15,959 matches
-
formațiunile politice legal constituite și alte organizații; cetățenii, străinii și apatrizii.<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituțional și instituții politice, ediția a XIV-a, vol. I, Editura C.H. Beck, București, 2011, pp. 25-27. footnote> 3) Conceptul de instituție politică Verbul latin „institutio” = a întemeia, a ridica, a așeza cu temei; „institutum” = obicei, principiu de organizare, rânduială, așezământ. Toate aceste sensuri presupun intervenția indivizilor învestiți cu autoritate pe care o exercită asupra altora, în vederea realizării anumitor interese (personale sau de grup
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
studenți. CURS 3 Conceptul de stat. Elementele constitutive ale statului. Forma de stat. Structura de stat. Forma de guvernământ 1) Conceptul de stat și procesul formării statelor moderne în spațiul european Din punct de vedere semantic, cuvântul stat vine din verbul latin statuo = a pune, a așeza, a întemeia. Sintagma Status civitas în Imperiul Roman exprima modul de guvernare a Cetății. Romanii au acordat cuvântului status o semnificație politică, adăugându-i determinativul res publica = lucru public, ideea de conducere a vieții
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
cea a instituției de învățământ, evaluarea programelor, a profesorilor, a elevilor etc. În același timp, fiecare teoretician poate să imprime acestui termen semnificații destul de diverse. Gérard Scallon (1988, p. 12), de pildă, distinge trei mari planuri de semnificație epistemică pentru verbul a evalua: a) a concepe o procedură de evaluare; b) a face practic o evaluare; c) a exprima o evaluare. De bună seamă, cele trei ipostaze nu se identifică. Una este să proiectezi proceduri și instrumente de evaluare (care nu
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
sunt adecvate realității), alta este să le aplici în mod practic (cu limite și vicieri inerente) și alta să exprimi și să explicitezi ceea ce ai evaluat (când intervin anumite filtre de cenzurare sau atenuare a unor asperități valorice). De altfel, verbul a evalua este coextensiv semantic cu alte verbe, cum ar fi a aprecia, a constata, a estima, a examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a expertiza etc. (Vogler, 2000). Temă Reflectați la conținuturile
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
în mod practic (cu limite și vicieri inerente) și alta să exprimi și să explicitezi ceea ce ai evaluat (când intervin anumite filtre de cenzurare sau atenuare a unor asperități valorice). De altfel, verbul a evalua este coextensiv semantic cu alte verbe, cum ar fi a aprecia, a constata, a estima, a examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a expertiza etc. (Vogler, 2000). Temă Reflectați la conținuturile semantice ale verbelor de mai sus. Identificați prin
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
este coextensiv semantic cu alte verbe, cum ar fi a aprecia, a constata, a estima, a examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a expertiza etc. (Vogler, 2000). Temă Reflectați la conținuturile semantice ale verbelor de mai sus. Identificați prin ce se particularizează fiecare verb prin exemplificare și contextualizare la spațiul educațional. Urmărind anumite definiții și noțiuni derivate, constatăm o bogăție și o ierarhie a cadrului conceptual dezvoltat în jurul actului de evaluare. De altfel, ca
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
aprecia, a constata, a estima, a examina, a cântări, a judeca, a măsura, a nota, a valida, a valoriza, a expertiza etc. (Vogler, 2000). Temă Reflectați la conținuturile semantice ale verbelor de mai sus. Identificați prin ce se particularizează fiecare verb prin exemplificare și contextualizare la spațiul educațional. Urmărind anumite definiții și noțiuni derivate, constatăm o bogăție și o ierarhie a cadrului conceptual dezvoltat în jurul actului de evaluare. De altfel, ca simplu „cititor” al literaturii în acest domeniu, sesizez o literatură
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
dobândirea competențelor generale; d) sunt obiective ce apar doar la liceele vocaționale. 20. Planul de învățământ cuprinde: a) disciplinele reale și pe cele umane; b) programele tuturor disciplinelor școlare; c) toate disciplinele de studiu; d) disciplinele pe cicluri curriculare. 21. Verbul de acțiune desemnează: a) transformări psihice ale elevilor ca efect al învățării; b) atitudini ale elevilor; c) comportamente externe ale elevilor; d) nici una dintre variantele de mai sus. 22. Formulați un obiectiv operațional pentru o lecție de economie respectând algoritmul
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
