423,610 matches
-
primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluționare a conflictului va menționa autoritățile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziției părților și opinia autorului cererii. Art. 35. - (1) Primind cererea, președintele Curții Constituționale o va comunica părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia, și va desemna judecătorul-raportor. (2) La data primirii
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
termenul stabilit, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia, și va desemna judecătorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de președintele Curții Constituționale chiar dacă vreuna dintre autoritățile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de președintele Curții Constituționale chiar dacă vreuna dintre autoritățile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare a reținerii și/sau arestării preventive a unor deputați și senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție. La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaților a fost înscrisă cererea de încuviințare a reținerii și arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării. III. În drept: Solicităm Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării. III. În drept: Solicităm Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispozițiile Art.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
pune de acord dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituțională în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
săi; - Art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; - Art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți. Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) - referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri. Obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, obligația de respectare a acestora de către toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție. În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
căci altfel puii vor ieși schimonosiți, cu două capete, sau se vor îmbolnăvi. Totodată, ouăle ouate de Bună Vestire nu se păstrează și nici nu se consumă. - În unele zone ale țării, există obiceiul de a face un foc în curte, în dreptul ușii, si a se pune pe langă foc 3 străchini cu apă, sare și pâine care mai tarziu sunt date de pomană. În alte părți, conform tradiției, se așază pe pragul ușii 3 farfurioare cu pâine și sare spre
Buna Vestire: De ce nu este bine să te cerți de Blagovestenie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102204_a_103496]
-
la vernisaje. Nota bene! Bistrița are mai putin de 100.000 de locuitori. DC News: La vernisajul acestei expoziții au participat foarte multe personalități ale contextului cultural și social românesc printre care Ion Caramitru, Radu Boroianu și Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale. A fost o coincidență fapul că acesta din urmă a participat la eveniment? Marcel Lupșe: Nu este un secret pentru nimeni faptul că domnul Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale urmărește de multă vreme creația mea, iar faptul că expuneam
MARCEL LUPȘE, interviu. "Am o singură dilemă: Cum poate România să decadă atât de mult?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102231_a_103523]
-
românesc printre care Ion Caramitru, Radu Boroianu și Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale. A fost o coincidență fapul că acesta din urmă a participat la eveniment? Marcel Lupșe: Nu este un secret pentru nimeni faptul că domnul Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale urmărește de multă vreme creația mea, iar faptul că expuneam la București a fost o oportunitate pe care nu a pierdut-o. Expoziția "Popas la Conacul Otetelișanu" este deschisă până la 10 aprilie 2015 la Teatru Național București, Piața Universității
MARCEL LUPȘE, interviu. "Am o singură dilemă: Cum poate România să decadă atât de mult?" by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102231_a_103523]
-
Carmen i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală, urmând ca, la data de 24 martie 2015, să fie prezentată cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel Craiova. Prin încheierea penală nr. 48/21.03.2015 pronunțată în același dosar, de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Craiova, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului MARINESCU IULIU-SEVERUS, soțul suspectei Marinescu Eugenia Carmen
Marinescu Eugenia Carmen, președinta Tribunalului Olt, reținută de DNA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102208_a_103500]
-
de 24 martie 2015, să fie prezentată cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile la Curtea de Apel Craiova. Prin încheierea penală nr. 48/21.03.2015 pronunțată în același dosar, de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Craiova, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului MARINESCU IULIU-SEVERUS, soțul suspectei Marinescu Eugenia Carmen și CISMARU DUMITRU, avocat, pe o perioadă de 30 de zile și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile
Marinescu Eugenia Carmen, președinta Tribunalului Olt, reținută de DNA by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102208_a_103500]
-
fi vrut s-o fac și astăzi, dar m-am abținut. Pentru că nu mi-ar fi și nu ți-ar fi plăcut ceea ce ai fi auzit", a scris Victor Ciutacu pe Facebook. Radu Mazăre, cercetat în stare de libertate Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea DNA de arestare preventivă a lui Radu Mazăre, urmând ca acesta să fie cercetat în stare de libertate, într-un dosar în care este acuzat de trei infracțiuni de luare de mită, două
Victor Ciutacu, mesaj amar pentru Radu Mazăre: Ai fost și tu ziarist by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102225_a_103517]
-
vechi ș.a.)". Procurorii DNA mai precizează că Toni Greblă "a exercitat în fapt activități specifice calităților de asociat (perceperea de dividende), administrator (reprezentarea societății) și director general (activități comerciale), disimulate prin interpuși, încălcând dispozițiile de incompatibilitate (privind incompatibilitățile judecătorului de la Curtea Constituțională și ale senatorului)". Toni Greblă a încălcat embargoul pus de Rusia Uniunii Europene Comunicatul DNA adaugă: "inculpatul Toni Greblă a desfășurat activități comerciale direct și prin interpuși și a exercitat calitățile de asociat, respectiv administrator / director general, în legătură cu o
OFICIAL DNA. De ce a fost reținut Toni Greblă, fost judecător CCR by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102247_a_103539]
-
la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309, respectiv 307 Cod de procedură penală. Inculpata VOICU LĂURĂ CĂTĂLINA urmează a fi prezentată, la data de 20 martie 2015, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile, la Curtea de Apel București. Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nici o situatie, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
LAURA VOICU, avocata Alinei Bica, REȚINUTĂ PENTRU 24 DE ORE by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102221_a_103513]
-
aceste case, copiii primesc găzduire, îngrijire, creștere, educație, sprijin emoțional, consiliere pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă și pregătire în vederea reintegrării sau integrării familiale și socio-profesionale. Casele se află întotdeauna pe o stradă oarecare dintr-o localitate, au curte și sunt perfect integrate în comunitate. Copiii sunt implicaţi în activităţile gospodărești, exact ca într-o familie, au prieteni și merg împreună la școală. Într-
Hans Klemm, vizită importantă. ”M-a surprins și impresionat”- FOTO by Vladimir Neagu () [Corola-website/Journalistic/102242_a_103534]