42,587 matches
-
de critică. Superioritatea lui Imru’al-Qays asupra celorlalți poeți preislamici se datorează în primul rând subtilității metaforei sale și modului iscusit în care a valorificat o serie de procedee și teme poetice tradiționale. Se afirmă că el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de unii cercetători clasici unchiului său, poetul Al-Muhalhil. Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada abbasidă. El este considerat și întemeietorul "ghazal"-ului, în forma sa de preambul ( "nasib" ) al poemului amplu ( "qasida" ), prin stabilitatea cadrului în care plasează acel fragment liric ( "al-atlal "- urmele locului de popas al tribului iubitei: cele trei pietre cu rolul unor pirostrii pe care se așeza vasul pentru fiert, șanțurile pe care se scurgea apa din jurul
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
pe acest loc de popas, plângând după femeia dragă și îndemnându-i pe prieteni să-i împărtășească durerea, rememorând apoi aventurile sale războinice. Această schemă consacrată de "mu’allaqat"-a lui Imru’ al-Qays va apărea ca un laitmotiv în cele mai multe poeme ample, cu mici variații, multe secole de-a rândul. O serie de elemente din descrierea femeii iubite au fost preluate, de asemenea, de poeții din generațiile următoare. Imru’al-Qays este un maestru al descrierilor, fiind imitat și în această privință
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
lui Imru’al-Qays s-a bucurat de o atenție deosebită din partea cercetătorilor occidentali și orientali. În 1837, bazându-se pe manuscrisul culegerii întocmite de Al-Asma’i, de Slane publica la Paris o primă variantă a "diwan"-ului conținând 28 de poeme. În 1870, Ahlwardt scoate la Londra o nouă ediție, conținând 68 de piese, reproducând culegerea lui Al-Sukkari, cu adăugiri luate din diverse surse. Au existat și câteva ediții în Orient, detașându-se cea a lui Al-Sandubi ( Cairo, 1930) și cea
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
beduine, inclusiv cele vădind deschiderea nomazilor față de imperiile înconjurătoare ( comparațiile legate de monahismul creștin ). De asemenea, e vădită o ierarhie a simbolurilor ( iubirea călăuzitoare, vânătoarea ca ritual, furtuna purificatoare regenerând timpul și repetând creația ). Textul poate fi citit ca un poem al erosului transfigurat, aducând valori psihologice pozitive într-o logică erotic-cinegetică a vieții care învinge nerodnicia deșertului ( Tartler, 1974:69-78 ).”Din Mu’allaqa "Spuse Imrū’u-l Qays ibn Huğr ibn’Amr al-Kindī": " Opriți-vă-n amintirea iubitei să plângem
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
unde a susținut, în limba italiană, discursul „Aspecte și personalități fondatoare ale culturii și civilizației române moderne”; Festivalul Internațional de Literatură „București, Chișinău, Orheiul Vechi”, în Republica Moldova, în zilele de 19-21 iunie 2014, unde a citit din cărțile sale de poeme și le-a vorbit studenților și corpului profesoral, în Aula Magna a Universității de Stat din Chișinău, despre câteva figuri emblematice ale literaturii și culturii române (Titu Maiorescu și fondatorii revistei Vatra: Coșbuc, Slavici, Caragiale). La unele simpozioane și festivaluri
Eugeniu Nistor () [Corola-website/Science/333824_a_335153]
-
putere a regimului comunist), aceste cărți recuperate găsindu-se, decocamdată, în patrimoniul "Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu”" din Iași. Primele încercării literare datează din perioada 1935-1947, cu poezii și ulterior cu nuvele (Deceneu, Egmont), piese de teatru (Valea Uitaților), precum și poeme eseistice (Cristal nocturn). Aproape de anii '80 a revenit la scris pentru a aborda numai eseuri, publicate în diverse reviste din Moldova (strânse mai târziu în cadrul perioadei 1964 - 2004 în volumele din ciclul "Scrieri"). Debutul editorial s-a produs în 1998
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
a fost un poet român. S-a născut la Brăila într-o familie de intelectuali. În anul 1981, la vârsta de 11 ani, obține un premiu pentru poezie de la revista „Cronica”. În această revistă i-a fost publicat și primul poem. A mai publicat poezie în revistele literare "Amfiteatru", "Contemporanul", "Limba și literatura română", și "Luceafărul". A fost student la Facultatea de Elecroenergetică din Iași. În iulie 1991, aflându-se în vacanță la Brăila, a fost bătut de cinci foști colegi
Ronald Gasparic () [Corola-website/Science/333029_a_334358]
-
unghiurilor drepte si aliniamentelor. Totuși, din punct de vedere teoretic au fost puține realizări în lumea romană. Lucrețiu (Titus Lucretius Carus) (circa 99 î.Hr.- circa 55 î.Hr.), poet și filozof, abordează și problema formei Pământului în singura sa lucrare cunoscută, poemul filozofic "„De Rerum Natura”" ("Despre natura lucrurilor"). Lucrețiu s-a opus conceptului de Pământ sferic, pentru că el a considerat că un univers infinit nu ar avea niciun centru spre care ar tinde organismele grele. Astfel, el a crezut că ideea
