46,761 matches
-
pentru că era vorba de o bogăție națională și de sănătatea publică (�nu-i așa, domnule doctor?" - pentru că era de față și doctorul primar al județului). Toți îi făgăduiră concursul lor și al statului... După ce mâncară se desfundară nenumărate sticle de vin de Dealul Mare, lăsându-se în voia planurilor, bând pentru prosperitatea Puieștilor. - Nu, nu, strigă popa, pentru prosperitatea Puieștilor nu cinstim cu Dealul Mare, ci cu �apele" de la Puiești... Vino, mă Matache neică, și desfundă două sticle din apele �din
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
E coclită rău. - Spuneți că pute, nu vă rușinați, se înfoia părintele Grigore, satisfăcut. Las' că banii n-o să pută. Era vorba lui; nu ieșea din ea. Dădu dușcă două țoiuri, fără să se strâmbe, ca și cum ar fi băut cine știe ce vin rar. - Și să nu credeți că e puturoasă pentru că e stătută; așa-i de la izvor. Ia fă-te încoace mă Matache neică, și scoate-ne o ciutură din izvorul No. 1 al apelor minerale �Părintele Grigore Ciuntu" - glumi el, întinzându
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
cu un fel de suspin, mă apăsau cu amintirea lui Alexandru Macedon, neasemuitul domn, unchiul meu îndepărtat dinspre tată. Cum se spunea oare vin în vechea macedoneană și ce făceau la Ohrid vechii macedoneni cînd ploua? Ploua la Ohrid și vinul, creangă grea de amintiri, aburea în pahar. Sfînta Sofia stă singură în ploaie, vinul e un fel de ceață lichidă și lacul aburește în pahar așa cum palma unui caratist aburește deasupra unui maldăr de cărămizi. Pricipiul activ aburește în pahar
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
unchiul meu îndepărtat dinspre tată. Cum se spunea oare vin în vechea macedoneană și ce făceau la Ohrid vechii macedoneni cînd ploua? Ploua la Ohrid și vinul, creangă grea de amintiri, aburea în pahar. Sfînta Sofia stă singură în ploaie, vinul e un fel de ceață lichidă și lacul aburește în pahar așa cum palma unui caratist aburește deasupra unui maldăr de cărămizi. Pricipiul activ aburește în pahar, plouă la Orid, cum se spune oare în vechea macedoneană vin...?
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
singură în ploaie, vinul e un fel de ceață lichidă și lacul aburește în pahar așa cum palma unui caratist aburește deasupra unui maldăr de cărămizi. Pricipiul activ aburește în pahar, plouă la Orid, cum se spune oare în vechea macedoneană vin...?
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
ninica" - zice vărul meu. Din cauza "aiasta" or să mă dea afară. O să avem și noi șomeri cum sunt și-n România. Dacă nu-i pătlăgică, ardei, înseamnă că nu-i materie primă și zilele noastre sunt numărate. Ia ulceaua cu vin și își toarnă cu smerenie și mare grijă în pahar. În singurul pahar aflat pe îndestulătoarea masă. Se închină, făcându-și semnul crucii, zice "sănătate" și bea conținutul până la fund. Îl reumple și-l oferă mătușii Palaghia care fără să
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
noi copiii, să-nvârtim de-un lemn-pârghie de jur împrejurul teascului ca să strivim boabele până le nimiceam. Să rezulte must cât mai mult. Apoi, după ce se termina mustul din fiert, tata îl punea în poloboace. De-atunci, de când mustul se prefăcea în vin, pentru noi, copiii, nu mai exista același rai. Frica de Siberia, frica de Canal și de Jilava Au trecut de-atunci peste 50 de ani. Ducă-se pe pustii! Și-așa nu ne-a întrebat nimeni de suferința basarabenilor indiferent
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
La noi încă-i colhoz, anafora lor de americani! răbufnește unchiul Nichifor bătând cu pumnul în masă, pumnul de la mâna cea bună, cea sănătoasă, vie. Dintre toți frații tatei, doar Nichifor mai trăiește. În beci are pregătit un poloboc cu vin negru care va fi împărțit la toți când i-o veni și lui ziua cea din urmă. A fost semiparalizat încă de la vârsta de 15 ani. Acum a trecut de 85. Mulți-nainte! îi urăm noi. Mulțămăsc! răspunde bâtul Nichifor
Basarabia, ținut al mirării by Anatolie Paniș () [Corola-journal/Imaginative/15327_a_16652]
-
