5,858 matches
-
tîrzie nu e mai săracă decît alte epoci în sensuri mobilizatoare, apte de transfigurare. Numai că ele și-au schimbat regimul de manifestare, ceea ce cere, poate, din partea privitorului o schimbare de perspectivă. Asemenea sensuri au încetat să facă parte din vocabularul comun al societății mari. Nu mai sînt livrate de-a gata, explicitate de instituțiile religiei, promovate în mod normativ și oficial. Dar, dacă epoca noastră secularizată a anemiat pînă la desființare puterea descendentă a sensului religios, ea descurajează totodată tendința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și fervoare, între inocență și conștiență, poetul se regăsește la intersecția dintre basm și realitate, dintre mit și istorie, dintre o lume fără timp și una a timpului care nu iartă. Un rol deosebit în creația lui Labiș îl are vocabularul. În cadrul acestuia poetul folosește pe o scară largă termenii populari îmbinându-i armonios cu regionalismele, cu arhaismele și cuvintele familiare. Regionalismele (crivăț, hău) sunt folosite destul de rar și nu ridică probleme în înțelegerea lor. Termenii populari întâlniți se referă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
poezia lui Labiș. Trăind la sat, având legături directe cu folclorul, poetul și-a axat creația pe un puternic fond lexical de provenință populară, impresionând prin forța sugestivă cu care dă claritate stilului. Pentru a ne face o idee asupra vocabularului lui Labiș, s-au analizat în mod special două poezii: Moartea căprioarei și Miorița, în care s-a urmărit originea și frecvența cuvintelor. S-a operat exclusiv cu acele cuvinte pline (cele cu sens lexical), eliminând din analiză articolul, numeralul
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
pentru muzicalitate. El a lăsat poezii care impresionează printr-o căldură și armonie limpede, fără stridențe lingvistice, trunchieri sau licențe poetice, cu un acord perfect, versul bucurându-se de o mare claritate și corectitudine morfologică și sintactică. Labiș folosește un vocabular bogat, cu termeni populari și regionali, alături de neologisme rare sau cotidiene. Folosirea ponderată a elementelor vechi, îmbinarea lor cu fapte proprii graiurilor populare, inovațiile populare și stilistice frecvente, îl apropie de marii predecesori. Format la școala clasicilor poeziei române și
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
care individul trebuie s-o cunoască și s-o asimileze pentru a putea intra în relație adecvată de comunicare cu semenii. Din punct de vedere instrumental- funcțional, limba constituie o mulțime de bază, constituită din urmatoarele elemente: repertoriul de combinații (vocabularul) ; alfabetul; regulile gramaticale (care definesc modul de combinare a elementelor vocabularului). Limba este un fenomen social, elaborat de societate; limbajul este un fenomen individual, individualizarea lui realizându-se atât în plan fiziologic, prin unele particularități ale aparatului fonator, cât și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a putea intra în relație adecvată de comunicare cu semenii. Din punct de vedere instrumental- funcțional, limba constituie o mulțime de bază, constituită din urmatoarele elemente: repertoriul de combinații (vocabularul) ; alfabetul; regulile gramaticale (care definesc modul de combinare a elementelor vocabularului). Limba este un fenomen social, elaborat de societate; limbajul este un fenomen individual, individualizarea lui realizându-se atât în plan fiziologic, prin unele particularități ale aparatului fonator, cât și în plan psihologic, manifestându-se diferit de la individ la individ; chiar dacă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
manifesta atitudini, de a le contextualiza în sfera interrelaționării. 2. Formarea competenței de comunicare în gimnaziu La intrarea în ciclul gimnazial, copilul stăpânește 4000 - 4500 de cuvinte; la încheierea studiilor gimnaziale, peste 9000 de cuvinte. La această vârstă, el stăpânește vocabularul activ al limbii. Folosirea acestui vocabular în comunicare depinde de foarte mulți factori. în ciclul gimnazial, formarea și dezvoltarea competenței de comunicare se sprijină pe formarea și dezvoltarea a patru tipuri de deprinderi integratoare: - înțelegerea mesajului oral; - exprimare orală; - înțelegerea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în sfera interrelaționării. 2. Formarea competenței de comunicare în gimnaziu La intrarea în ciclul gimnazial, copilul stăpânește 4000 - 4500 de cuvinte; la încheierea studiilor gimnaziale, peste 9000 de cuvinte. La această vârstă, el stăpânește vocabularul activ al limbii. Folosirea acestui vocabular în comunicare depinde de foarte mulți factori. în ciclul gimnazial, formarea și dezvoltarea competenței de comunicare se sprijină pe formarea și dezvoltarea a patru tipuri de deprinderi integratoare: - înțelegerea mesajului oral; - exprimare orală; - înțelegerea mesajului scris; - exprimare în scris și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
