6,121 matches
-
băiatului în general), achită cheltuielile cu nunta. Există și alte metode de urcare a darului, pentru a asigura o sumă mai mare la dispoziția tinerilor și anume zvonul. În comunitate, în pregătirea nunții, cei interesați, familia și apropiații săi, lansează zvonuri despre cheltuieli foarte mari, despre un meniu scump și sofisticat sau despre costuri mari cu lăutarii (veniți tocmai de la ..... Cluj... să zicem!!!). Aceste zvonuri au dublul rol de a oferi o imagine fabuloasă despre eveniment, dar și, așa cum spuneam, de
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
tinerilor și anume zvonul. În comunitate, în pregătirea nunții, cei interesați, familia și apropiații săi, lansează zvonuri despre cheltuieli foarte mari, despre un meniu scump și sofisticat sau despre costuri mari cu lăutarii (veniți tocmai de la ..... Cluj... să zicem!!!). Aceste zvonuri au dublul rol de a oferi o imagine fabuloasă despre eveniment, dar și, așa cum spuneam, de a-l obliga pe participant să pregătească o sumă mai mare ca dar. În medul social urbanizat sau ușor urbanizat, obiceiul strigării darului a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
nimeni nu mai are încredere în nimic. Comportamentul inflaționist antrenează toți participanții la piață, este toxic și contagios. Se poate lua așa cum se ia răceala, în autobuz sau în locurile aglomerate în care oamenii dezbat și aduc în discuție noi zvonuri despre apocalipsa ce va veni. Fuga de monedă se concretizează și în căutarea de valori stabile. Se caută obiectele de valoare mare, de folosință îndelungată, după care urmează investițiile în aur, opere de artă ș.a.m.d. Cei care trăiesc
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
una dintre întrebările frecvent auzite aproape pe toate palierele societății. Aflat mereu în atenția acelei sinistre instituții, nu puteam ști niciodată când se va trece pragul de la amenințare la faptă. Au existat oameni iradiați sau n-a fost decât un zvon menit să intimideze? Radiourile străine vorbeau insistent de această posibilitate în cazul demonstranților de la Brașov, dar și de alte metode de intimidare aplicate unor oameni constituiți „ilegal” într-un sindicat, ca să nu mai vorbim de zvonurile despre ciudata soartă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
a fost decât un zvon menit să intimideze? Radiourile străine vorbeau insistent de această posibilitate în cazul demonstranților de la Brașov, dar și de alte metode de intimidare aplicate unor oameni constituiți „ilegal” într-un sindicat, ca să nu mai vorbim de zvonurile despre ciudata soartă a liderilor minerilor din Valea Jiului. Nu puteam să cred în trădări - așa cum, din păcate, au fost dezvăluite după Revoluție - pentru că nu-mi conveneau, de aceea o singură întrebare își aștepta răspuns: au fost oare accidentați „ca din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
politic, mai avea și altele ca, de exemplu, interzicerea clopotelor de la biserici pentru că bătăile lor, la orele și în împrejurările știute, poluau sonor Clujul. În condițiile în care presa nu avea decât obligația de a lăuda succesele istorice, epocale etc., zvonul era suveran și, pe lângă lucruri adevărate, existau și dezinformatorii profesioniști, dar și mulți amatori dispuși să răspândească imediat orice aberație. Iar într-un spațiu unde bârfa și datul cu părerea fără cea mai mică documentare, „aflatul în treabă” sunt sporturi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Iar într-un spațiu unde bârfa și datul cu părerea fără cea mai mică documentare, „aflatul în treabă” sunt sporturi cu o tradiție multiseculară era greu să te descurci. Oricât ai fi fost de rațional, de lucid, ceva din aceste zvonuri tot mai rămânea în subconștient, ceva ce accentua neliniștea, ipoteza că totuși nu trebuie exclus din calcul nici pericolul cel mai mare în contextul în care securiștii nu conteneau să te „prevină” că ți se pregătește ceva, desigur, rău. E
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
-mi face ordine în urma hoților care, cu câteva luni în urmă, îmi spărseseră casa împrăștiindu-mi peste tot manuscrisele și cărțile, decepționați, probabil, că n-au găsit bani sau bijuterii, am descoperit o notă din mai ’89 în care înregistrasem zvonurile ce circulau despre mine: „Am fost bătut cumplit și sunt în spital. Am fost bătut, desigur, pentru cele scrise în Drumul cenușii. Prețul cărții la talciocul din Cluj: 1000 de lei exemplarul. 150 de lei cititul cu împrumut, 200 de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
noi dovezi ale faptului că regimul politic instaurat la 24 ianuarie 1859 nu părea dispus, din diferite motive, să accepte o amprentă liberală. Cu toate acestea, liberalii săvârșeau un ultim gest de solidaritate cu domnitorul după asasinarea lui Barbu Catargiu. Zvonurile referitoare la pregătirea unui complot împotriva lui Cuza îl determinau pe I.C. Brătianu să organizeze o importantă acțiune de susținere a celui dintâi, care presupunea și trimiterea unor telegrame în care expeditorii din diferite județe ale țării își exprimau întregul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