iar trupul suportă consecințele, de unde stări de slăbiciune, dureri, suferințe și tulburări. Material și muritor ca și trupul, sufletul trebuie îngrijit, doftoricit, calmat. La acest suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. În mod extravagant, Antiphon din Atena inventează în secolul al V-lea î.Hr. o terapie care seamănă straniu cu psihanaliza... 3 Inventarea psihanalizei. Din câte știu, Freud nu-l citează niciodată pe Antiphon din Atena, care
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pe cuvânt. Mai întâi, el ascultă, în cursul unei întrevederi între patru ochi, după care urmează o terapie verbală. Conținutul acestei conversații vizează dispariția suferinței care l-a adus pe pacient la domiciliul filosofului. Detaliile acestui tratament al sufletului prin verb erau cu siguranță consemnate în cartea sa Arta de a scăpa de mâhnire, dar lucrarea n-a mai fost regăsită... I se recunoștea sofistului o imensă putere de convingere, o considerabilă putere de foc verbală. Ne imaginăm ce terapeut a
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
atestărilor și al depozițiilor creează dușmănii periculoase care generează dorințe de răzbunare. Într-o perversă răsturnare de situație, a-i ajuta pe unii echivalează cu a le face rău altora... De fapt, ca sofist deprins cu mânuirea vorbelor iscusite, a verbului eficace, a retoricii eficiente, Antiphon știe că, de regulă, nu adevărul triumfă, ci discursul mai abil, mai înșelător. Minciuna practicată cu măiestrie produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
produce efecte superioare, în termeni de eficacitate trivială, celor ale veracității celei mai riguros respectate. De unde și oferirea competențelor sale de filosof unor particulari pe care-i asista în fața instituțiilor politice sau judiciare - adunarea poporului și tribunalul. Terapeut care folosește verbul, Antiphon acționează ca medic individual, dar și ca practician social. Dușmanul legilor întemeiază o filosofie politică radical individualistă: ea celebrează individul transformat în măsură a idealului. 5 Hedonismul anarhist. Antiphon prefigurează într-un anumit fel - dar să fim prudenți în ceea ce privește
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
pare mai pregnant decât cel al lui Platon... Ca perfect imbecil, pradă ideală, el îmbrățișează teza hedonistă încă de la începutul dialogului și termină făcând din plăcere cea mai mare impostoare. Între extreme, el oscilează, evoluând în voia valurilor, legănat de verbul socratic - sau cel puțin platonician. Filosoful idealului ascetic își alege cel mai bun rol pentru a evita comunicarea, dialogul și dezbaterea. Alegând un personaj sărac conceptual, teza sa va suferi de aceleași lipsuri. Dar procedeul își arată limitele! Socrate evoluează
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în costum de scenă. Nimic altceva. Pentru că tezele cirenaice merită o analiză, o critică, o examinare demnă de acest nume. Corpusul aristipian permite, într-adevăr, unele confruntări în ceea ce privește definițiile plăcerii, desigur, dar și în ceea ce privește metoda - scenografia gestului sau cea a verbului -, cunoașterea - senzuală sau intelectuală -, natura realului - material sau imaterial -, scopurile înțelepciunii - practică sau teoretică, ori chiar mistică -, trupul - prieten sau dușman -, dualismul - adevăr sau eroare -, intersubiectivitatea - celibatar sau comunitar -, politica - a refuza sau a susține puterea -, precum și alte chestiuni referitor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
etosul și norma socială interiorizate în urma interacțiunii cu ceilalți. Tipurile de Părinte: Părintele Normativ fie dirijează, evaluează, aplică principii morale (varianta pozitivă, ca Părintele Protector), fie critică, devalorizează, își exteriorizează neîncetat nemulțumirea față de acțiunile celorlalți (varianta negativă, ca Părintele Persecutor). Verbul caracteristic este a impune restricții. Părintele Grijuliu fie încurajează, mângâie, consiliază, oferă sprijin (varianta pozitivă, ca Părintele Sfătuitor), fie exagerează în ajutorul acordat, împiedicându-l pe celălalt să se dezvolte, să devină autonom și independent (varianta negativă, ca Părintele Salvator
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
caracteristic este a impune restricții. Părintele Grijuliu fie încurajează, mângâie, consiliază, oferă sprijin (varianta pozitivă, ca Părintele Sfătuitor), fie exagerează în ajutorul acordat, împiedicându-l pe celălalt să se dezvolte, să devină autonom și independent (varianta negativă, ca Părintele Salvator). Verbul caracteristic este a ajuta. Starea eului Adult este trăită ca un raport obiectiv cu lumea exterioară, bazat pe o probă independentă a realității care îi permite subiectului să distingă între stimulii interni și cei proveniți din afara sa și să prevină
