14,506 matches
-
și care poate îndeplini activități de manipulare sau tehnologice”. Normativul francez NF61-100 definește robotul industrial ca “un mecanism de manipulare automata, aservit în poziție, reprogramabil, polivalent, capabil să poziționeze și să orienteze materiale, unelte sau dispozitive specializate, în timpul unor mișcări variabile și programate, destinate executării unor sarcini variate”. Institutul American de Robotică (lb. engleză Robot Institute of America) - RIA definește robotul industrial ca “manipulator multifuncțional, reprogramabil, destinat deplasării materialelor, pieselor, sculelor sau altor dispozitive specializate, prin mișcări variabile programate, pentru a
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
în timpul unor mișcări variabile și programate, destinate executării unor sarcini variate”. Institutul American de Robotică (lb. engleză Robot Institute of America) - RIA definește robotul industrial ca “manipulator multifuncțional, reprogramabil, destinat deplasării materialelor, pieselor, sculelor sau altor dispozitive specializate, prin mișcări variabile programate, pentru a îndeplini diferite sarcini”. ♦ Asociația Britanică de Robotică BRA definește robotul industrial într-o manieră similară cu RIA. Asociația Japoneză de Roboți Industriali JIRA definește robotul industrial ca “dispozitiv flexatil și flexibil care oferă funcții de deplasare similare
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
programabile sau roboți programabili, cu 5÷6 grade de libertate și sisteme de comandă ce pot memora intern programe pentru mișcări complexe, care pot fi: • roboți cu programare rigidă sau cu secvență fixă; • roboți cu programare flexibilă sau cu secvență variabilă; roboți instruibili, care pot memora secvențe de lucru, poziții și alte informații necesare, pe baza unor deplasări comandate manuale; roboți adaptivi, care se adaptează la condițiile mediului de lucru, fiind dotați cu senzori și cu sisteme de comandă cu capabilități
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
mici și greutate redusă, prin utilizarea roboților paraleli. Vasile V. Merticaru 7.5. Structurarea roboților industriali Una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului-robot, respectiv versatilitatea, este strâns legată de structura robotului și de capabilitățile sale mecanice, implicând configurații mecanice cu geometrie variabilă a căror flexibilitate să acopere cerințele de operare impuse în condiții diverse. Structurarea unui robot industrial se dezvoltă pe trei subsisteme, după cum urmează: ♦ sistemul mecanic articulat, care asigură interacțiunea directă a robotului cu mediul și respectiv cu obiectul manipulat; ♦ sistemul
AUTOMATIZAREA şi ROBOTIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE by VASILE V. MERTICARU () [Corola-publishinghouse/Science/347_a_619]
-
bună parte calitatea produsului finit. Prunele se deshidratează cu sâmburi sau fără sâmburi, cu sau fără codite. Proprietăți organoleptice tabelul 3.1. Calitatea extra Calitatea I Calitatea ÎI Aspect Fructe cărnoase, aproape uniforme, cu pielita întrega, subțire și lucioasa Culoare Variabilă, de la negru până la violet închis și roșiatica Gust și miros Caracteristic, plăcut, dulce, acrișor, fără mirăsuri străine( mucegăi, sau alte mirosuri) Starea pulpei Cărnoasa, elastică Culoarea pielitei Minim 95% Cu culoarea pulpei galben închisă. Minim 65% Cu culoarea pulpei galben
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
legume și fructe se folosesc următoarele formule de calcul: A Conserve sterilizate: A1. verigă de productie - autoclavul C=K I Ț d C= capacitate anuală K = mărimea caracteristicii tehnico productive I = indicatorul intensiv ( ț/m 3 24 ore) 90 este variabilă, chiar în condițiile unei alimentari ritmice, fiind determinată de structură sortimentului și de tipul de ambalaj. Td =timpul maxim disponibil. Capacitatea de producție a autoclavului , verigă conducătoare a secției de conserve sterilizate se determina ținând seama de mai mulți factori
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de zahăr și fructe. În acest sens pot fi 2 linii de orientare: ●întocmirea unei rețete care să prevadă introducerea de cantități fixe de fructe și zahăr care să nu depășească limitele consumurilor specifice.În acest caz vor rezulta cantități variabile de dulceața ●întocmirea unei rețele în care să se țină cont de consumurile specifice,dar să se obțină mereu aceiași cantitate de produs finit. Pentru calculul cantității de produs finit se utilizează formulă: Ep xZFxEf P )100()( , în care : P
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
1.2. ETIOPATOGENIE 10.1.2.1. Cauze determinante : a. Traumatismele mâinii sunt de cele mai multe ori urmate de infecții. Rolul lor determinant este conferit atât de tipul traumatismului cât și de eventuale erori în terapia acestora: Tipul traumatismului inițial este variabil: plăgi: minore (după grataj, înțepături, escoriații, manichiură de obicei neglijate) și majore (contuze, cu distrucții tisulare importante care pot interesa toate planurile, cu contaminare masivă de la început); contuzii, cu dilacerări și hematoame subcutanate sau subunghiale care se pot suprainfecta; arsuri
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
fi consemnate minuțios având în vedere eventualele implicații medicolegale! Anamneza oferă date cu privire la: tipul traumatismului inițial, igiena tegumentelor în momentul producerii acestuia, intervalul de timp dintre producerea traumatismului și prezentarea la medic, evoluția locală (de obicei, după durerea de intensitate variabilă datorată direct agentului vulnerant, la 24 48 ore durerea tinde să se accentueze, căpătând caracter de arsură sau tensiune; concomitent apar: roșeața tegumentelor, tumefacția, căldura locală, limitarea mișcărilor clasicele „dolor, rubor, calor, tumor, functio laesa”-), tratamente efectuate, boli asociate etc.