important. Chiar dacă primirea sa de către Napoleon al III-lea e discutabilă, în condițiile acuzațiilor ce i s-au adus la 1853, el avea numeroase contacte cu oameni politici importanți de la care află informații despre continuarea situației incerte a României. În ciuda zvonurilor neliniștitoare pentru clasa politică românească, potrivit cărora Napoleon și-ar fi dat acceptul pentru cedarea Principatelor către Austria, fapt care nu ar fi însemnat decât reluarea unor planuri mai vechi ale lui Napoleon din 1859, 1860, 1864, 1865 de cedare
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cu doar două luni, alături de alți membri ai ierarhiei clericale, își exprima admirația față de Al.I. Cuza318. Publicarea unor asemenea informații în presa epocii contribuia cu siguranță la inducerea în rândul populației a unei stări de liniște, mai ales că zvonuri potrivit cărora moldovenii pregăteau o mișcare separatistă circulau cu destulă intensitate 319. Din dorința de a arăta existența unei susțineri a opiniei publice europene față de actul de la 11 februarie, Monitorul Oficial și Românul publicau pe larg extrase din presa europeană
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
după 11 februarie, liberalul român protesta față de intențiile Rusiei de a încerca să atragă Poarta într-o acțiune de separare a Principatelor, dar sublinia și atitudinea oscilantă a Angliei, în a doua simțea că este de datoria lui să dezmintă zvonurile privind abandonarea proiectului unionist de către români. Pe lângă încercarea de a câștiga susținerea Franței, finalul cuprindea exprimarea hotărârii locuitorilor de la nordul Dunării de a opune rezistență acelor presiuni prin care se încerca revenirea la situația anterioară anului 1859 și impunerea unor
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
confrunta cu o serioasă mișcare separatistă ce izbucnea la Iași pe 3 aprilie. Ținând cont de entuziasmul existent după actul de la 24 ianuarie, era greu de crezut poate faptul că după detronarea lui Cuza puteau să apară atât de repede zvonuri privind anumite tendințe de revenire la situația anterioară anului 1859. Nu peste mult timp, zvonurile deveneau realitate, motiv pentru care executivul de la București depunea un efort consistent în privința repunerii lucrurilor pe făgașul normal. Cum se ajunsese la o asemnea situație
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de entuziasmul existent după actul de la 24 ianuarie, era greu de crezut poate faptul că după detronarea lui Cuza puteau să apară atât de repede zvonuri privind anumite tendințe de revenire la situația anterioară anului 1859. Nu peste mult timp, zvonurile deveneau realitate, motiv pentru care executivul de la București depunea un efort consistent în privința repunerii lucrurilor pe făgașul normal. Cum se ajunsese la o asemnea situație și cum avea să fie ea gestionată de autoritățile române vom arăta într-un alt
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
politice franceze. Drouyn de Louis, Matilda Drouyn de Louis, Hortensia Cornu și baroana de Franque, prietena familiei de Galhau, erau doar câteva dintre persoanele pe care Brătianu încerca să le câștige pentru cauza românească 396. Abia după ce începuseră să circule zvonuri potrivit cărora Napoleon l-ar sprijini pe Nicolae Bibescu, ofițer în armata franceză, pentru tronul de la București, baronul d'Avril îi transmitea lui Drouyn de Louis faptul că adversarii Franței răspândeau zvonul potrivit căruia statul francez sprijinea impunerea unei candidaturi
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
cauza românească 396. Abia după ce începuseră să circule zvonuri potrivit cărora Napoleon l-ar sprijini pe Nicolae Bibescu, ofițer în armata franceză, pentru tronul de la București, baronul d'Avril îi transmitea lui Drouyn de Louis faptul că adversarii Franței răspândeau zvonul potrivit căruia statul francez sprijinea impunerea unei candidaturi indigene, idee care era considerată puțin simpatică în Valahia și inacceptabilă în Moldova 397. Prusia realiza în acest moment posibilitatea de a pierde o mare șansă. Acesta era probabil motivul pentru care
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de galbeni din lista civilă pe care i-o aprobase Parlamentul, dar și motive religioase precum începutul ploii la întoarcerea sa de la Camera Deputaților, după ce depusese jurământul în calitate de suveran 419. Tocmai într-un asemenea moment de ceremonii solemne apărea și zvonul potrivit căruia deputații din Moldova urmau să se întrunească la Iași pentru a-l alege pe Sturdza drept domnul lor. În realitate, la deschiderea Adunării din zece mai vor fi prezenți 42 din 48 de deputați moldoveni ce declarau fără