suplimentari, L. Șoitu sistematizează într-o fișă finală de evaluare a competențelor dobândite de elev aspectele implicate: Competențe în domeniul limbajului: - exprimarea orală: verbală, paraverbală - expresivitatea frazei, ritmul, tonul, accentul cuvintelor, pauzele în vorbire, respirația su sens; - lectura; scrisul; compunerea; vocabularul; ortografia; gramatica; - exprimarea nonverbală: proximitatea, râsul / surâsul, gesturile, postura, mimica, privirea; Identificând factorii principali implicați în învățarea comunicării, L. Șoitu subliniază rolul școlii, care este o instituție unde se comunică prin toate mijloacele, se învață comunicarea pentru toate mijloacele și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acțiuni didactice: 1. «a învăța despre comunicare» 2. «a comunica» 3. «a comunica pentru a învăța»”- a învăța despre comunicare - circumscrie demersurile orientate spre asimilarea conceptelor și noțiunilor a căror cunoaștere determină calitatea comunicării: cunoștințele metalingvistice (noțiuni de lexicologie, fonetică, vocabular, morfologie și sintaxă), metatextuale (cunoștințe despre structura textelor narative, descriptive, argumentative etc.) și metadiscursive (cunoștințe despre parametrii situației de comunicare, funcțiile limbajului etc.). - a comunica - se referă la actele de comunicare propriuzisă, în varianta ei orală sau scrisă, care pot
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului și adecvarea stilistică a acestora în situații de comunicare variate. Competențe specifice Conținuturi asociate - sesizarea unităților lexicale necunoscute în fluxul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului și adecvarea stilistică a acestora în situații de comunicare variate. Competențe specifice Conținuturi asociate - sesizarea unităților lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă; nuanțarea vocabularului și adecvarea stilistică a acestora în situații de comunicare variate. Competențe specifice Conținuturi asociate - sesizarea unităților lexicale necunoscute în fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi într-
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fluxul vorbirii, în scopul clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar; - utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
clarificării acestora; - selectarea elementelor de lexic adecvate situațiilor de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar; - utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de comunicare; - identificarea expresiilor și a cuvintelor noi într-un text literar sau nonliterar; - utilizarea, în redactare, a unor sinonime, antonime și derivate adecvate temei a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de antonimie, de omonimie în organizarea mesajului oral; - sesizarea valorii expresive a unităților lexicale în textele citite; - utilizarea unui lexic diversificat, recurgând la categoriile semantic studiate și la mijloacele de îmbogățire a vocabularului, pentru exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
exprimarea nuanțată; - integrarea categoriilor semantice în structuri lexicale proprii; - sesizarea adecvării elementelor lexicale utilizate la scopul mesajului ascultat; - utilizarea în mod nuanțat a categoriilor lexicale într-un mesaj oral; - sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantic studiate; incorecte; arhaisme și regionalisme; rolul lor în textele literare studiate; explicarea unor expresii și a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicționarelor; unități frazeologice; utilizarea corectă a neologismelor în
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
