16,454 matches
-
îți fac curte, dar îi aperi, bineînțeles. Vă aliați contra mea. Aia e! Să ai o zi bună! - Și dumneavoastră, domnule judecător! Văd că ați început-o bine..., sunteți pus pe poante așa, de dimineață, răspunse femeia de serviciu cu zâmbetul pe buze, în timp ce ridică ibricul de cafea, pregătindu-se să părăsească încăperea. - Gata! Tu ai treabă și eu te rețin. Pa-pa! o expedie judecătorul, trăgând spre el una din ceștile de cafea de pe biroul ce strălucea de curățenie... "Hm! Femeia
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
în camera de consiliu... Vă pun în vedere că aveți obligația, potrivit legii, să vă prezentați cu amândoi copiii, adăugă el privind sever la reclamant și pârâtă. Să nu uitați! - Păi copiii sunt în sală, domnule judecător, preciză pârâta, cu zâmbetul pe buze, spre hazul întregii săli. Îi puteți acuma să... - Cum?! De ce? Inadmisibil! izbucni judecătorul, roșu ca focul la față. Este absolut inadmisibil! Cine sunt? Să-i văd și eu! Toate privirile se îndreptară curioase spre fata și băiatul ce
DIVORŢ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368270_a_369599]
-
acela clasic, prezent în destule filme de-ale lor, în care, pe o pajiște întinsă de un verde ireal, printre baloane și tonete cu hotdog, are loc ceremonia absolvirii colegiului, iar tinerii americani, îmbrăcați în robe și înfășurați în acel zâmbet alb și larg, specific Hollywood-ului, se pregătesc să-și ia zborul ... Și, după genericele de final ale filmului, chiar și-l iau, dispărând, uneori, pentru o veșnicie, prin cotloanele întinsei lor patrii. Iar părinții americani rămân să-și deruleze, idilic
DIN SCRIERILE VEDETEI TV MARINA ALMĂŞAN: DESPRE COPII ŞI ODRASLE PE PLANETĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368376_a_369705]
-
a incoerenței. Fără să bagi de seamă plenitudinea sensului se compune din aparentul gol sonor al cuvintelor. La acest poet, sarcasmul se învecinează cu tandrețea. Existențialismul decepționist conviețuiește cu simpla și fireasca dragoste de viață. Strecoară câte o undă de zâmbet hâtru menit să atenueze patetismul: „Un prim sărut ca la Facerea Lumii,/ Să faci ceva ce n-a văzut Parisul,/ Un muzeu cu meduze vorbitoare,/ Dar a venit un pistolar, i-a scos ochiul,/ E un semn de moarte, a
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
de conducere, cele care contează cu adevărat, sunt deținute de persoane care au o familie și care prezintă garanții pentru stabilitate socială. Între un pretendent cu familie și unul holtei, are prioritate cel cu familie! Man reuși să schițeze un zâmbet: - Sigur că da, cunosc reperele valorice promovate de către partid și le apreciez. Chiar anul acesta voi avea și eu nuntă. Galiț căscă ochii. Se concentră câteva momente asupra dosarului, îi frunzări ultimele file, după care ieși din spatele mesei: - Nu deținem
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
în: Ediția nr. 2035 din 27 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Lumini și umbre, pe chipul tău frumos, ars de soare, scăldat uneori de valuri, sărutat de mine, pe nesaturate, mângâiat de vânt, străbătut de lacrimi și mai apoi, de zâmbetul, ce mă-nfioară, mă-ntreb, când l-am văzut ultima oară ? Mi-e teamă, să-l ating, cu mâinile-mi prea aspre, mai bine îți cuprind, sufletul în brațe și-l învelesc în sentimente, ce vin, pentru tine. Mă-ntreb apoi
CÂND NE-AM IUBIT ULTIMA OARĂ ? de COSTI POP în ediţia nr. 2035 din 27 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368419_a_369748]
-
