423,610 matches
-
troiței de fier un brâu neted la postament pentru un aspect mai plăcut. Astfel cele două troițe din Curtea Bisericii Romano-Catolice , Sfanțul Anton de Padova<nowiki>"</nowiki> Ilia erau plăcute la vedere și apreciate de public. Cele două troițe din Curtea Bisericii Romano-Catolice Ilia de atunci, adică din anul 1902, nu au mai suferit nici o intervenție păstrându-se relativ bine de-a lungul timpului. În fiecare duminică dimineață înainte ca clopotele bisericii catolice Ilia să bată anunțând ziua de sărbătoare, mereu
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
a bisericii catolice și a anexelor ei. Apoi veneau și femeile cu copiii și participau cu toții în interiorul bisericii la Sfântă Liturghie unde preotul îi aștepta. Timpul trecea liniștit în Ilia. Însă noi intervenții au apărut la cele două troițe din curtea bisericii romano-catolice Ilia odată cu sosirea anului 1970, în vara când întreg satul Ilia se află sub ape întucât râul Mureș ce străbate periferia satului a iesit din matcă să datorită precipitațiilor abundente ce căzuseră neîntrerupt peste sat timp de aproape
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
o lună de secetă ce secase aproape toate fântânile Iliei, au afectat serios infrastructură localității mai ales la zidurile și fundațiile în centru, fiind într-o zonă joasă. Astfel au fost avariate după atâta vreme și cele două troițe din curtea bisericii romano-catolice Ilia. După vreo luna și jumate apele au început să se retragă căci nu mai ploase de la inundații, râul Mureș și-a reintrat în matcă iar locuitorii Iliei profitând acum de vremea însorită au ridicat pe langă râul
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
cu un nou strat de nisip de către locuitorii Iliei. Apoi locuitorii comunei iar au reînceput refacerea locuințelor și a clădirilor avariate ale Iliei. După aceste inundații însă din lipsă de interes, nimeni nu s-a mai ocupat de troițele din curtea bisericii romano-catolice, care acum după inundații și de timp aveau fundamentele fisurate, crucea de lemn era putrezita pe alocuri, corpul lui Isus realizat din metal era acum ruginit aproape total, la fel si acoperișul, placheta și crucea de de fier
Biserica Sfântul Anton de Padova din Ilia () [Corola-website/Science/337378_a_338707]
-
Johann Casimir, Duce de Saxa-Coburg. Nunta a avut loc la Dresda la 16 ianuarie 1586, iar ea a primit ca zestre 30.000 de taleri și orașul Römhild. Vesela și impetuoasa ducesă a organizat curând festivități magnifice la noua ei curte. Mariajul ei a eșuat: soțul ei prefera vânătoarea și deci petrecea câteva săptămâni departe de ea. La sfârșitul lunii septembrie 1593 ducesa a fost prinsă de soțul ei în adulter. Imediat Johann Casimir a ordonat arestarea ei și a iubitului
Anna de Saxonia (1567–1613) () [Corola-website/Science/337393_a_338722]
-
Johann Casimir a ordonat arestarea ei și a iubitului ei, Ulrich de Lichtenstein. În ciuda scrisorilor pe care Anna le-a trimis soțului ei și a rudelor care l-au rugat s-o ierte, la 12 decembrie, la Jena, Schöppenstuhl (Înalta Curte) a anulat căsătoria și i-a condamnat pe ambii iubiți la decapitare prin sabie. Johann Casimir în ultimul moment a schimbat pedeapsa la închisoare pe viață. Fratele Annei, Electorul Christian I a confirmat sentința și a refuzat să o ajute
Anna de Saxonia (1567–1613) () [Corola-website/Science/337393_a_338722]
-
cei mai seduși, dintre reprezentanții aristocrației românești, de ideea de a avea un teatru în București. Numai că Sala Momolo nu era destinată decât înaltei societăți bucureștene, locație unde reprezentațiile erau de cele mai multe ori ocazionale, asociate cu seratele și balurile Curții. Acest Momulo, pe numele lui Girolamo Cardini, era un italian, supus austriac, care s-a stabilit la București și, norocos în speculațiuni, avea în proprietate la 1830 terenul cuprins pe locul unde s-au aflat ulterior cofetăria și hotelul Capșa
Teatrul „Momulo” () [Corola-website/Science/337399_a_338728]
-
împăratului Leopold I. Interesul pricipal al electorului nu a fost politica ci muzica și arta. El a împodobit Dresda, care sub el a devenit centrul muzical al Germaniei; muzicienii străini au fost bine primiți și a adunat în jurul lui o curte mare și splendidă, iar capitala sa a fost scena constantă de festivaluri muzicale si alte festivități. Johann Georg II a comandat construirea primei case de operă, "Opernhaus am Taschenberg". La 13 noiembrie 1638, la Dresda, Johann Georg s-a căsătorit
Johann Georg al II-lea, Elector de Saxonia () [Corola-website/Science/337412_a_338741]
-
Louis Dembitz Brandeis (13 noiembrie 1856 Louisville, Kentucky - 5 octombrie 1941) a fost un jurist american, evreu de origine, judecător cu concepții liberale la Curtea Supremă a Statelor Unite între anii 1916-1939, cunoscut și că unul din conducătorii mișcării sioniste din Statele Unite. A fost activ în apărarea dreptului la protecția vieții private, a dreptului la expresie și a luptat pentru limitarea exceselor marilor monopoluri. Născut la