evitării repetițiilor; cuvântul și contextul; sens propriu și sens figurat, sensul propriu de bază și sensurile secundare; greșeli lexicale în comunicare; construcții pleonastice și atracția paronimică; corectarea construcțiilor pleonastice; corectarea greșelilor determinate de atracția paronimică;) c) Mijloacele de îmbogățire a vocabularului (cuvânt de bază; cuvinte derivate/serii derivative; rădăcină, sufixe și prefixe; sinonime și antonime; sufixe diminutivale și sufixe augmentative; câmpuri lexicosemantice; cuvinte compuse prin alăturare, subordonare și abreviere; familia lexicală derivate, compuse, cuvinte obținute prin schimbarea valorii gramaticale; împrumuturile;) d
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
3.3. Formarea și dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul gramatical impune cunoașterea și respectarea normelor gramaticale prin care se asigură corectitudinea formelor flexionare și corectitudinea organizării structurilor sintactice în construcția comunicării. Limba își îndeplinește funcția de comunicare atunci când elementele vocabularului sunt îmbinate între ele cu ajutorul gramaticii, definită ca “ansamblu de reguli privitoare la modificările cuvintelor și îmbinarea lor în propoziții și fraze”. Competențe specifice la nivelul morfologic - sesizarea corectitudinii/ incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexical; - sesizarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
acțiunilor simple în acțiuni tot mai complexe; - corelarea limbii cu gândirea; evitarea izolării arbitrare a studiului mijloacelor lingvistice de conținutul exprimat prin acestea; „Se tinde la îmbogățirea bagajului lexical, dar se neglijează urmărirea neîncetată a semnificației cuvintelor odată intrate în vocabularul activ al copiilor. Se întăresc și se automatizează diferite legături sintagmatice, dar se pierde din vedere necesitatea prezentării și amplificării acestor legături, prin apariția cuvântului în alte contexte, în diverse relații sintactice și aspecte morfologice.” 4.1.2. Funcțiile exercițiului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
române, exercițiile utilizate pot fi grupate după mai multe criterii. Clasificarea propusă de Vistian Goia are la bază următoarele criterii: - după modul sau forma de efectuare: orale sau scrise; - după natura faptelor de limbă la care se aplică: fonetice, de vocabular, morfologice, sintactice; - după natura priceperilor sau deprinderilor vizate: ortoepice, ortografice, de punctuație, lexicale, gramaticale, stilistice; - după gradul de independență pe care îl implică rezolvarea lor, distinge două mari categorii: de recunoaștere și cele cu caracter creator, care permit o nouă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
remarcă faptul că, în gimnaziu, accentul se pune mai ales pe nivelul gramatical al limbii, în timp ce ortografia și punctuația rămân un domeniu neglijat, a cărui abordare este dependentă de decizia profesorului. Ideea interesului scăzut care se acordă în gimnaziu dezvoltării vocabularului și formării deprinderilor de scriere corectă este formulată și de Melente Nica, în lucrarea sa de metodică a predării ortografiei. Ca măsură de remediere, propunem exerciții de fixare și sistematizare a informațiilor de la acest nivel al limbii, folosind ca auxiliar
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
narațiune (tendința de a menține persoana I în rezumat). Proba nr. 2 - Comunicarea orală Scopul: Evaluarea capacităților de comunicare orală: ascultare, receptare, înțelegere, sintetizare, exprimare, motivare, argumentare, în calitate de emițător și de receptor al mesajului oral; - Capacitatea slabă de activizare a vocabularului propriu și existența unor resurse lexicale modeste reduc posibilitățile de nuanțare a exprimării. 2.3.2. Etapa experimental - ameliorativă s-a desfășurat în perioada 1 octombrie 2009 - 15 mai 2010. În cadrul experimentului pedagogic, s-a urmărit remedierea rezultatelor și îmbunătățirea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tot mai mari a atacului propriu, care presupune prezența în atac a tuturor jucătorilor din L1 și L2. Aceste necesități sunt rezolvate prin existența în formația de joc a unui post, de jucător universal sau fals, cum este denumit în vocabularul curent. Este jucătorul care joacă pe diagonală cu ridicătorul coordonator în sistemul de joc cu 5T+1R. Trebuie să fie jucător complet, rolul său crescând simțitor în ultima perioadă. Trebuie să dea dovadă de calități atletice deosebite, să fie de
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]