doar, c-au murit iubind/ Și că prin mine nu mai mor”. Îmbrăcate în straiele unor inedite și frumoase metafore, deslușim adesea și confesiunile poetei discrete și pline de candoare: „La fereastra unui suflet,/ Se aude, în surdină,/ Serenada unui zâmbet,/ Sub un cer cu lună plină.// Din cotloanele tăcerii,/ Se ivesc ca dintr-un nor,/ Gândurile primăverii/ Însoțite de un fior!// Pe o geană se trezește/ Bucuria în ochi iubit,/ Duhul minții rătăcește/ Printr-un colț de infinit.” (La fereastra
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
liniște, calm, frumuseți în oceanul singurătății, al neliniștilor, și al confuziilor care ne tulbură existența, dar cu toate astea, nu lipsește și câte o tristețe reținută: „Prin gara tristă-a unui suflet,/ Mai trece câte un marfar,/ Șuierul lui produce zâmbet,/ E trenul cursei în zadar.// Acceleratul de speranță/ Este mereu întârziat,/ Poate că e în mentenanță,/ Programul lui este schimbat.// Expressul- Orient- Luxor,/ Cel programat peste un ceas,/ Trece cu-n singur călător,/ Într-un vagon de bun-rămas”. (Orient Express
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
primire pe băcan: - Nu știi decât să scumpești produsele din două în două zile. Uite numai la ce preț a ajuns iaurtul. Și ce, asta-i frigider? Te mai miri că se alterează totul în țara asta?! Băcanului îi dispăru zâmbetul amabil, înghiți în sec și cauta pe cineva ca să-și descarce necazul. Mă găsi pe mine. - Sigur că da! Vii să cumperi de zece șekeli, dar vrei să-ți schimb o bancnotă de două sute. Parcă aș fi bancă națională... Toată lumea
SCHIŢE UMORISTICE (8) – COAFURA ŞI IAURTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368425_a_369754]
-
într-o altă lume. În jurul meu domnea o liniște odihnitoare.Totul era calm,iar cadrele medicale parcă pluteau pe linoleumul albastru care sclipea de curățenie. Am fost întâmpinată de un tânăr înalt,îmbrăcat într-o salopetă verde,care cu un zâmbet cald m-a condus la cabinetul domnului conferențiar doctor Mateș Ioan Nicolae.Eram extrem de speriată , dar după ce domnul conferențiar mi-a vorbit cu o voce caldă și mi-a pus diferite întrebări legate de caz,încet, încet mi-a dispărut
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
ajutat la salvarea vieții. Atente la fiecare pacient,alergând de la un salon la altul,fără să arate oboseală sau lipsă de interes , asistentele ,ca niște îngeri albi aduc alinarea durerilor și suferințelor celor bolnavi. O mână caldă pe frunte,un zâmbet ,o încurajare fac ca suferința să fie mai ușor de suportat. În sfârșt a venit doamna asistentă șefă și m-a anunțat că a doua zi voi fii operată.Am simțit cum din nou că mă cuprinde frica de necunoscut
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
doctor Gheorghe,doctorul anestezist,asistenta șefă,doamna asistentă Laura,doamna asistentă Violeta,doamna asistentă Carmen,doamna asistentă Ana și lista poate continua....... În sfârșit a sosit și ora de vizită.Pe ușa salonului apare domnul profesor doctor Silviu Constantinoiu cu zâmbetul pe buze ,cu fața radiind de bunătate, însoțit de doctori și asistente . Se oprește la patul fiecărui pacient și ascultă atent raportul medicului care are în grije acel pacient . Pentru fiecare dintre noi are un cuvânt de încurajare sau o
PROFESIONALISM,DEVOTAMENT,DĂRUIRE ŞI MUNCĂ, PUSE ÎN SLUJBA VIEŢII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368403_a_369732]
-
și Virginia Vini Popescu își cântă copilăria care îi apare ca un tablou pictat pe cer: „Tablou pictat pe cer de rai, / Copilăria mea curată, / Mi-ai dat tot ce puteai să dai / Copilului de altădată. Mi-ai dat doar zâmbet de Hristoși / Și îngeri să mă ocrotească, / Blânzi, iubitori, cei mai frumoși / Părinți din lumea părintească” (Copilăria mea). Un frumos tablou de familie a alcătuit autoarea, din scenele de altădată, când stăteau cu toții la masă și se simțeau mulțumiți și
