43,292 matches
-
auxiliare din această provincie. Aceasta este prima mențiune a Daciei Porolissensis. Părerile istoricilor sunt divergente. Ioan I. Russu consideră că desprinderea Daciei Porolissensis s-a făcut între anii 120-123, aceasta neputând exista înainte de anul 120 când, la 29 iunie, două diplome militare descoperite la Porolissum și Cășeiu vorbesc de Dacia Superior. Prin urmare, această măsură, neputându-i fi atribuită lui Turbo, ar fi probabil o măsură politico-militară a împăratului Hadrian și a guvernatorului Daciei Superior, Iulius Severus. Pe de altă parte
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
intensificării controlului roman în această zonă și a necesității întăririi apărării Daciei printr-un corp de armată auxiliar”. Mai ales Dacia Porolissensis constituia un bastion înaintat al apărării Imperiului, dispunând încă de la început de o armată proprie, după cum menționează și diploma de la Gherla. Semnificativă este și mutarea, mai târziu, a Legiunii a V-a Macedonica în această provincie, la Potaissa. Această organizare va dura până în timpul lui Marcus Aurelius care va transforma Dacia într-un organism unitar, noua provincie Dacia, împărțind
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
meridianul Oradiei ca meridian de 0°. Turismul orădean începe să se dezvolte, Oradea participând alături de Băile Felix la Târgul de Turism de la Viena din ianuarie 2015. Oradea este menționată pentru prima dată cu numele latinesc "Varadinum" la 1113, într-o diplomă a abației benedictine din Zobor, în care apare numele episcopului Sixtus Varadiensis și al comitelui Saul de Bychar. De-a lungul Evului Mediu, cetatea a devenit loc de conviețuire pentru un mozaic etnic care a contribuit la stabilirea componenței etnice
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
și simplu „cetate, cetățuie” sau echivalând cu toponimul românesc „Cetățeni”, există în alte câteva ținuturi ale fostului regat Ungaria. De obicei, acest tip de toponime au primit echivalentul german "Wardein" (excepție notorie fiind Varașdinul: Warasdin/Waraschdin, astăzi în Croația). În diplomele regale și alte documente medievale de cancelarie, numele localității era latinizat sub formele ´Waradinum, Uaradinum, Varadinum și atestat din sec. XI când regele Ladislau I al Ungariei a ctitorit în localitate o mănăstire (regele, supranumit Sf. Ladislau, a fost înmormântat
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
studii din învățământul secundar, secundar-profesional, mediu de specialitate și universitar eliberate în UTA din Stânga Nistrului, cu excepția specialităților de profil medical, militar și cele ce țin de protecția ordinii publice și securității statului, sunt recunoscute de către oficialitățile din Chișinău. Posesorii acestor diplome pot continua studiilor la nivelurile următoare, precum și la se angaja în câmpul muncii, pe tot cuprinsul țării. În ultimii ani s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește înrolarea copiilor în instituțiile preșcolare. În 2011 numărul grădinițelor era de 1400, cu 19
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
în conflict cu regele Ungariei, cavalerii fiind expulzați din Transilvania în anul 1225 de regele Andrei al II-lea. În prima treime a secolului al XIII-lea, în anul 1224, sașii au dobândit prin Bula de Aur Andreanum, o importantă diplomă de privilegii conferită de regele Andrei al II-lea al Ungariei, o organizare administrativ-teritorială și ecleziastică proprie pe teritoriul comitatului Sibiu (Comitatus Chybiniensis). Acest comitat, condus de un comite regal, bucurându-se de statut autonom, sub numele de Pământul crăiesc
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale secolului XX, „rolul lui Voltaire”. După studii elementare și gimnaziale în Botoșani, a urmat Liceul Național din Iași în 1888. A absolvit Universitatea din Iași într-un singur an cu diploma ""magna cum laude"", apoi a continuat studiile universitare la Paris, Berlin și Leipzig, obținând doctoratul (1893) la numai 23 de ani. A fost cofondator al partidului Partidul Naționalist-Democrat în 1910, membru al Parlamentului, președinte al Camerei Deputaților și al Senatului
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
avut niciodată atât de mult timp la dispoziție, atât de multă libertate de spirit, atâta bucurie de a învăța de la acele mari figuri ale omenirii [...] ca atunci, în vara anului 1890.”". În timp ce se pregătea pentru a-și lua a doua diplomă, Iorga a devenit și mai interesat în filologie, învățând engleza, germană și bazele altor limbi germanice. În 1892, a fost în Anglia și în Italia, căutând surse istorice pentru teza în limba franceză despre Philippe de Mézières, un francez care
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
