
și structuri ionice. Prin urmare, la metale unii atomi primesc mai mulți electroni decât pot include în stratul de valență. Coeziunea mare a metalelor este explicată de către L.Pauling prin existența valenței metalice, care este cuprinsă între 1 și 6. Valența metalică este reprezentată de numărul electronilor care participă la formarea legăturii metalice. Pentru elementele cu Z=19-31 valența metalică este reprezentată de cifra scrisă deasupra fiecărui element. Prin urmare, numărul maxim de legături metalice este format de metalele tranziționale cu
Legătură chimică () [Corola-website/Science/301477_a_302806]