5,522 matches
-
Linum austriacum, iarba mare - Inula salicina, veronica - Veronica orchideea, importante pentru calitatea peisajului. Fânețele au o biodiversitate ridicată, cu o valoare peisagistică deosebită primăvara și la începutul verii. În zona joasă, microdepresionară, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită rupturilor de pantă și stagnărilor de apă, ceea ce favorizează instalarea unei vegetații higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
instalarea unei vegetații higrofile, de mlaștină, cu stuf și papură ce formează stratul dominant, înalt și compact, pe când celelalte ierburi sunt situate la periferie. Astfel de pâlcuri de stuf, de 3-4 mp se găsesc și pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului, în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat. Asociațiile vegetale din situl Natura 2000 Fânețele seculare Frumoasa sunt prezentate în tabelul nr. 5. Asociațiile vegetale din situl Fânețele seculare Frumoasa Tabelul nr. 5 *Font 9* ┌─────────────────────────────────────────┬─────────────────────────────────────────┐ │Asociația vegetală Fitocenoze
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
sit este necesar să existe un bun management al deșeurilor menajere, care pot avea impact negativ asupra mediului. Evaluarea stadiului de conservare a valorilor biodiversității din situl Natura 2000, a pus în evidență următoarele caracteristici: Cea mai mare întindere, pe versantul principal cu expoziție puternic însorită și înclinație mare, o are fâneața, cu caracteristicile unei stepe. Stepele ponto-sarmatice 62C0* sunt un habitat valoros, cu o suprafață în restrângere la nivel european, bine reprezentat în Fânețele seculare Frumoasa, ocupând aproximativ 10 ha
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
rezistente la uscăciune. Sub numele generic de stepe, se reunesc pajiștile uscate cu origine primară sau secundară, dezvoltate pe substrate calcaroase. În această categorie se încadrează pajiștile pontice, panonice, sarmatice sau, în funcție de compoziția de specii, combinații ale acestora. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziții puternic expuse, îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru specii precum dedițeii - Pulsatilla grandis și Pulsatilla patens, stânjeneii - Iris aphylla ssp. hungarica, târtanul - Crambe tataria și capul șarpelui - Echium
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
reducând arealul speciilor stepice de interes conservativ și permițând instalarea și răspândirea speciilor de buruieni cu potențial invaziv. Cea mai mare parte a suprafeței sitului este ocupată de pajiști, din care aproximativ 50% sunt pajiști xero-mezofile pe partea superioară a versantului și mezo-higrofile la bază. În partea inferioară este zona pășunată sporadic de oi și vite. Gradul de conservare al acestor terenuri este scăzut. Principala amenințare este generată de pășunat, prin reducerea speciilor bune furajere și simplificarea compoziției floristice, prin tasarea
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară Fâneţele seculare Frumoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271932_a_273261]
-
gresii, marne. ... 2.4.2. Caracteristici geomorfologice și potențialul geomorfologic Din punct de vedere geomorfologic, Rezervația Naturală Codrul secular Runc este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanților au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată acolo unde rocile sunt moi. Unitatea de relief predominantă este versantul de înclinare mică 6° și platourile, cu expoziție majoritară parțial-însorită și însorită. Altitudinea medie este de 390-420 m, cu o
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
este situată în regiunea de dealuri și podișuri, în zona dintre Siret și Bistrița. Procesele geomorfologice actuale de modelare a versanților au o mare răspândire, intensitatea lor fiind mai accentuată acolo unde rocile sunt moi. Unitatea de relief predominantă este versantul de înclinare mică 6° și platourile, cu expoziție majoritară parțial-însorită și însorită. Altitudinea medie este de 390-420 m, cu o minimă de 180 m și o maximă de 580 m. 2.4.3. Potențialul hidrogeologic și hidrologic Rezervația Naturală Codrul
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
și vest cu o frecvență medie de 65-85% și viteze medii cuprinse între 2,3 și 7,4 m/s. Viteza acestora atinge valori mari iarna, cu antrenare de aer rece din zona anticiclonului siberian. Vara, toamna și primăvara, pe versanții cu orientare estică, sud-estică, deplasarea maselor de aer dinspre vest și nord-vest generează o nuanță climatică de tip Fohn cu creșteri locale ale temperaturii aerului. Indicatori sintetici ai datelor climatice Pe anotimpuri indicele de ariditate de Martonne are următoarele valori
