423,610 matches
-
arc mare. La moscheea Shahului din Ispahan este unul din cele mai bune exemple cunoscute de plan iranian. Acest plan se găsește exclusiv în India, începând cu secolul XVI și este influențată de planul iranian. El se caracterizează printr-o curte mare cu patru iwan-uri, dintre care unul se deschide spre o sală de rugăciune, îngustă și dreptunghiulară, încoronat de trei sau cinci cupole cu bulb. Mariile moschei din Delhi și Bîdâr folosesc acest tip de plan. Acest plan îl aflăm
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
amprentă. În afară de Iran, există "madrase" în Anatolia sub selgiucizi și apoi sub otomani, în Siria și în Egipt sub Ayyubizi și Mameluci, iar în Maghreb începând cu Marinizii. "M""adrasa anatoliană" selgiucidă se caracterizează prin materialul lor - piatra, și prin curțile lor înguste sau chiar inexistente, din cauza climei reci din regiune. Portalul este, de obicei, un pretext pentru o abundență de decor sculptat. Tradiția madrasei continuă în Anatolia, în secolele XIV și XV; apoi, sub otomani, aceste clădiri sunt integrate în
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
și cel mai remarcabil, cea a complexului funerar al lui Qala ' un, din păcate într-o stare precară, dar ale cărui sculpturi din stuc rămase dovedesc magnificență. Lung de aproape , clădirea acoperea o arie vastă, și era organizată în jurul unei curți cu patru "iwan" inegale. În această curte, era o fântână din care porneau patru canale care alimentau unele încăperi. Două tipuri de clădiri contribuie la îmbunătățirea igienei orașelor:" sabilul "și "hamamul". Un caravanserai este o clădire de-a lungul drumurilor
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
funerar al lui Qala ' un, din păcate într-o stare precară, dar ale cărui sculpturi din stuc rămase dovedesc magnificență. Lung de aproape , clădirea acoperea o arie vastă, și era organizată în jurul unei curți cu patru "iwan" inegale. În această curte, era o fântână din care porneau patru canale care alimentau unele încăperi. Două tipuri de clădiri contribuie la îmbunătățirea igienei orașelor:" sabilul "și "hamamul". Un caravanserai este o clădire de-a lungul drumurilor și în orașe, unde negustorii și pelerinii
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
Prezentul studiu își propune să examineze cele 5 cauze privind tortura care au fost soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului până la data de 14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Prezentul studiu își propune să examineze cele 5 cauze privind tortura care au fost soluționate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului până la data de 14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
14 aprilie 2015. Cauzele avute în vedere au fost selectate după consultarea bazei de date a Curții, disponibilă pe site-ul www.hudoc.echr.coe.int, în urma selectării următoarelor criterii: Astfel, cercetarea realizată a fost fundamentată pe acele cauze în fața Curții în care justițiabilii au reclamant săvârșirea actelor de tortură de către agenții statelor-pârâte. După cum bine se știe, articolul 3 din Convenție interzice 3 tipuri de rele tratamente: tratamente degradante; tratamente inumane; tortura. Lucrarea s-a axat pe studierea doar a acelor
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
de gravitate" a tratamentului este deosebit de important în aprecierea distincției între tratamente și, ca atare, prezentul studiu a făcut referiri și la acesta. În cel de-al doilea capitol al cercetării întreprinse, au fost prezentate situațiile de fapt și aprecierile Curții cu privire la următoarele 5 cauze, pronunțate în ordine cronologică: Lucrarea se încheie cu ultimul capitol care, în loc de concluzie, sintetizează cele mai importante aprecieri ale Curții cu privire la dreptul de a nu fi torturat, care presupune atât obligații de ordin substanțial, cât și
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
cel de-al doilea capitol al cercetării întreprinse, au fost prezentate situațiile de fapt și aprecierile Curții cu privire la următoarele 5 cauze, pronunțate în ordine cronologică: Lucrarea se încheie cu ultimul capitol care, în loc de concluzie, sintetizează cele mai importante aprecieri ale Curții cu privire la dreptul de a nu fi torturat, care presupune atât obligații de ordin substanțial, cât și obligații de ordin procedural pentru fiecare stat-parte la Convenție. Alături de considerațiile Curții, capitolul de încheiere prezintă și opiniile autorului. CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