nu au modificat esențialul lucrării. I s-a permis să-și dea doctoratul la Universitatea din Leipzig; pentru lucrarea sa, revizuită de o comisie formată din trei savanți germani (Adolf Birch-Hirschfeld, Karl Lamprecht și Charles Wachsmuth), i s-a acordat diploma în august. Pe 25 iulie, Iorga a mai primit și diploma de la "École pratique" pentru munca anterioară depusă la Mézières, analizată de o comisie formată din Gaston Paris, Charles Bémont și alții. Și-a petrecut timpul chestionând surse istorice din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
dea doctoratul la Universitatea din Leipzig; pentru lucrarea sa, revizuită de o comisie formată din trei savanți germani (Adolf Birch-Hirschfeld, Karl Lamprecht și Charles Wachsmuth), i s-a acordat diploma în august. Pe 25 iulie, Iorga a mai primit și diploma de la "École pratique" pentru munca anterioară depusă la Mézières, analizată de o comisie formată din Gaston Paris, Charles Bémont și alții. Și-a petrecut timpul chestionând surse istorice din arhivele din Berlin, Leipzig și Dresden. Între 1890 și sfârșitul lui
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
din 1980 până în 2013. În urma abdicării ea este numită Prințesa Beatrix. Copilăria și-a petrecut-o în exil, în Canada, unde a făcut și primii ani de școală. Întoarsă acasă, regina și-a terminat studiile în țară, obținând, în 1961, diploma în drept, la Universitatea Leiden. A fost măritată cu diplomatul german Claus von Amsberg, până la moartea acestuia pe 6 octombrie 2002. Este mamă a trei băieți: prințul Willem-Alexander, Prinț de Orange, prințul Johan Friso și prințul Constantjin. După ce a anunțat
Beatrix a Țărilor de Jos () [Corola-website/Science/296833_a_298162]
-
Sarah Brown, soția fostului prim-ministru britanic Gordon Brown. Ele s-au întâlnit când au colaborat la un eveniment caritabil. Când doamna Brown a născut în 2003, Rowling a fost prima care a vizitat-o la spital. Rowling a primit diplome de onoare de la Universitatea Saint Andrews, Universitatea din Edinburgh, Universitatea Napier, Universitatea din Exeter, Universitatea din Aberdeen și Universitatea Harvard, unde a vorbit în 2008 la ceremonia de început. Rowling a fost decorată cu distincția Legiunea de onoare de președintele
J. K. Rowling () [Corola-website/Science/296819_a_298148]
-
în , în , în traducere „Orașul sașilor”, în ) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România. În perimetrul i au fost descoperite urme ale culturii neolitice Vinča-Turdaș. Descoperiri întâmplătoare au indicat existența unei civilizații romane înfloritoare. Orașul este atestat documentar în Diploma andreană din 1224. Orăștia este menționată în acest document drept cel mai vestic punct al Pământului Crăiesc, zona de colonizare a sașilor în Transilvania. Tot prin Diploma andreană a fost reglementat faptul ca Orăștia să fie reședința Scaunului Orăștiei, cu
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
întâmplătoare au indicat existența unei civilizații romane înfloritoare. Orașul este atestat documentar în Diploma andreană din 1224. Orăștia este menționată în acest document drept cel mai vestic punct al Pământului Crăiesc, zona de colonizare a sașilor în Transilvania. Tot prin Diploma andreană a fost reglementat faptul ca Orăștia să fie reședința Scaunului Orăștiei, cu localitățile aferente. Toponimul Waras („oraș”) dovedește faptul că la acea dată așezarea se afla în plin proces de dezvoltare urbană. Orașul a început să fie înconjurat cu
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
inventatori și cercetători din Republica Moldova. Vasile Tarlev a publicat peste 83 lucrări științifice, fiind autor a 13 brevete de invenție, pentru care a primit o medalie de onoare, patru de aur, trei de argint și una de bronz, precum și șapte diplome. Printre invențiile realizate de către echipa de cercetători din care făcea parte și Vasile Tarlev se numără, conform Agenției de Stat pentru Protecția Proprietății Industriale, elaborarea unor procedee de uscare a prunelor prin folosirea curenților de frecvență înaltă, a unui “procedeu
Vasile Tarlev () [Corola-website/Science/296876_a_298205]
-
unui nou procedeu de uscare a nucilor. Rezultatele cercetărilor au fost comunicate la conferințele din Cracovia, Pitești, Lvov și Kiev. Din anul 1998 este membru (academician) al Academiei Internaționale a Științelor și Sistemelor Computaționale. Vasile Tarlev a fost decorat cu diploma “Businessmanul anilor 1995 - 2000”. De asemenea, este deținător al premiului “Omul care determină imaginea Planetei” și al insignei de aur personale. La data de 3 iulie 2000 a fost decorat cu medalia de aur “Pentru management efectiv” de către Academia Internațională
Vasile Tarlev () [Corola-website/Science/296876_a_298205]