Capitolul 10: INFECŢIILE MÂINII ŞI DEGETELOR. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cornel-Nicu Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1206]
-
cultură și inocularea la cobai. Cultura bacilului Koch necesită medii speciale (Loewenstein-Jensen, Dorset, Coletsos) și durează cel puțin 15-20 de zile. Inocularea la cobai, reprezintă metoda cea mai sensibilă de diagnostic. Produsul patologic este inoculat pe cale subcutană. După un interval variabil de timp, de până la trei luni, în caz de produs patologic infectat, la locul inoculării va apărea un nodul, care se va abceda exteriorizând puroi cazeos, realizându-se astfel un șancru de inoculare. Există mai multe tipuri de bacili ai
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
altor inflamații banale prin elementele celulare conținute de aceste exsudate care conțin aproape în exclusivitate limfocite și macrofage. În acest exsudat, bacilul Koch, poate fi pus în evidență mai mult sau mai puțin ușor. Leziunile exsudative pot avea o evoluție variabilă spre: resorbție, cazeificare sau organizare conjunctivă. Leziunile foliculare, au ca element de bază foliculul tuberculos. Microscopic acesta este alcătuit dintrunul sau mai multe straturi de celule epitelioide, care înconjoară una sau mai multe celule gigante care ocupă zona centrală. Celulele
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
proaspătă. Acest spiril este dificil, dacă nu imposibil, de 152 cultivat pe medii de cultură astfel că, în laboratoare, sușele de treponeme sunt întreținute prin inoculare la animale sensibile. La om, treponema se găsește în toate leziunile viscerale în concentrație variabilă. Ea abundă în șancrul de inoculare, în adenopatia satelită acestuia, în leziunile mucoase secundare și în viscerele foetusului cu sifilis ereditar. La nivelul leziunilor terțiare, a gomelor, concentrația este destul de redusă cu excepția leziunilor corticale, meningeale, precum și în pereții anevrismelor. 7
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
în centru un abces cu polimorfonucleare și macrofage, stratul mijlociu format din celule epitelioide și celule gigante, iar la periferie se găsește o reacție limfo-plasmocitară banală, acompaniată de leziuni de scleroză mai mult sau mai puțin precoce și de intensitate variabilă, precum și leziuni de vascularită. Această leziune în cocardă, are suficiente elemente de asemănare cu leziunea bacilară sau luetică. Pe secțiunile histopatologice este dificil, dacă nu imposibil, de identificat parazitul, astfel încât diagnosticul se va baza pe elementele bacteriologice și serologice. Manifestări
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
este de 1g/zi și crește progresiv până la 612g/zi. Tratamentul iodurat durează mai multe săptămâni până la vindecare și se menține 2-3 săptămâni după vindecare. 7.4.2. MICETOAMELE Reprezintă tumori inflamatorii micotice, conținând granulații de formă dimensiuni și culoare variabilă formate din filamente micotice întrețesute și care pot fi eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după morfologia parazitară în două mari categorii. Actinomicoza, formată
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
eliminate la exterior prin traiecte fistuloase. Peste 50 de ciuperci realizează aspectul clinic de micetom, pe care însă putem să le clasificăm după morfologia parazitară în două mari categorii. Actinomicoza, formată de ciuperci ce determină apariția de granulații de culoare variabilă, alcătuite din filamente miceliene foarte fine, necloazonate, cu perete invizibil sau foarte greu de identificat și care nu formează clamydospori. Maduromicoza, formată din ciuperci care produc granulații de culoare variabilă și care sunt alcătuite din filamente miceliene voluminoase, cloazonate, având
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
formată de ciuperci ce determină apariția de granulații de culoare variabilă, alcătuite din filamente miceliene foarte fine, necloazonate, cu perete invizibil sau foarte greu de identificat și care nu formează clamydospori. Maduromicoza, formată din ciuperci care produc granulații de culoare variabilă și care sunt alcătuite din filamente miceliene voluminoase, cloazonate, având pereți bine individualizați și formând adesea clamydospori. 7.4.2.1. Actinomicoza Agentul etiologic este reprezentat de Discomyces bovis numită și Actinomyces israeli. Afecțiunea este comună omului și animalelor. În
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
sucul celular al sfeclei de zahăr; Z2 - conținutul de zahăr al tăițeilor de sfeclă; Compoziția sucului din sfecla de zahăr depinde de gradul de mărunțire al sfeclei și de presiunea aplicată la presarea tăițeilor. Din acest motiv compoziția sucului este variabilă, rezultatele nu sunt precise, metoda nu este cea mai adecvată. II. Metodele directe se bazează pe extragerea zahărului în apă sau soluții alcoolice. Clasificarea metodelor directe se face : în funcție de tipul solventului folosit pentru solubilizarea zaharozei; metoda cu alcool ; metoda cu