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
trup - o nouă viață). Din păcate, odată ce ai fost „aruncat” în lume și ai fost însemnat cu un destin, nu te mai poți sustrage frământărilor, bucuriei și pericolului de a fi, de a suporta țărmurile existențiale. „Suntem rug, flacără, scântei, zâmbet, lacrimă, vis, gânduri,/ cuvinte în delir, fapte, raze de soare sau lună, zefir, furtună, castel de umbre, corolă de lumină”... (Suntem). Indiferent de locul în care ne poziționăm „arta se adaugă vieții”, ne spune poeta - care încearcă să-și creeze
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
în care „norii grei și deznădejdea” nu vor putea ajunge. În fiecare zi, când tumultul lumii o copleșește, caută un loc mai retras și-i ascultă „tainica șoaptă,/ lumina caldă,/ candela vie/ nestinsă de niciun vârtej!”... (Refugiu în lumina unui zâmbet). Întoarcerea la anii copilăriei, acest timp al poveștilor, al purității și al marilor speranțe - devine un ax vertical de care se reazemă în clipele de mare cumpănă, în imensa agitație a lumii. Poeta nu pierde contactul cu realitatea obiectivă, chiar dacă
RECENZIE: „DINCOLO DE LUNTREA VISULUI” – POEME DE IRINA LUCIA MIHALCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368445_a_369774]
-
atare, din departe ca spațiu, din îndepărtata Canada și din aproape ca participare de suflet, trimit un cald cuvânt de apreciere și felicitare prietenei mele, fizicianei-poete, Virginia Vini Popescu. Acest cuvânt este și mesagerul unei îmbrățișari și al unui cald zâmbet pentru domnia-sa, dar se adresează și audientei, acelora care apreciază acest act de aleasă cultură prin prezența lor de astăzi la această lansare și nu în ultimul rând, organizatorilor pe care îi apreciez pentru implicarea cu atâta osârdie în
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
un vid în viață ta? Însă o dată întoarsă și ultima pagină, o dată atins și ultimul cuvânt, pentru tine să însemne de fapt, primul pas făcut spre o destinație în care știi că speranța te inundă când ești încărcat de îndoială, zâmbetul, când ești rănit de lacrimi, pacea, când frică te imobilizează spiritual, o destinație unde îl găsești pe Dumnezeu și implicit, te regăsești pe ține, eliberat și împlinit, fericit, reînnoit în atitudine și suflet. Și mai mult ca sigur, nu este
„TRAGEDIE ŞI TRIUMF” ŢESE O PÂNZĂ NEVĂZUTĂ ÎNTRE DUMNEZEU ŞI OMENIRE de TEODORA SORINA COTRĂU în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368460_a_369789]
-
al unui nivel ontologic superior) sunt o tindere necontenită, un mers pe un drum presărat cu frunze de cireși și petale de crini, dar și ajungere dintotdeauna în lumea copilăriei: „Abia am trecut de ora copilăriei,/ mereu privindu-mă/ Sub zâmbetul subînțeles al pleoapelor,/ celorlalți.../ Dar,...încă vreau să mai copilăresc!/ Alunec în mare,/ Forfecând iarăși soarele spre.../ adolescență. Ce bine e!...” (poemul ”Albastru anotimp”, din vol ”Spiralele adolescenței”) Cu poezia Elisabetei Iosif copilăria și adolescența renasc candide, pure, așa cum sunt
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
Bucureștiul interbelic și dintotdeauna, Pentru toaca schiturilor și clopotul batalului, pentru Turnu Severin, Turnu Măgurele și Turnul Chindiei, pentru meliță și fuior, pentru Foaia de minte, inimă și literatură, pentru florile de la Codlea și Sfânta Cuvioasa Parascheva de la Iași, pentru zâmbetul nepoatei mele și pentru Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul și pentru oasele milioanelor de eroi cunoscuți și necunoscuți ai neamului, pentru mălai, mămăligă și horinca maramureșană și pentru sângele meu ortodox, pentru mirosul pământului țării după ploaie