Istoria geodeziei () [Corola-website/Science/333025_a_334354]
-
Chants français" („Cântece franceze”), în care a pus pe muzică cincizeci de poezii ale unor diverși autori. A mai publicat "Essais en vers et en prose" („Eseuri în versuri și în proză”), o povestire intitulată "Adelaide et Monville" și câteva poeme ocazionale. În timpul Restaurației a compus un imn regal, intitulat "Vive le Roi!" („Trăiască Regele!”), dar acesta nu a fost pe placul regelui Ludovic al XVIII-lea. Spre sfârșitul vieții, Rouget de Lisle se afla într-o situație materială precară, fiind
Rouget de Lisle () [Corola-website/Science/333062_a_334391]
-
poet și prefect al județului Teleorman - Florian Crețeanu (1908 - 1972) din Turnu Măgurele. Debutează în 15 aprilie 1932 în "Revista - SO4H2", din Turnu Măgurele, cu poezia "Alpinism", scrisă în 1928. Tot în acest an traduce și publică, împreună cu Ștefan Baljalarschi, " Poemele mele" a lui Serghei Esenin. De tânăr, și-a creat multe adversități publicând în Revista "SO4H2"(Acid sulfuric) texte prin care se delimita de „exclusivismul rasei și culturii germane”, în care-l combate pe Oswald Spengler, filosof idealist, reprezentant al
Ion C. Pena () [Corola-website/Science/333146_a_334475]
-
Europa și în Asia. Salutul tradițional este de obicei "vă doresc un Crăciun Fericit și un An Nou Fericit". Există, de asemenea, variații nenumărate ale acestui salut, multe felicitări care exprimă mai mult un sentiment religios sau care conțin un poem, o rugăciune sau un verset biblic; altele sunt neutre din punct de vedere religios conținând saluturi și felicitări cu ocazia tuturor sărbătorilor de sezon. Mesajele de Crăciun pot fi trimise mai nou și prin SMS-uri sau e-mail-uri. O felicitare
Felicitare de Crăciun () [Corola-website/Science/333185_a_334514]
-
el însuși. M-am convins că avem de-a face cu un autentic prozator” Ion Lică - Vulpești (membru USR), „Săgetătorul”, 27 ianuarie 2004 · „Proza lui Cristian Meleșteu este, în același timp, jurnal, observație psihologică, meditație pe tema suferințelor lui Iov, poem închinat femeii-obsesie și, paradoxal, nu e nimic din toate acestea. E radiografia unei zile în care scriitorul devine pacient în transă. El nu mai scrie, ci se lasă scris de propria carte. Doctorul Timp îi amână sentința... Adrian Sămărescu, (prof.
Cristian Meleșteu () [Corola-website/Science/333304_a_334633]
-
colecție de narațiuni care explică, epitomizează sau simbolizează esența și semnificația înțelegerii creștine. Prin urmare, majoritatea teologilor liberali nu privesc Biblia drept lipsită de greșeli, ci cred că scriptura a fost inspirată în același mod în care spunem că un poem a fost inspirat poetului și transmis de el. Creștinismul liberal era încă greu de distins de liberalismul politic în ultima treime a secolului al XIX-lea. Astfel, un episcop irlandez a fost trimis în Quebec de autoritatea papală în anii
Creștinism liberal () [Corola-website/Science/333306_a_334635]
-
atribuite Profetului Muhammad și califului Ali. Se spune că Profetul l-ar fi numit pe poet „"portdrapelul poeților și conducătorulu lor spre iad "”. Califul Ali i-ar fi apreciat ingeniozitatea și mobilul dezinteresat care a stat la baza poeziei sale. Poemele atribuite lui Imru’al-Qays au fost strânse în culegeri pe la sfârșitul secolului al VIII-lea, iar pe baza confruntării acestor culegeri, în secolul al IX-lea au apărut două variante ale "diwan"-ului său: una întocmită de Ibn al- Sikkit
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
de critică. Superioritatea lui Imru’al-Qays asupra celorlalți poeți preislamici se datorează în primul rând subtilității metaforei sale și modului iscusit în care a valorificat o serie de procedee și teme poetice tradiționale. Se afirmă că el ar fi creatorul poemului amplu "qasida"; acest primat este atribuit însă de unii cercetători clasici unchiului său, poetul Al-Muhalhil. Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
Oricum, Imru’al-Qays este unul din întemeietorii poeziei arabe și a exercitat o puternică influență asupra generațiilor de poeți din secolele următoare, inclusiv din perioada abbasidă. El este considerat și întemeietorul "ghazal"-ului, în forma sa de preambul ( "nasib" ) al poemului amplu ( "qasida" ), prin stabilitatea cadrului în care plasează acel fragment liric ( "al-atlal "- urmele locului de popas al tribului iubitei: cele trei pietre cu rolul unor pirostrii pe care se așeza vasul pentru fiert, șanțurile pe care se scurgea apa din jurul
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