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
erau expresia unei adevărate simpatii a populației față de un lider politic sau altul. Încă de la începutul existenței sale, noul regim trata cu toată atenția mesajele primite din Moldova în general, din Iași în mod special. Îngrijorarea era oarecum explicabilă: destule zvonuri ulterioare abdicării acreditau ideea potrivit căreia moldovenii îl așteptau pe fostul șef al statului la graniță pentru a-l alege domn al Moldovei 458. Solicitarea formulată de prefect către primarul și consilierii locali din Iași pentru a participa împreună cu el
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
existente în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Apelul direct la populație reprezenta răspunsul dat acelor puteri care, încă de la a treia ședință a Conferinței de la Paris, își exprimau îndoiala în privința dorinței românilor de a păstra Unirea Principatelor 483. Alarmate de zvonurile privitoare la tentația unor lideri locali din Iași de a declanșa o mișcare separatistă, autoritățile centrale îl numeau ca prefect pe Ștefan Golescu. Acesta îi descria în 28 martie, lui D. Ghica, ministrul de interne, situația găsită în localitate și
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
partea lui pe deputații moldoveni, I.C. Brătianu încerca pe 13 noiembrie 1866, în timpul audienței oferite de Carol I, să-l convingă pe acesta de necesitatea mutării Curții de Casație la Iași527. Toamna anului 1866 readucea Iașul în centrul dezbaterilor politice. Zvonurile potrivit cărora o nouă stare de nemulțumire la adresa autorităților centrale ar fi cuprins fosta capitală a Moldovei circulau cu destulă intensitate. Solicitările formulate aveau să fie apreciate de lideri precum C.N. Brăiloiu drept bizare 528, ele nereușind să producă decât
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
acum în Parlament petiția adresată oficialităților statului român de către un grup de notabilități ale orașului pe care-l reprezenta, extrem de nemulțumit de intenția unor membri ai legislativului de a acorda drepturi politice evreilor 617. Dorința de a contracara astfel de zvonuri și modul în care se reacționase în fața lor, erau expresia maturității clasei politice românești din acel moment. Prin Monitorul Oficial, guvernul adresa o proclamație mai întâi către bucureșteni, apoi pentru restul țării, în care afirma că nu intenționa să lărgească
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a realiza reparațiile necesare. Două dintre acestea erau implicarea de urgență a guvernului în desfășurarea unor activități economice productive 723 și realizarea unei cât mai mari descentralizări. Problema centralizării, considerată excesivă în timpul domniei lui Cuza, stârnea în continuare reacții emoționale. Zvonul potrivit căruia în Iași exista din nou o stare de nemulțumire la adresa autorităților centrale și solicitările venite de aici, prin care se cereau lucruri considerate de unii lideri drept bizare 724, agitau și mai mult viața politică. Cele mai multe din intervențiile
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Acad. C. Ciopraga ca precursor a lui Grigore Vieru, a lui N. Dabija și alți basarabeni contemporani. În felul poeților vizionari, C. A. Munteanu modestul bard al meleagului răpit se destăinuie: „Eu sunt o sonerie a timpului, nu a spațiului. Zvonul clopoțelului meu se va auzi nu doar la capătul firului ci undeva departe În timp, rezonanță și mai mare, dincolo de gratii și sărmă ghimpată”. La mormântul poetului C. A. Munteanu de la Cimitirul Andronache din București, poetul basarabean Toma Istrati a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
se petrece către viitor fără seisme, fără urcușuri grăbite și fără sfârșituri romantice. Aici la Rughi nu se Întâmplau furtuni care să Învolbureze sufletele oamenilor și anii copilăriei se scurgeau liniștit În ambianța tradițională a familiei, a cutumelor răzești În zvonul molcom al clopotelor bisericii din sat. Casa părintească a Însemnat un sanctuar de Învățăminte și aspirații, părinții i-au fost luminători și bătrânii satului martori ai obârșiei și povățuitorii spre zilele ce vor veni. Numai Nistrul era schimbător. Limpezimea și
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
vuet de valuri și Învolburări ce mușcau din malul petros sorocean și Înfricoșau prin revărsare casele gătite de sărbătorile primăverii și Îmblănite cu stuf și papură În miezul toamnei. Tulburarea oamenilor din sat se mai ivea În Înprejurări când pătrundeau zvonuri de peste Nistru, despre fărădelegi de cum erau schingiuiți preoți În odăjdii iar gospodarii satului mai cuprinți erau purtați pe drumul Siberiei; cum feciori erau Îndemnați să dea foc carelor gospodarilor mai avuți și sfătuiți să lase ogoarele și să se oprească
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]