8,047 matches
-
este amestecat cu personaje istorice europene. De exemplu, programa școlară de istorie pentru clasa a IV-a din 2005 nominalizează următoarele personalități: Alexandru cel Mare, Decebal, Traian, Carol cel Mare, Dragoș, Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanu, Napoleon, Avram Iancu, Alexandru Ioan Cuza, Carol I, Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu. Învățătorii pot alege cel puțin cinci dintre aceste nume pentru a le preda la clasă, cu condiția de a respecta proporția de trei personalități din istoria
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
-i, reafirmată în forță în literatura didactică despre trecut. În aceleași formule patetice hiperbolizate poetic în național-comunism, manualele postcomuniste au continuat să declame teza bi- milenarității poporului român, "stîncă neclintită de peste două mii de ani" (Almaș, 1994, p. 18). Urmaș al vitejilor daci și al "stăpînilor lumii", romanii, "pe acest pămînt a trăit dintotdeauna același popor [român]", care "n-a părăsit niciodată aceste locuri" (ibidem, p. 17). În contextul retensionării relațiilor diplomatice dintre statul român și cel ungar după 1989, vechea chestiune
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
conduși de Mircea cel Bătrîn se apără împotriva cotropirii turcești", "faptele de vitejie ale românilor în timpul lui Vlad Țepeș", "poporul român condus de Ștefan cel Mare și Sfînt apără independența țării" sau despre "lupta românilor pentru eliberarea țării" sub Mihai-Vodă Viteazul (Almaș, 1994, pp. 35, 45, 52, 63). Impresia lăsată este că întregul popor român s-a raliat sub călăuzirea războinică a marilor săi conducători, ceea ce evident nu a fost cazul. Emisiunea retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din 1600 continuă să fie celebrată ca o împlinire a destinului istoric al unității politice românești. În formule apodictice preluate din vechiul discurs național- comunist, manualele declamă necesitatea obiectivă a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din 1600 continuă să fie celebrată ca o împlinire a destinului istoric al unității politice românești. În formule apodictice preluate din vechiul discurs național- comunist, manualele declamă necesitatea obiectivă a unificării politice a Țărilor Române: "Unirea a fost un fapt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
poziție construcționistă, care admite contingențele istorice și implicit fragilitatea (în opoziței cu eternitatea) statului național. Un alt aspect care a intrat sub tirul critic a fost management-ul spațiului textual alocat personajelor clasice (Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul etc.) în comparație cu spațiul rezervat vedetelor de televiziune și personalităților contemporane (Andreea Esca, Cristian Tudor Popescu, Ion Cristoiu, respectiv Ion Iliescu, Emil Constantinescu etc.). Nici în acestă privință nu au fost respectate canoanele implicite împărtășite tacit în comunitatea autorilor de manuale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
continuând paradigma legendarului național: "În fața scundelor și sărăcăcioaselor chilii, unde-acum optzeci de ani dascălul Lazăr punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr - poetul, eroul și apostolul"; sau: "Românii au fost un neam statornic și viteaz, cu mari conducători de țară: Burebista, Decebal, Mircea, Ștefan, Iancu, Mihai și mulți alții" (p. 105). Exemplele pot continua, însă cele deja redate sunt suficiente
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
punea în mâna copiilor cea dintâi carte românească, se-nalță falnic palatul universității, iar pe locul acela sfânt s-au așezat trei statui: Eliade, Mihai Viteazul, Gheorghe Lazăr - poetul, eroul și apostolul"; sau: "Românii au fost un neam statornic și viteaz, cu mari conducători de țară: Burebista, Decebal, Mircea, Ștefan, Iancu, Mihai și mulți alții" (p. 105). Exemplele pot continua, însă cele deja redate sunt suficiente pentru a face să se resimtă clar ecourile vechii paradigme monumentalist-eroizante a trecutului și culturii
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Țării Rumănești. 3 volume. București: În tipografia lui I. Eliad [Text cu caractere chirilice]. Aaron, F. (1843). Patria, patriotul și patriotismul, București: Tipografia curții a lui Fr. Valbaum [Cu alfabet de tranziție]. Bălcescu, N. (1894). Istoria românilor sub Mihaiu Vodă Viteazul (3 volume), însoțită de o precuvântare și note de Al. I. Odobescu, Bucuresci: Editura Librăriei Socecŭ & Comp. Edițiune școlară aprobată de Ministerul Instrucțiunii Publice și al Cultelor. Baltiiski, N. (1945). Despre patriotism. Scânteia, Anul 2, Nr. 253, 254 și 255