toporișca și căruța să taie lemnele nimănui. Cîrciuma "La mielu care pierde rata" e în pragul falimentului. Cu o mică terasă în față și o săliță unde nu încap mai mult de trei mese, are prețuri mici, populare: paharul de vin costă cinci mii de lei. Chiar dacă nu se poate plînge de lipsa clienților, patronul vrea să vîndă afacerea. Lazăr, vagabond bătrîn, cu fața roșie, motolită de riduri și o barbă lungă, murdară, care-l face să semene cu un fel
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
ceții. Povestește-le fântână măștile caleștile ducând Doamna mea stăpână răni și taine surâzând tavernalilor de rând. Mă cheamă la cer părinții strânși la masa suferinții cimitirului de ger. Zăpada topește sfinții pânea frântă rar respiră dogoare/ înmiresmare și a vinului sudoare pâlpâie clipiri de lyră. Măria-sa maica bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
cuvântul cuprinzându-l dar cine fi-va oare sortit a înțelege cuvântul frăgeziu atunci ivitul suflând rostirii începutul și sfârșitul? Logodna fără timp pești argintați din tiberiade neștiute să poposească iarăși la destaina cinei ciorchinii tescuiți din toamna veche aducă vinul sângeriu înmerismat de duh în cerul gurii tu frânge pâinea aburind de har asupra noastră logodna fără timp
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
fi. Sub zăpadă Sub zăpadă e bine. Puteam fi acolo de mult. Senin, reîntors printre Elemente, Fără planuri, amintiri, examene, rate scadente, Departe de Marele Plan Ocult. Aș fi trăit, în sfîrșit: în supă, în excremente, În ceapa din cămară, vinul din frigider, în iaurt... Aș fi putut, nu doar să ascult, Ci și să urmez deviza Celor Aleși: festina lente. Pe cînd așa... Peticind - cît, cum se poate - O pînză tot mai subțire și mai decolorată... Sub zăpadă e bine
Poezii by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/16253_a_17578]
-
un rebus așa în creierul tău se naște boababul 2. "aici și acum în provincia cea mai inutilă" nodurile acestei sfori ar trebui desfăcute să o facem mai lungă așa cum desfaci un păr negru într-o noapte de crăciun un vin greu ca o haină 3. frica din pantofi din mănuși frica din dulapuri trupul spînzurat de portmantouri frica mea cuminte din trei în trei căsuțe șotronul se șterge ca o vată de zahăr dumnezeu a făcut lumea ca să nu poată
Poezii by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/16506_a_17831]
-
Alexandru Dohi Vedeam tuturor de mâncare grație afară ningea amenințător și romantic era o perfectă transpunere a lui mahler pentru surzi era una din acele nopți rotunjite de insomnie cu fum de țigară și vin și visare în fața hărților pătate cu ceai verde prin febre gălăgioase rătăceam agățat de gânduri abrupte dorințe alunecoase mult ninse cu sentiment din frigul întrebare scenele unor situații de viață se perindau odată cu fulgii de zăpadă prin fața geamului ivind obiecte
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
Sarmatice devenit gorgan în care fantasmele tale călare pe armăsari albi zac îngropate în picioare cu toate podoabele preistorice psalmodiind autocompasiunea celor care cerșesc în temple cu toata șmecheria lirico epica a saltimbancilor din spațiul stepobalcanicopontic stoarsa că un vîrtos vin țărănesc la teascurile metisajului precenegavargetodaciclatino-grectigănescsisciticoslav care încă le mai dă ghes felcerilor autohtoni să privească în savantele lor eprubete "puritatea" precipitatului... încotro? cînd bine te-ai întrebat odată dacă există viață înainte de moarte și te-a surprins uluirea propriei tale
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
Tocmai de aceea Caisul tremură Tremură din toate încheieturile Și cade cade cade În frigul lichid in marea fără valuri O dar ce fericită sunt ce fericită Viața mea e doar un început Pe marginea stâncilor stau Și ei toți vin spre mine În stoluri (pescărușii lichizi sătui de hrana terestră) Să-i arunc în valuri mă roagă Să-i ridic de pe mușchiul verde dinspre nord (Unde nu cade nici măcar o rază) Atât cât pot Cu tot cu aripile lor greoaie De pe stânca
Poezii by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/2485_a_3810]
-
apărare și în multe case nu mai locuiește nimeni numai în fundul grădinii un ghiocel otrăvit alfabetul Zidul Au înlocuit muzica cu mirosul și cu atingerea le-au depozitat în geometria înfundată cu silabe a urechii; unii spun una ceilalți că vinul din altar n-ar mai avea timp să dea un nume bolii și lăstunii care atîrnă de maluri sînt o zbatere ușoară a lobului temporal prin care panica coboară încet peste hainele umede și se încolăcește ca iedera; eu știu