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fără discernământ și de a nu avea libertatea actelor sale atunci când cineva încearcă să îl manipuleze. Adultul nu destituie Copilul și Părintele, dar hotărăște accesul și durata prezenței lor integrând armonios dorințele (Eul Copil) cu normele și valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a simți. Analiza tranzacțională face distincție între mai multe forme de manifestare ale eului Copil (factori de ordinul I și II): Copilul liber, sursă a emoțiilor autentice de bucurie, tristețe, teamă și furie. Refuză vehement orice interdicție, fiind
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Disputa, piesa lui Marivaux care se sprijină pe o situație-cadru, ne putem întreba: tinerii sunt observați sau supravegheați în scopul identificării acelui germene din care încolțește, în dragoste, greșeala? Întrebare rămasă fără răspuns. A veghea - a observa - a supraveghea: Trei verbe ce desemnează acțiuni asemănătoare, dar cu consecințe extrem de diferite. Termenul „supraveghere” a cunoscut în ultima vreme o extindere deosebită. Îl întâlnim folosit cu o frecvență semnificativă pentru integrarea conceptului și a practicilor supravegherii în societățile actuale. Ne referim aici nu
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
supravegherii impuse de către o mamă singuratică, tiranică, o femeie ce-și construiește o aparență masculină de împărat roman, potrivită pentru a interzice orice eschivare sau tentativă de autonomie. García Lorca organizează un univers coerent, în care totul se articulează în jurul verbului „a vedea”, a vedea în interior, a vedea în exterior, mereu „a vedea” în ambivalența sa de exercițiu autoritar, pe de o parte, și de tribut plătit supravegherii, pe de altă parte. „În acest infern”, nimeni nu scapă supravegherii, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
de orice justificare metafizică -, fie să acceptăm nihilismul ca pe o forță activă și să-i devenim instrumente. Această atitudine este definită de Nietzsche, printr-un joc de cuvinte intraductibil, drept „deconstrucție”: „man legt Hand an, man richtet zugrunde”3. Verbul richten Înseamnă „a construi”, zugrunde Înseamnă „la pămînt”, iar combinația celor două cuvinte are Înțelesul de „a demola, a construi dărîmÎnd, a deconstrui”*. Dacă nihilismul este starea care decurge din „deconstrucția” transcendenței și atitudinea care urmărește transcendența pentru a o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
adverbe, pronume și locuțiuni de aproximare (oarecum, într-un fel, cam, cineva) sau prin condițional (Aș zice să mai așteptăm), prin litotă, diminutive (Mi-ar trebui și mie o foicică de hârtie, nu mai mult); (iv) impersonalizarea expresiei prin folosirea verbelor impersonale, a unor verbe cu subiecte non-agentive sau a reflexivelor impersonale (trebuie, regula este să...; ni se cere să...); (v) reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor (prin structuri condiționale, temporale: Dacă vrei, pot să te ajut; Când
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de aproximare (oarecum, într-un fel, cam, cineva) sau prin condițional (Aș zice să mai așteptăm), prin litotă, diminutive (Mi-ar trebui și mie o foicică de hârtie, nu mai mult); (iv) impersonalizarea expresiei prin folosirea verbelor impersonale, a unor verbe cu subiecte non-agentive sau a reflexivelor impersonale (trebuie, regula este să...; ni se cere să...); (v) reducerea la minimum a tuturor presupunerilor legate de interlocutor (prin structuri condiționale, temporale: Dacă vrei, pot să te ajut; Când te hotărăști, vin să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
folosirea de intensificatori de expresie pentru a exagera interesul față de interlocutor (Te rog, atenție la scări, sunt extrem de alunecoase! Întotdeauna ai fost cel mai bun!); (iii) folosirea mărcilor solidarității de grup sau ale apartenenței la grup: persoana I plural la verb; pronumele personale și posesive de persoana I plural; cuantificatorul toți; substantive (grupul nostru, colectivul nostru); pluralul solidarității; adresarea inversă (folosirea de către vorbitor a unui termen care ar fi de așteptat să fie folosit de către ascultător ca în - Ce faci, mamă
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orientarea spre interesele celuilalt prin enunțarea unor aserțiuni cu funcție de presecvențe (Știu că este important pentru tine să ai un răspuns cât mai repede); (vii) folosirea apelativelor care marchează intimitatea discursivă (numele mic) și a persoanei a II-a a verbului (tu); (viii) exprimarea interesului comunicativ pentru interlocutor prin conversații fatice, prin operatori discursivi care îl încurajează să continue (da, îhm), prin volubilitate (debit verbal, gestică, mimică). Exerciții. Aplicații Gândiți-vă la o situație în care un animal comunică cu omul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]