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
In grupul creativ de formare el este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ de formare sunt activate următoarele variabile: a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate, vârstă); Grupul creativ de formare se poate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
creativ de formare el este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ de formare sunt activate următoarele variabile: a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate, vârstă); Grupul creativ de formare se poate utiliza și
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
astfel posibilitatea definirii mai comode a modelelor de simulare ale proceselor analizate. În funcție de obiectivele urmărite în cazul fiecărui experiment de simulare, înregistrarea rezultatelor se poate face pentru toate variabilele de descriere sau numai pentru o parte din aceste variabile numite variabile de interes. În concluzie, descrierea completă a unui experiment de simulare are două componente principale: * descrierea modelului de simulare al sistemului analizat; * descrierea condițiilor de desfășurare a experimentului de simulare prin precizarea dinamicii sale, respectiv a variabilelor de interes și
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
2 Analiza numerică utilizând Matlab/Simulink/SimHydraulics În simularea comportării sistemului hidraulic de cântărire în mișcare s-au luat în considerare toate elementele existente în modelul experimental: cilindrul cu simplă acțiune, incinta cu ulei hidraulic, conductele, rezistența hidraulică (cu secțiune variabilă), precum și acumulatorul pneumohidraulic și existența circuitului de întoarcere. Astfel, din cele două biblioteci de elemente funcționale Simscape (biblioteca Fundation și biblioteca Hydraulic Utilities) s-au ales elementele corespunzătoare celor de pe instalația experimentală: conducta segmentată, orificiul cu secțiune variabilă, acumulatorul, cilindrul
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
cu secțiune variabilă), precum și acumulatorul pneumohidraulic și existența circuitului de întoarcere. Astfel, din cele două biblioteci de elemente funcționale Simscape (biblioteca Fundation și biblioteca Hydraulic Utilities) s-au ales elementele corespunzătoare celor de pe instalația experimentală: conducta segmentată, orificiul cu secțiune variabilă, acumulatorul, cilindrul cu piston cu simplă acțiune, dar și traductorii de presiune și instrumentele de măsură și de vizualizare a semnalelor măsurate. Atunci când blocurile de simulare funcționeză în baza unor ipoteze simplificatoare, în care nu se regăsesc modelările matematice ale
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
secunde. Este evident defazajul dintre cele două semnale înregistrate în amonte, respectiv aval de rezistența hidraulică, precum și scăderea amplitudinii semnalului, care are drept cauză căderea de presiune pe rezistența hidraulică. Sunt redate semnalele de presiune pentru aceeași secțiune a rezistenței variabile, aceeași presiune de preîncărcare, dar pentru frecvențe mai mari de rotație a motorului electric, respectiv pentru f = 4Hz și f = 6 Hz. Se constată că, odată cu creșterea turației motorului electric, amplitudinea semnalelor înregistrate scade, atât în amonte, cât și în
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
ale mediului înconjurător (dimensiuni, temperaturi, vibrații, câmpuri de forțe electrostatică etc.). Mărimea unei erori sistematice se poate, în principiu, determina. De aceea, pentru erorile sistematice se pot introduce corecții sau se pot utiliza mijloace specifice de măsurare. O eroare sistemetică variabilă se poate obține în cazul când există o nestabilitate în funcționarea unui aparat electronic. Erorile sistematice care nu pot fi eliminate și care se consideră mai mici decât erorile tolerate de mijloacele de măsurare utilizate se numesc erori sistematice reziduale
Cântărirea în mişcare a vehiculelor by Irina Mardare () [Corola-publishinghouse/Science/558_a_1119]
-
Popescu-Neveanu, P.,1978). Personalitatea se formează și se dezvoltă prin socializare, enculturație, educație, activitate socială, muncă, învățare, creație. Sub raport psihologic, personalitatea se identifică „în mare” cu sistemul psihic uman; în literatura de specialitate se realizează distincția între ceea ce este variabil, întâmplător și ceea ce este constant, invariabil în organizarea psihică a omului. Se ajunge astfel la factori de personalitate (trăsături, structuri, constructe) ce se caracterizează prin unitate, integralitate, relativă stabilitate, structuralitate și dinamism. Teoria personalității încearcă să răspundă la trei întrebări
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]