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
princeps după manuscris, de Ioan Chindriș. București: Viitorul Românesc. Cuprinde Istoria și lucrurile și întâmplările românilor (1995a) și Istoriia besericească a episcopiei românești din Ardeal (1995b). Olahus, N. (2011). Ungaria. Ediție bilingvă. București: Editura Biblioteca Bucureștilor. Panaitescu, P.P. (1936). Mihai Viteazul. București: Fundația Regele Carol I. Papiu Ilarianu, A. (1852). Istori'a Romaniloru din Daci'a Superiore. 2 volume, Viena: Cu literele lui C. Geroid și Fiiu. Papu, E. (1977). Din clasicii noștri. Contribuții la ideea unui protocronism românesc. București: Editura
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Social and Political History of Modern Education. New York: The Macmillan Company. Renan, E. (1990). What is a Nation? În H.K. Bhabha (coord.), Nation and Narration (pp. 8-22). Londra și New York: Routledge. Rezachevici, C. (2000). Legenda și substratul ei istoric. Mihai Viteazul "Restitutor Daciae"?. Magazin Istoric, Octombrie 2000, disponibil online la adresa http://web.archive.org/web/20071121152143/http://www.itcnet.ro/history/archive/mi2000/current 10/mi8.htm, accesat în 10 octombrie 2013. Roper, S.D. (2000). Romania: The Unfinished Revolution. Amsterdam: Harwood
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
4000 luptau pentru Petru cel Mare, conduși de coloneii Danilă Apostol și Apostol Chigheci. Relațiile româno-suedeze Ion Neculce, contemporan cu evenimentele din Moldova, Rusia, Ucraina, scria despre regele Carol al XII-lea al Suediei care era, conform cuvintelor cronicarului, "bun, viteaz și dârz"82. Cronicele muntene de la începutul secolului XVIII, descriu trecerea regelui Carol al XII-lea al Suediei prin Țara Românească (prin Târgoviște) și intrarea în țara sa prin Transilvania; din armata sa au făcut parte, se pare, și români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fi auzit fata plîngînd sau rugîndu-i pe criminali să n-o omoare. Vezi că te temi, insistă prostul. Ei, ceva este în mintea noastră doar... Dar nu te duci! Tontule! Uită-te, mă duc! țipă Topuz. Buruienile îl încurcă, dar viteazul merge decis. Deodată apare berbecul, cu ochii de jar. Gata să șarjeze. Topuz este împietrit. Bestia pornește și-l lovește. Cade jos. O durere ascuțită și apoi pace. Se trezește cînd noaptea tocmai își făcea bagajele. Îl dor oasele! Are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pentru lacrimi, eram de piatră, eram care pe care. Înțelegi?! Nu, răspund și încep a plînge. Plînge și Herman. Delicat, mă mîngîie pe cap. Nebunii Lăudăros mai era Dumitru Ciuraru ăsta! În toate poveștile lui, el era eroul pozitiv. Deștept, viteaz, om care nu știa ce-i frica. Nu mai spun ce succes avea la femei. Pe o coastă de deal cu pămînt cam gălbejit, Dumitru cu nevastă-sa și o fătucă din sat erau la prășit porumb. Pe vale, porumbul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mîlul gros, urît mirositor. La spatele lui se auzea "oac, oac", dar ce înspăimîn tător rezona în urechile sale! Speriat de moarte, nu a înțeles nici cînd vorbele nebunului au devenit clare: Bădie, Dumitru, eu sînt, Victor, nepotul matale. Așa viteaz ești?! Dumitru însă n-a ieșit din stufăriș decît atunci cînd l-au rugat și muierea și fătuca să iasă de acolo. Dacă aș fi avut o pușcă..., spunea moale Dumitru. Eroi și capcane meșteșugite Eram acoperit în întregime de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cocoși s-ar fi unit... Totuși s-a găsit și un cocoș mai nervos, așa ca mine, a zis: Gata, pînă aici musiu! Ce bătălie a urmat dom'le! Dar ce nervi avea sultanul! Ieșeau penele ca la scărmănătoare și viteazul meu a ieșit bătut rău, cu creasta sîngerîndă și penit ca naiba. Eu mai luam o gură de bere și mă gîndeam la beneficiile de a fi totuși om. Dacă aș fi fost cocoș, cu un asemenea nebun de vecin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
prichindeii și-au spus emoționați colinda și acum socoteau cît sînt de bogați. Constatau cu bucurie că, indiferent de împotmolirile în cîntarea colindelor, gazdele erau constant generoase și darul era invers proporțional cu vîrsta colindătorului. Unii părinți așteptau în stradă viteazul urmaș, purtător de gene și punte sigură spre eternitate a familiei. Erau atenți, cu urechile ciulite, gata să mai facă o repetiție în plină stradă. Un micuț colindător însă nu ajunge la sonerie și întregul scenariu, învățat acasă, se dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