pe acest loc de popas, plângând după femeia dragă și îndemnându-i pe prieteni să-i împărtășească durerea, rememorând apoi aventurile sale războinice. Această schemă consacrată de "mu’allaqat"-a lui Imru’ al-Qays va apărea ca un laitmotiv în cele mai multe poeme ample, cu mici variații, multe secole de-a rândul. O serie de elemente din descrierea femeii iubite au fost preluate, de asemenea, de poeții din generațiile următoare. Imru’al-Qays este un maestru al descrierilor, fiind imitat și în această privință
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
lui Imru’al-Qays s-a bucurat de o atenție deosebită din partea cercetătorilor occidentali și orientali. În 1837, bazându-se pe manuscrisul culegerii întocmite de Al-Asma’i, de Slane publica la Paris o primă variantă a "diwan"-ului conținând 28 de poeme. În 1870, Ahlwardt scoate la Londra o nouă ediție, conținând 68 de piese, reproducând culegerea lui Al-Sukkari, cu adăugiri luate din diverse surse. Au existat și câteva ediții în Orient, detașându-se cea a lui Al-Sandubi ( Cairo, 1930) și cea
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
beduine, inclusiv cele vădind deschiderea nomazilor față de imperiile înconjurătoare ( comparațiile legate de monahismul creștin ). De asemenea, e vădită o ierarhie a simbolurilor ( iubirea călăuzitoare, vânătoarea ca ritual, furtuna purificatoare regenerând timpul și repetând creația ). Textul poate fi citit ca un poem al erosului transfigurat, aducând valori psihologice pozitive într-o logică erotic-cinegetică a vieții care învinge nerodnicia deșertului ( Tartler, 1974:69-78 ).”Din Mu’allaqa "Spuse Imrū’u-l Qays ibn Huğr ibn’Amr al-Kindī": " Opriți-vă-n amintirea iubitei să plângem
Divizia 3 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/333420_a_334749]
-
Scriitorilor din România, Filiala București. S-a născut la Călărași, iar din 2012 locuiește la Sassari, în Sardinia. Participa constant la cenaclurile din București între 2000 - 2009, dar refuză lecturile: când, totuși, le accepta, devine el însuși un ascultător al poemelor sale, care sunt citite de fiecare dată de altcineva. Conform propriilor declarații, el însuși a citit un singur poem, la invitația scriitorului Marius Tupan. A publicat poezii în majoritatea revistelor literare importante din România și a realizat rubrici, interviuri și
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
constant la cenaclurile din București între 2000 - 2009, dar refuză lecturile: când, totuși, le accepta, devine el însuși un ascultător al poemelor sale, care sunt citite de fiecare dată de altcineva. Conform propriilor declarații, el însuși a citit un singur poem, la invitația scriitorului Marius Tupan. A publicat poezii în majoritatea revistelor literare importante din România și a realizat rubrici, interviuri și anchete literare pentru mai multe reviste de prestigiu, printre care "Luceafărul", "Cuvântul", "Viața Românească", "Suplimentul de cultură" și "Poesis
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
această experiență, în "Gazeta românească", după ce Ioana Vighi îi ceruse o confesiune pentru "Hyperliteratura". Plecat pe o insulă ca să uite de el însuși, își amintește de poezie și accepta să participe la o serie de lecturi în Italia, citind atât poeme proprii (Brescia , 2012 ; Sassari, , Alghero, 2013, 2014), cât și poeme de Virgil Mazilescu și Mariana Marin sau de Nichita Danilov, Ruxandra Cesereanu, Carmen Firan, Radu Vancu și Ioan Es. Pop, contribuind inclusiv la traducerea unora din poemele acestora în italiană
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
o confesiune pentru "Hyperliteratura". Plecat pe o insulă ca să uite de el însuși, își amintește de poezie și accepta să participe la o serie de lecturi în Italia, citind atât poeme proprii (Brescia , 2012 ; Sassari, , Alghero, 2013, 2014), cât și poeme de Virgil Mazilescu și Mariana Marin sau de Nichita Danilov, Ruxandra Cesereanu, Carmen Firan, Radu Vancu și Ioan Es. Pop, contribuind inclusiv la traducerea unora din poemele acestora în italiană. În 2014 revine un timp în țară, unde își lansează
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]
-
Italia, citind atât poeme proprii (Brescia , 2012 ; Sassari, , Alghero, 2013, 2014), cât și poeme de Virgil Mazilescu și Mariana Marin sau de Nichita Danilov, Ruxandra Cesereanu, Carmen Firan, Radu Vancu și Ioan Es. Pop, contribuind inclusiv la traducerea unora din poemele acestora în italiană. În 2014 revine un timp în țară, unde își lansează „Poeme cu ochelari”. Poemele din volum au fost scrise în Sardinia, dar „e foarte posibil să le fi văzut prin ochelarii unuia de acasa”, după cum a mărturisit
Daniel D. Marin () [Corola-website/Science/333424_a_334753]