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
bine seamănă cu Oana, doar că pare un pic mai în vârstă... iar, numele... Sabina este același de care am auzit- o pomenind pe Oana, ca fiind numele surorii sale... Poate este doar o coincidență și îi răspund zâmbind, cu zâmbetul care îl folosesc pentru a mă face fermecător noilor mele cunoștințe, dar celălalt gând al meu îmi strigă printre neuronii electrizați: ,,este zâmbetul tău de idiot, darling!" - Sabina ești foarte frumoasă! Chestia este că m- am tâmpit de la bere! Cred
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
pe Oana, ca fiind numele surorii sale... Poate este doar o coincidență și îi răspund zâmbind, cu zâmbetul care îl folosesc pentru a mă face fermecător noilor mele cunoștințe, dar celălalt gând al meu îmi strigă printre neuronii electrizați: ,,este zâmbetul tău de idiot, darling!" - Sabina ești foarte frumoasă! Chestia este că m- am tâmpit de la bere! Cred că am băut prea multă! Tot timpul parcă nu mai ajunge... Sabina, se uită la mine cu un aer aiurit, ușor involuntar, de parcă
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
la mine cu un aer aiurit, ușor involuntar, de parcă ar spune: ,, ăsta pe lângă că este beat, e și prostălău, săracul..." Încerc să ies totuși din stângăcia momentului: - Vorbesc foarte serios, semeni atât de mult cu cineva cunoscut! Sabina schițează un zâmbet indiferent și îmi răspunde: - Nu ești primul om care îmi spune asta, deși bărbații obișnuiesc să folosească genul acesta de abordare cu majoritatea femeilor... Cu adevărat suntem două picături de apă, eu și sora mea mai mică: Oana! Dintr- o dată
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
foarte panicat de aparenta prezență a Oanei pe canapea, îmi tulbură și mai tare privirea, îndreptându- mă șovăitor spre frumoasa blondă. Pe măsură ce mă apropiam am simțit un ghimpe în gât, dar privirea- mi tulbure începea să se limpezească... Cu un zâmbet ușor, ștrengăresc, se prezentă scurt:- Sabina!Aș fi vrut să- i răspund la fel de scurt dar m- am trezit turuind:- George! Domnișoară, îmi păreți atât de familiară! Am senzația ca v- am mai cunoscut sau nu știu dacă, nu este un
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
bine seamănă cu Oana, doar că pare un pic mai în vârstă... iar, numele... Sabina este același de care am auzit- o pomenind pe Oana, ca fiind numele surorii sale... Poate este doar o coincidență și îi răspund zâmbind, cu zâmbetul care îl folosesc pentru a mă face fermecător noilor mele cunoștințe, dar celălalt gând al meu îmi strigă printre neuronii electrizați: ,,este zâmbetul tău de idiot, darling!"- Sabina ești foarte frumoasă! Chestia este că m- am tâmpit de la bere! Cred
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]
-
pe Oana, ca fiind numele surorii sale... Poate este doar o coincidență și îi răspund zâmbind, cu zâmbetul care îl folosesc pentru a mă face fermecător noilor mele cunoștințe, dar celălalt gând al meu îmi strigă printre neuronii electrizați: ,,este zâmbetul tău de idiot, darling!"- Sabina ești foarte frumoasă! Chestia este că m- am tâmpit de la bere! Cred că am băut prea multă! Tot timpul parcă nu mai ajunge...Sabina, se uită la mine cu un aer aiurit, ușor involuntar, de parcă
AZI, DUMINICA (3), POVESTE NETERMINATĂ (2) de EMILIAN ONICIUC în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368521_a_369850]