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
susținerea unor cauze care i se păreau însemnate. Ca partener la biroul avocațial, el lucra că consilier al unor antreprize, dar și ca avocat pledant, delectându-se cu sfidările din tribunale. La 6 noiembrie 1889 a pledat prima dată în fața Curții Supreme a Statelor Unite în favoarea Companiei Căilor Ferate din Wisconsin și a avut câștig de cauză La scurt timp după aceea, judecătorul suprem Melville Fuller l-a recomandat unui prieten că pe cel mai bun avocat pe care l-a cunoscut
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
națiunea pe un traseu legal de o așa mare importanță,încât în cele din urmă a depășit cu mult modestele ei începuturi. Tribunale de stat și dezbateri parlamentare și-au găsit inspirația în lucrarea lui Brandeis și Warren. În 1905 Curtea Supremă a statului Georgia a recunoscut dreptul la viață privată într-un caz în care erau implicați niște fotografi.În 1909 statele California, New York, Virginia și Utah au adoptat statute care stabilesc dreptul la viață privată. În 1939 Institutul American
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
În 1909 statele California, New York, Virginia și Utah au adoptat statute care stabilesc dreptul la viață privată. În 1939 Institutul American de Drept a recunoscut și el acest drept în cadrul dreptului comun. Mulți ani mai tarziu, după ce adevenit judecător în Curtea Supremă, Brandeis a analizat dreptul la viață privată în faimoasa să opinie minoritara în sentința din procesul Olmstead vs.Statele Unite Având o conștiință socială ascuțită, Brandeis a devenit un conducător în „Mișcarea progresista” care milită contra corupției și a folosit
Louis Brandeis () [Corola-website/Science/335798_a_337127]
-
În anul 1990, Dan Lupașcu a fost numit judecător stagiar la Judecătoria sectorului 5 București, instanță la care, din decembrie 1994 și până în august 1997, a fost delegat ca vicepreședinte. Ulterior a fost președinte al Tribunalului București (1997-1999) și al Curții de Apel București (1999-2006 și 2011-2012). După încetarea mandatului de președinte al Curții de Apel București, Dan Lupașcu nu a mai candidat pentru alte funcții, reluându-și locul de judecător la aceeași instanță, susținând într-un interviu că în continuare
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
5 București, instanță la care, din decembrie 1994 și până în august 1997, a fost delegat ca vicepreședinte. Ulterior a fost președinte al Tribunalului București (1997-1999) și al Curții de Apel București (1999-2006 și 2011-2012). După încetarea mandatului de președinte al Curții de Apel București, Dan Lupașcu nu a mai candidat pentru alte funcții, reluându-și locul de judecător la aceeași instanță, susținând într-un interviu că în continuare dorește să facă „cel mai important lucru pe care-l poate face cineva
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
continuare dorește să facă „cel mai important lucru pe care-l poate face cineva în magistratură, anume să împartă dreptate”. Activitatea sa ca judecător și manager de instanță este în general apreciată. În calitate de președinte al Tribunalului București și, ulterior, al Curții de Apel București s-a preocupat în mod deosebit, împreună cu unii reprezentanți ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Ministerului Justiției, de: eficientizarea activității de judecată, crearea unor condiții corespunzătoare de lucru pentru instanțe, stabilirea și implementarea unui volum optim
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Justiției, de: eficientizarea activității de judecată, crearea unor condiții corespunzătoare de lucru pentru instanțe, stabilirea și implementarea unui volum optim de activitate pentru judecători și grefieri și sporirea încrederii în justiție. În timpul mandatelor sale aproape toate instanțele judecătorești din circumscripția Curții de apel București s-au mutat în sedii noi ori reamenajate (cel mai reprezentativ exemplu fiind Palatul de Justiție din București), a fost repus în funcțiune Tribunalul Ilfov și a fost înființată Judecătoria Cornetu. Dan Lupașcu a avut inițiativa creării
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
au mutat în sedii noi ori reamenajate (cel mai reprezentativ exemplu fiind Palatul de Justiție din București), a fost repus în funcțiune Tribunalul Ilfov și a fost înființată Judecătoria Cornetu. Dan Lupașcu a avut inițiativa creării unui nou site pentru Curtea de apel București (ce permite turul virtual al Palatului de Justiție), stabilirii denumirii sălilor de ședință din Palatul de Justiție, afișării numelor judecătorilor în sălile de judecată, deschiderii unui muzeu al justiției ș.a. Unele decizii pronunțate de către complete de judecată