PLANUL DE MANAGEMENT din 12 februarie 2016 al Rezervaţiei Naturale Codrul secular Runc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
în cel regional, caracteristic zonelor de dealuri și Podișului Sucevei. Suprafața sitului determină o unitate la scara de macro și mezorelief, încadrându-se în cel colinar, cu altitudini de 300-400 m. Cea mai mare parte a terenului este înclinat, cu versanți având pante de 5-20 de grade. Doar în partea inferioară se găsesc porțiuni microdepresionare, mlăștinoase, cu bălți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu exces de umezeală există și pe traseul versanților, în locuri
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
înclinat, cu versanți având pante de 5-20 de grade. Doar în partea inferioară se găsesc porțiuni microdepresionare, mlăștinoase, cu bălți stagnante în perioadele de primăvară. Gropi și alte microforme de relief depresionare, cu exces de umezeală există și pe traseul versanților, în locuri cu rupturi de pantă. Acestea se disting ușor în peisaj datorită faptului că vegetația este diferită, pâlcurile de stuf și papură remarcându-se pe fondul fânețelor stepice. Microrelieful cu alternanță de pante abrupte și mici zone microdepresionare, cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
se datorează acestor alunecări de teren. Ea datează din anul 1911, când în urma unei perioade ploioase de mai multe luni, Dealul Strâmbu, cu aproape 2 ha din cele 24,5 ha ale rezervației de la momentul respectiv, a alunecat de pe un versant vestic, cu pantă accentuată, generând terase și rupturi de pantă. Hidrologia zonei este redusă în primul rând datorită suprafeței restrânse. Nu există cursuri de apă mari, singurul curs de apă permanent fiind un izvor cu debit scăzut ce asigură nivelul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
pantă. Hidrologia zonei este redusă în primul rând datorită suprafeței restrânse. Nu există cursuri de apă mari, singurul curs de apă permanent fiind un izvor cu debit scăzut ce asigură nivelul hidric crescut în zona joasă a rezervației, la baza versanților. În rest, există doar mici ochiuri de apă temporare, consecutiv perioadelor ploioase, cantonate în porțiunile microdepresionare de la nivelul rupturilor de pantă. Reprezentarea hidrologică este prezentată în Anexa nr. 1 la Planul de management. Clima este temperat continentală, cu diferențe mari
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
său în 1971, prin Decizia de Consiliu Județean Suceava nr. 443. Climent Horeanu realizează o sinteză a vegetației și studii asupra covorului vegetal al zonei, descriind 13 asociații vegetale, atât în ceea ce privește asociațiile higrofile, cât și cele xero-mezofile și xerice caracteristice versanților. Ultimul inventar floristic al sitului Natura 2000 Fânețele seculare Ponoare cuprinde 306 specii de cormofite, aparținând unui număr de 224 genuri, încadrate în 64 de familii. În ceea ce privește originea fitogeografică a taxonilor, regăsim mai ales specii continentale: a) specii eurasiatice: piciorul
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
culoare de migrație pentru fauna căreia culturile îi fragmentează arealul. Vegetația praticolă este bine reprezentată, însumând peste 90% din suprafața sitului Natura 2000. Pajiștile variază ca și compoziție floristică, structură și condiții staționale, în funcție de poziția pe care o ocupă pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
pe versanți și de microstațiunile în care sunt instalate. În structura covorului vegetal se regăsesc pajiști stepice xerotermofile, cât și fitocenoze praticole xero-mezofile și mezofile, iar în imediata apropiere a sitului, în zona de mlaștină, chiar fitocenoze higrofile. Porțiunile de versanți însoriți, cu expoziție vestică îndeplinesc condițiile pentru o vegetație de pajiști xerofile, cu accente stepice, ce constituie habitate pentru speciile de interes conservativ. Fânețele au o diversitate floristică ridicată, fiind edificate de ierburi de talie mijlocie, cu anteza fie primăvara
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
cu acestea din punct de vedere floristic. Porțiunea joasă a pajiștii, cu exces de apă la început de vară, este dominată de graminee înalte, între care predomină ovăsciorul. Spectrul floristic este caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiștile stepice de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