cu ultimul capitol care, în loc de concluzie, sintetizează cele mai importante aprecieri ale Curții cu privire la dreptul de a nu fi torturat, care presupune atât obligații de ordin substanțial, cât și obligații de ordin procedural pentru fiecare stat-parte la Convenție. Alături de considerațiile Curții, capitolul de încheiere prezintă și opiniile autorului. CAPITOLUL I NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND INTERZICEREA TORTURII Adoptată la Roma în 1950, Convenția Europeană a Drepturilor Omului (Convenția) cuprinde 59 de articole și i-au fost adăugate 6 protocoale. Textul Convenției este structurat
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
de articole și i-au fost adăugate 6 protocoale. Textul Convenției este structurat în 2 titluri, primul fiind dedicat drepturilor și libertăților persoanelor aflate sub jurisdicția statelor-părți la Convenție, iar cel de-al doilea titlu se referă la înființarea unei curți internaționale competentă în judecarea cauzelor care au ca obiect încălcări ale Convenției: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Înainte de Titlul I, art. 1 prevede că "Înaltele Părți Contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite în
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
în 2 titluri, primul fiind dedicat drepturilor și libertăților persoanelor aflate sub jurisdicția statelor-părți la Convenție, iar cel de-al doilea titlu se referă la înființarea unei curți internaționale competentă în judecarea cauzelor care au ca obiect încălcări ale Convenției: Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Înainte de Titlul I, art. 1 prevede că "Înaltele Părți Contractante recunosc oricărei persoane aflate sub jurisdicția lor drepturile și libertățile definite în Titlul I al prezentei Convenții." Acesta semnifică faptul că statele care sunt părți
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Adoptarea Convenției și jurisprudența Comisiei, ulterior a CEDO, a dus la apariția unei veritabile ramuri de drept, dreptul european al protecției drepturilor omului, cu aplicabilitate regională[4]. În ceea ce privește înțelesul Convenției, trebuie ținut cont de faptul că doctrina, bazată pe jurisprudența Curții, a constatat că interpretarea textului se face de manieră "dinamică", ținând cont de "obiectivul" și "scopul" său[5], fiind considerat un "instrument viu[6]". 1.1. Interzicerea torturii și a relelor tratamente De-a lungul timpului, o serie de instrumente
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
democratică, deoarece nu răspunde unei nevoi sociale imperioase[12]. De altfel, niciodată nu poate fi găsită o justificare pentru actele care încalcă acest articol. Totodată, comportamentul victimei nu poate fi considerat nicidecum justificare pentru recurgerea la un tratament interzis, iar Curtea a reiterat acest lucru de numărate ori, în cele mai dificile circumstanțe, cum ar fi lupta împotriva terorismului ori împotriva crimei organizate sau chiar în în timpul războiului[13]. În cauze precum "Irlanda c. Regatului Unit" sau "Tomasi c. Franței", CEDO
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
Cu alte cuvinte, statele au o serie de obligații pe care trebuie să le respecte, în vederea neîncălcării prevederilor art. 3. Aceste obligații sunt pozitive și negative. Din categoria "obligațiilor negative" amintim abținerea de la provocarea torturii sau tratamentelor inumane ori degradante. Curtea a arătat, în cauza "Akpinar și Altun c. Turciei" (2007), că statul poate fi considerat responsabil pentru actele agenților săi inclusiv în afara atribuțiilor lor oficiale, motiv pentru care statul nu poate invoca în favoarea sa necunoașterea sau ignorarea comportamentului agenților săi
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
constituie tortura, este necesară înțelegerea tuturor tipurilor de comportament și implicațiile juridice pentru fiecare. Articolul 3 din Convenție face referire la "tortură", "tratament inuman" și "tratament degradant". Deoarece textul este lapidar și imprecis cu privire la definirea acestor 3 tipuri de tratament, Curtea a fost nevoită să intervină pentru a clarifica aceste noțiuni și a arătat că între acestea nu există o deosebire de natură, ci de intensitate. Practic, orice tortură constituie în același timp și tratament inuman și degradant, iar orice tratament
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
degradant. Într-o opinie[24], tratamentul degradant înjosește "individul în ochii săi ori în ochii altor persoane și nu include suferința fizică". Tratamentul inuman provoacă suferințe fizice "sau" psihice deosebite, iar tortura "revoltă consțiința umanității", incluzând suferințe fizice "și" psihice. Curtea a enunțat că distincția dintre tortură și alte tipuri de maltratare se realizează conform "diferenței de intensitate a durerii cauzate". Această intensitate se determină prin "elemente subiective", precum sexul, vârsta, starea de sănătate a victimei, sau prin "elemente obiective" ca