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
întrucât în anul 2001 a decis eliberarea cetățeanului turc Husayn Saral, arestat pentru jaf armat în țara natală. Cercetările efectuate de Inspecția Generală a Ministerului Justiției nu au confirmat acuzațiile. Un alt scandal mediatic a provocat și decizia pronunțată de Curtea de Apel București în soluționarea contestației în anulare formulată de către Dan Voiculescu. În calitate de președinte al completului de judecată, Dan Lupașcu a făcut opinie separată, considerând că trebuia admisă calea de atac, motivând că judecătorii care au soluționat apelul se aflau
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
când CSM și-a intrat în atribuții, primim acest cadou”, fiind revoltat de faptul că, deși știa de câteva luni, Parchetul nu a adus la cunoștința CSM-ului cazul respectiv. Pe baza verificărilor efectuate prin inspectori, colegiul de conducere al Curții de apel București, condus de Dan Lupașcu, a decis exercitarea acțiunii disciplinare, fapt ce i-a atras aprecieri pentru „intrasigența și fermitatea cu care acționează pentru protejarea imaginii justiției române”. Ulterior, întrucât a criticat expertiza criminalistică de identificare a persoanei
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
jos sau și de jos” și în niciun caz „din ură” pentru sistemul judiciar. Totodată, Lupașcu s-a opus modificării legilor justiției în anul 2005, a dezavuat „telereforma” și „telearestările”, a militat pentru administrarea bugetelor instanțelor de către CSM sau Înalta Curte de Casație și Justiție, numirea tuturor șefilor instanțelor și parchetelor de către CSM (prin concurs), finanțarea corespunzătoare a instituțiilor judiciare, asigurarea unui volum optim de activitate la instanțe și parchete, îmbunătățirea salarizării magistraților, eliminarea participării magistraților în birourile electorale, crearea unui
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
a participa la o întâlnire politică la Guvern, afirmând că „nu va accepta subordonarea CSM-ului în fața executivului sau a politicului”, poziție apreciată în unele publicații. Criticat pentru un potențial conflict de interese - întrucât deținea atât funcția de președinte al Curții de Apel București, cât și pe cea de membru CSM, iar majoritatea inspectorilor judiciari proveneau de la această instanță -Dan Lupașcu a optat de la 1 ianuarie 2007 pentru activitate permanentă la CSM, deși Decizia nr. 375/2005 a Curții Constituționale permitea
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
președinte al Curții de Apel București, cât și pe cea de membru CSM, iar majoritatea inspectorilor judiciari proveneau de la această instanță -Dan Lupașcu a optat de la 1 ianuarie 2007 pentru activitate permanentă la CSM, deși Decizia nr. 375/2005 a Curții Constituționale permitea, fără excepții, cumulul de funcții. În iunie 2009, judecătorul Dan Lupașcu a reprezentat Consiliul Superior al Magistraturii la ședința Curții Constituționale în care s-a dezbătut cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
Lupașcu a optat de la 1 ianuarie 2007 pentru activitate permanentă la CSM, deși Decizia nr. 375/2005 a Curții Constituționale permitea, fără excepții, cumulul de funcții. În iunie 2009, judecătorul Dan Lupașcu a reprezentat Consiliul Superior al Magistraturii la ședința Curții Constituționale în care s-a dezbătut cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre autoritatea judecătorească, reprezentată de Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și autoritatea executivă, reprezentată de Guvernul României și Ministerul Justiției și Libertăților
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
nou mandat la CSM a fost contestată cu succes în justiție. În acest litigiu, Dan Lupașcu a invocat o excepție de neconstituționalitate de care depindea soluționarea pe fond a cauzei, excepție ce a fost respinsă, cu majoritate de voturi, de către Curtea Constituțională. Hotărârea Senatului de validare a alegerii sale în CSM a fost desființată, tot cu majoritate de voturi, de către Curtea Constituțională, decizia fiind salutată de Comisia Europeană. Ulterior pronunțării acestei decizii și plecării sale din CSM, Lupașcu a fost acuzat
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]
-
de neconstituționalitate de care depindea soluționarea pe fond a cauzei, excepție ce a fost respinsă, cu majoritate de voturi, de către Curtea Constituțională. Hotărârea Senatului de validare a alegerii sale în CSM a fost desființată, tot cu majoritate de voturi, de către Curtea Constituțională, decizia fiind salutată de Comisia Europeană. Ulterior pronunțării acestei decizii și plecării sale din CSM, Lupașcu a fost acuzat de conduită ilicită și lipsă de independență în exercitarea funcției. La solicitarea sa, Inspecția Judiciară a efectuat verificări, constatând că
Dan Lupașcu () [Corola-website/Science/335829_a_337158]