-
1364, a urcat fiul său la tron, Vladislav I Vlaicu. A consolidat legăturile cu patriarhia din Constantinopol, înființând a doua mitropolie, în Oltenia. A luat o serie de măsuri care au dus la înflorirea vieții economice a țării. Printr-o diplomă din 1368, le-a întărit locuitorilor Brașovului libertatea de comerț, pe care le aveau în vechime, acordându-le dreptul de negoț cu regim preferențial. Regele maghiar a proclamat mobilizarea oastei nobiliare pentru a-l pedepsi pe domnitor pentru toate acestea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
restrâns imunitatea, domnitorul rezervându-și lui birul și oastea. Domnitorul, că suveran al țării, era supremul stăpân al pământului, iar dacă un boier fără urmași murea, moșiile intrau în proprietatea domnitorului. În Transilvania, nobilii erau proprietari de moșii, recunoscuți prin diplome regale, dreptul asupra moșiei fiind exercitat de familie sau clan nobiliar, fiind toți descendenții unui strămoș comun. Unii obțineau noi moșii prin donație. Elitele de sași și secui au dobândit moșii prin danie regală sau achiziții și s-au integrat
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
M. Pacepa acest act de trădare". Pacepa și-a făcut studiile la Facultatea de Chimie Industrială din București, dar a fost încadrat în Securitate (Direcția a II-a de Contrainformații Economice) cu câteva luni înainte de absolvire. El și-a luat diploma de inginer patru ani mai târziu. Între 1956 și 1960 a fost șef adjunct al Misiunii Române în RFG și șef al rezidenței de spionaj a României din acea țară. În aprilie 1966, colonelul Pacepa este numit în funcția de
Ion Mihai Pacepa () [Corola-website/Science/298222_a_299551]
-
fost distins cu ""Silver Tray"" de către "International Executive Service Corporation" și cu ""The Laurel Award"" pentru întreaga sa producție regizorală. A fost membru de onoare în "American-Romanian Academy of Arts and Sciences" și în anul 1983 i s-a decernat Diploma de Onoare a Academiei. În 1984 și-a publicat memoriile sub titlul ""Things I Did and Things I Think I Did"" ("Lucruri pe care le-am făcut și lucruri pe care cred că le-am făcut"). Jean Negulesco a murit
Jean Negulesco () [Corola-website/Science/298262_a_299591]
-
la Sorbona, teza de doctorat cu titlul "Sur l’equation de Volterra". Aceasta lucrare va fi considerată prima contribuție de seamă în domeniul ecuațiilor integrale și îi va aduce stima marelui matematician Vito Volterra. Tot la Paris a obținut și diploma de inginer la "Școala Superioară de Electricitate". A militat pentru înființarea Școlii Politehnice din Timișoara al cărei prim rector (sau director) a fost în 1920. A fost de asemenea deputat de Caransebeș. S-a ocupat în special de teoria ecuațiilor
Traian Lalescu () [Corola-website/Science/298276_a_299605]
-
doctor în filozofie român. A fost membru al Societății Scriitorilor Români din 1911. După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: ""Működése a román irodalom terén"", trad. "Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române"). Toate studiile, inclusiv lucrarea de doctorat, le-a făcut în
Petre Dulfu () [Corola-website/Science/298274_a_299603]
-
are posibilitatea continuării studiilor grație unei mici moșteniri primite de la un unchi de-al său. Fleming termină studiile cu rezultate deosebite în anul 1906, iar doi ani mai târziu obține "Medalia Cheadley" pentru lucrarea "Infecția bacteriană acută". În 1909 primește diploma de medic chirurg specialist. A fost căsătorit de două ori, având un fiu cu prima soție, Sarah McElroy. Cea de-a doua soție, Amalia Voureka Coutsouris, era originară din Grecia și avea profesia de bacteriolog. Fleming a murit la 11
Alexander Fleming () [Corola-website/Science/298278_a_299607]
-
remarcabile, dezgustul sau față de vechea gardă comunistă care a beneficiat de transferul de putere rezultat în urmă Revoluției anti-comuniste din Decembrie 1989. Începând cu 2001, scoate în satul natal revista "Dincoace de pod". La 6 mai 2003, i se decernează Diplomă de excelență pentru contribuția la îmbogățirea vieții culturale buzoiene. A debutat că prozator în antologia "Desant ’83".
Gheorghe Ene () [Corola-website/Science/298342_a_299671]
-
primit educația la domiciliu. Între anii 1896-1899, și-a făcut studiile la una dintre cele mai bune școli din orașul Groton, statul Massachusetts. Între 1900 și 1904, și-a continuat studiile la Universitatea Harvard din Cambridge, unde a primit o diplomă de licență. Ulterior, (1905-1907) a urmat Facultatea de Drept a Universității Columbia și a primit dreptul de a practica profesia de avocat. Astfel, și-a început cariera pe Wall Street la o mare firma de avocatură. Pe data de 17
Franklin Delano Roosevelt () [Corola-website/Science/298390_a_299719]