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
și odios și umilitor pentru oricine, indiferent de condiția sa[25]. În ceea ce privește tratamentele degradante, fosta Comisie considera că noțiunea are în vedere atingeri grave aduse "demnității umane", coborând statutul social al unei persoane, situația sau reputația ei. La rândul său, Curtea a statuat în cauza "Irlanda c. Regatului Unit" (1978) că un tratament aplicat unei persoane are a fi calificat degradant atunci când creează acesteia sentimente de teamă, neliniște, inferioritate, de natură să o umilească, înjosească și, eventual, să-i înfrângă rezistența
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
c. Regatului Unit" (1978), acestea au fost definite pentru prima dată ca fiind acte săvârșite cu intenția de a cauza suferințe intense victimei și care provoacă victimei leziuni sau suferințe fizice și morale susceptibile să producă puternice tulburări psihice. Atunci, Curtea a făcut referire la tehnicile de interogatoriu de dezorientare și privare senzorială care sunt utilizate cumulativ și cu premeditare[30]. În cauza "Campbell și Cosans c. Regatului Unit"(1982) s-a considerat că este tratament inuman "amenințarea reală și serioasă
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
exercitate de aceștia împotriva reclamantului[32]. Acesta este un alt exemplu de tratament inuman. Revenind în cele din urmă la tortură, cum precizam mai sus, tortura diferă față de tratamentul degradant și cel inuman prin intensitate, cuprinzându-le și pe acestea. Curtea exprimase punctul de vedere că autorii Convenției au folosit cele 3 noțiuni cu intenția clară de a face diferența între acestea. S-a urmărit în special atașarea unui stigmat special tratamentului inuman intenționat care cauzează suferințe foarte grave și crude
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
că tratamentul inuman se bazează în majoritatea cazurilor pe tortură, existând posibilitatea unei absențe a respectivei intenții, în cazul torturii excepția lipsei intenției nu există. Așadar, tortura implică intenția provocării de suferințe fizice și psihice. Totodată, în cauzele judecate de Curte, s-a remarcat faptul că tratamentele aplicate în acest sens nu pot fi cauzate decât intenționat, fiind necesar un anumit "nivel de pregătire" și de efort pentru acțiunile respective. Scopul aplicării torturii poate fi acela al obținerii de informații, mărturii
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
de pregătire" și de efort pentru acțiunile respective. Scopul aplicării torturii poate fi acela al obținerii de informații, mărturii sau de aplicare a unei pedepse intimidante[36]. Actus reus se apreciază de la caz la caz, însă în cauzele deduse judecății Curții, tratamentul aplicat și durata sa sunt similare. Exemple în acest sens sunt: Cu toate că interdicția torturii este absolută, Convenția nestipulând ingerințe în acest sens, pornind de la cauza "Gafgen c. Germaniei" (2010) doctrina a constatat existența unei dileme extrem de interesante. În speță
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
implicați, articolul 3 din Convenie, dar Marea Cameră a considerat că Gafgen nu trebuia amenințat, întrucât simpla pedeapsă pronunțată ar fi fost îndeajuns de severă și a găsit că Germania a încălcat art. 3. Literatura de specialitate pleacă de la considerațiile Curții care stipula din nou că interdicția prevăzută în art. 3 este absolută, iar tortura sau amenințarea cu tortura nu poate fi aplicată în niciun caz, nici măcar în cazul în care este vorba despre salvarea unui copil. În opinia unui autor
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
tortura fiind absolut interzisă, indiferent dacă această metodă barbară este utilizată în lupta împotriva terorismului, sau în cadrul unui război. În al doilea rând, din punct de vedere juridic, acest conflict este tranșat atât de textul Convenției, cât și de jurisprudența Curții, care interzic tortura. În al treilea rând, dilema morală invocată este de fapt o particularizare a fenomenului de confundare a dreptului cu morala. Este bine știut că morala are o sferă mult mai largă decât cea a dreptului. Însă, dreptul
Dreptul de a nu fi torturat () [Corola-website/Science/337226_a_338555]
-
vechi). Rămâne piața principală din Marrakech, folosită de localnici și de turiști. Originea numelui său este neclară: "Jemaa" înseamnă "adunare publică" în limba arabă, probabil referindu-se la o distrusă moschee almoravidă. "Fanâ'" sau "finâ'" poate însemna "moarte" sau "o curte, un spațiu în fața unei clădiri." Astfel, sensul ar putea fi "ansamblul morții" sau "Moscheea de la Sfârșitul Lumii". O altă explicație este că se referă la o moschee cu o curte distinctă sau un scuar în fața ei. O a treia traducere
Jamaa el-Fna () [Corola-website/Science/337251_a_338580]