vor întîmpla. Evident că nimeni nu este interesat să asculte povestea "fata și cei patru moșnegi". Este dizgrațios un moșneag cu un sîn tînăr în mînă. Și mai neplăcut este spectacolul neputinței stropite din belșug cu Parkinson. A doua zi, vitejii aventurieri n-au mai fost la tratament! Au băut cam mult, au făcut efort mai mult decît le era permis și stăteau lați în paturi. Viața are însă surprizele ei, cauzate de o multitudine de variabile care nu au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mă lupt cu balaurul, tai capete, mînuiesc sabia... și iată-mă învingător. Paul zîmbește, fata se face că mă admiră și eu accept, ca prostul, zborul. La micul aeroport ne întîmpină pilotul. Un atlet tînăr, frumos ca un Cupidon și viteaz cum seamăn n-are. Cînd vede fata, începe a cucurigi, a bate din pinteni și din aripi. Am încurcat-o, îmi zic. Ăsta o să se grozăvească și o să-mi riște viața. Spun timid: Eu n-aș mai zbura, este cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sprijin al guvernului. Se știe cât de mult poate influența simpla poziție naturală și mărimea unei țări, pe oameni și națiuni. Locuitorii insulelor sunt curajoși și zeloși în orice vreme pentru independența lor, pentru proprietatea și comerțul lor. Corsicanii sunt viteji și sălbatici. Sicilienii neliniștiți. Englezii servesc în locul tuturor de cea mai bună dovadă. Ceea ce se știe despre insule se poate aplica și pentru țările care au comună vecinătatea mării, ca și insulele. S-a observat că cele mai puternice state
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Morți sfinți în temniți și prigoane / Morți sfinți în lupte și furtuni”, martiri care au făcut pământ sfânt din pământul țării noastre. Spirit vizionar, realizând importanța demersurilor generației sale în „Ofrande”, știind că Dumnezeu va da acestui popor oropsit oameni viteji și providențiali, care vor continua lupta milenară pentru neatârnarea neamului și pentru izbânda credinței noastre ortodoxe: Din fiecare rană ce ne doare, Din orice răstignire mai adâncă Am pus armuri pe piepturi viitoare Și-o spadă grea în mâini ce
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
larg, părintele Ilie Imbrescu, dar nu mai puțin meritoriu și totodată reprezentant al preoțimii române. A apărut apoi firesc ideea de a insera și un al patrulea nume, cel al Zoricăi Lațcu - maica Teodosia, ca un pios omagiu adus tuturor vitezelor și demnelor femei 122 Cristian Filip ce au înfruntat negura timpurilor comuniste, cu reprezentante de o mare înălțime spirituală, precum maica Teodosia, Aspazia Oțel Petrescu, Lena Constante, Eugenia Indreica, Despa Olariu și multe altele, cum ar fi Nana Sofica sau
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
află, alături de icoana Maicii Domnului, și icoana voievodului Ștefan al Moldovei.” 7. Voievodul Dan Lucinescu Descriere: Cartea se adresează publicului larg, căruia îi face cunoscute, într-o manieră inedită, viața și domnia unuia dintre cei mai mari voievozi români: Mihai Viteazul. 8. Ultimul Constantin romanul Brâncovenilor Ileana Toma Descriere: Tragedia creștinilor ce au crezut în utopia descreșterii puterii otomane nu poate fi înțeleasă decât de alți trăitori ai unei utopii, cea comunistă. Romanul este o epopee despre răbdarea și iertarea creștină
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se expune“, pe majoritatea aprofundatoare decât pe minoritatea confruntatoare... pentru a putea continua consider eu mai benefic un excurs, nu a mă abate din drum Într’o polemică, oricât de rodnică ar fi ea...» Se spune că „după război, mulți viteji s’arată“. Oarecum frondist de felul meu, nu vreau să mă conformez și, ca urmare, n’am schimbat post factum neîmplinitele „profeții“ geo politice de pe alocuri; la urma-urmei, acele texte, oglindind opinia autorului, au fost menite acțiunii la momentul respectiv
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și de economia, În pungă nu și În cap, pe care o face gura Îngustă a țoiului? Păi treaba poate fi speculată și cu două milenii Îndărăt, adică În vremea În care Burebista a tăiat viile dacilor. Ascultați povestea: „Hâc! Vitejii mei! În munții noștri vița nu ajunge niciodată să se coacă, iar zaibărul ajunge acru. Ne ustură stomahurile, ni se strepezesc dinții și ne cresc burțile de atâta apă precum nemților de la poșirca aia de bere. Dar priviți, vitejii mei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]