Poezii by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/2687_a_4012]
-
melodioasă a unuia dintre poeții noștri studiați la școală ca un glob de aur Luna strălucea și versul respectiv pe care aicea l-am rupt în două îmi tot bâzâia în cap din cauza romantismului sau poate mi se trăgea de la vin nu pentru că aș fi fost vreodată ahtiat după aur ci pur și simplu de dragul Lunii cu care de mic întrețin relații misterioase mi-e dragă Luna și pace însă acum fiind iarăși noapte noaptea de a doua zi spre dimineață
Poezie by Petru M. Haș () [Corola-journal/Imaginative/2650_a_3975]
-
asigurându-ne pe toți că îngrijorarea noastră e fără obiect desigur la toamnă va candida din nou. Într-un cuvânt cina a fost copioasă poezia citită de domnul senator a trezit entuziasmul mesenilor fiind udată din belșug cu whisky cu vinuri și bere. Cu toții am plecat convinși de rolul civilizator al restaurantelor de rafinamentul bucătăriei chinezești. Atâta doar că bunul Dumnezeu știe de ce toată noaptea am auzit câinii din Giurgiu lătrând a pagubă. COMUNISM Tocmai mă întorceam entuziast cu ghiozdanul doldora
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
cere imperioasă chiria afară bate vântul din deșert de aici se zăresc culmile munților Atlas în cărțile din bibliotecă e o tristețe de sfârșit de lume doar un gust de mentă în gură a mai rămas două pahare goale de vin pe masă ticăie neauzit ultimul ceas. ASCULTAM IMNUL ascultăm imnul într-o sală cu steme și steaguri aurite stăm în poziție de drepți după cum am fost învățați pe vremea când purtam cravata roșie de pionieri unii dintre noi își duc
Poezie by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/2728_a_4053]
-
pe garduri. Știu, știu: ultima pasăre din fiecare cârd, identică în felul ei cu un sufix, este biserica noastră, iubito. La ora asta, undeva departe, cineva este așteptat, în zadar, cu două pahare - neatinse - de absint sau poate doar de vin roșu, iarba din spărturile asfaltului dintre blocuri, pe terenul de fotbal din pantoful meu din stângul ninge, și tristețea a toate acestea, frați moruni, și tristețea a toate acestea, frate nor. Plase de pescuit azvârlite în apă - capetele noastre în
Poezie by Mircea Bârsilă () [Corola-journal/Imaginative/2670_a_3995]
-
desigur acela din mijlocul curții bisericii ațâțam preoții și albinele cu polen din cartea lui Vuk Doamne se cutremura totul de râs pân’ la Tekelianum la colțul următor erau ticsite balcoanele zile în șir neveste de negustori ne-alăptau cu vin aici a fost școala noastră despre Olimp și fântâna în care coboram cântece despre trandafiri și migrații ce mai panoramă a ultramodernismului în colțul al treilea îi invocam pe filosofi - guri de aur ca să ne fie școala curată pana însetată
Poeme de Slavomir Gvozdenovici by Lucian Alexiu () [Corola-journal/Imaginative/2694_a_4019]
-
la Fnac, ca să nu mai spun la librăriile Gibert Jeune, din respect pentru cei care-au scris, aici, prin mansarde sau prin camere mici, apoi, s-au învelit cu Sena, pentru totdeauna, de prea mult frig. ,,Longchamp. Două ore după vinul vărsat’’... se chinuia poetul bucovinean, înecat la Paris. Pe- acolo, mai an, am bătut bulevardele și eu cu trei prieteni, Dangabinae, dar fără cravate.
Cravate by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/3085_a_4410]
-
pierdut’’. 3. A ales osteria, după pub: trecuseră anii, mai bine zis o vinărie de cartier, ,,la Neamțu,’’, sau ,,al Tedesco’’ sau barul San Calisto, cel din cartierul Trastevere, la un colț, unde seara am cinat și noi, bând același vin, de,,Castelli romani’’, ,,molto fresco’’. Își făcea veacul, iubit de toți, la popularul Campo de Fiori, unde-s cele mai mici prețuri, iar statuia lui Bruno o poți vedea-n piața de verdețuri: coji de semințe sau scorii scuipa de
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
s-a strâns „sfântul sânge”. Argint aurit și foi de acant. În el s-a păstrat prin trei veacuri o conștiință de sine. Amin. ȘI ALTE CUVINTE La doi pași în dosul graniței, al hotarului, limitei (de la limes). Lângă, un vin de Tokaji. Cuvinte epoci, ca și dispărute ... Ca, după două zile, noi. 2 -7 iunie 2013
Geografia by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/3394_a_4719]