caracteristic pajiștilor umede. În zona de platou de la baza versanților, există ochiuri de fâneață cu păiușul de livadă - Festuca pratensis: Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiștile stepice de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Festucetum pratensis. Sunt pajiști mezofile, relativ bogate în specii, cu valoare nutritivă ridicată, ce se interpun între pajiștile stepice de pe versanți și vegetația higrofilă din mlaștină. În zona joasă, microdepresionară a fâneței, regimul hidric este complet diferit față de cel de pe versanți, datorită izvorului care alimentează cu apă și reliefului microdepresionar care favorizează stagnarea apei. Mlaștinile favorizează instalarea unei vegetații higrofile, cu specii de stuf și papură. La marginea stufărișului, se găsesc și fragmente mozaicate de graminee higrofile, precum iarba câmpului - Agrostis
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
speciile de interes conservativ care sălășluiesc în acest habitat umed, fac parte bibilica - Fritillaria meleagris și bulbucii de munte - Trollius europaeus. Pâlcuri de stuf de mici dimensiuni, cu o suprafață de 3-4 mp, se găsesc pe rupturile de pantă de pe versanți, pe coama dealului și în zone microdepresionare cu regim hidric ridicat, datorită microreliefului. În imediata apropiere a stufărișului, pe o suprafață restrânsă, se găsesc câteva petice de iarbă albastră - Molinia caerulea. Asociațiile vegetale din sit sunt prezentate în tabelul nr.
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
de limba turcă, ca Ibraila și alte forme că Brilaga sau Braylaum. Vechii istorici atribuie numelui o origine indo-europeană, (bhreg) însemnând pisc vertical cu referire clară asupra poziției geografice a orașului, mai precis asupra mâlului înalt, adică a piscului sau versantului vertical ce sare în ochi privit din amonte, adică de călătorul ce vine din Galați pe Dunăre, de aici și celălalt nume existent de "Piscul Brăilei", acordat orașului în trecut. Un studiu al originilor Brăilei arată că regiunea a fost
Brăila () [Corola-website/Science/296937_a_298266]
-
în pădurile din împrejurimi. Turiștii care se aventurează în acestea sunt avertizați că pot întâlni urși, lupi sau vulpi. Muntele Tâmpa este declarat rezervație naturală (203,4 ha) care protejează câteva specii de plante rare și endemice. Spre exemplu, pe versantul sudic există mici suprafețe cu vegetație de stepă. Brașov este singurul oraș din lume care include în teritoriul său administrativ o rezervație naturală, muntele Tâmpa, și un vârf muntos, vârful Postăvaru. În Brașov, vara durează aproximativ 50 de zile, iar
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
pajiști secundare. Etajul pădurilor de foioase se întinde pe altitudini cuprinse între 300 și 1200 m, formând un brâu verde în jurul orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților Gutin. Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică până la altitudini de 600 m. Pădurile de castani de la Baia Mare formează cea mai mare
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
orașului. Pe râma depresiunii Baia Mare predomina pădurile de gorun în amestec cu carpen. Pădurile de fag și carpen ocupă versanții vestici și sudici ai munților Gutin. Specifice Depresiunii Baia Mare sunt suprafețele întinse ocupate de castanul comestibil care urcă și pe versanții cu expoziție sudică și vestică până la altitudini de 600 m. Pădurile de castani de la Baia Mare formează cea mai mare suprafață împădurita cu această specie din România. Aici castanul comestibil este perfect aclimatizat, vegetând ca specie care se regenerează pe cale naturală
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 - 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 - 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 - 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
fagul ("Fagus silvatica"), stejarul pedunculat ("Quercus robur"), teiul ("Tilia tomentosa"), carpenul ("Carpinus betulus") și alte specii de plante. Pășunile și fânețele naturale acoperă o suprafață aproximativă de 1000 ha. și se găsesc situate pe văile principale ale râurilor și pe versanții afectați de fenomenele geografice. În păduri și pe dealuri sunt răspândite animale ce fac parte din fondul cinegetic: mistrețul ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), vulpea ("Vulpes vulpes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"). Resursele pedologice sunt reprezentate prin câteva tipuri de
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]