43,993 matches
-
s-a dezvoltat odată cu terapii psihologice, mai cu seamă cognitiv-comportamentale și sugerează care sunt ariile unde clinicienii pot interveni cu tratamente psihologice. Modelul de bazează pe ideea că toate tulburările majore de alimentare (cu excepția obezității) au un număr de tipuri nucleare de psihopatologie: Studii socio-culturale au pus în lumină rolul factorilor culturali în apariția anorexiei nervoase ca „alegere de simptom” (vezi M Stone). Exemple de factori culturali: 1. Promovarea slăbirii ca formă ideală feminină în rândul națiunilor vestice industrializate, mai ales
Anorexie nervoasă () [Corola-website/Science/310469_a_311798]
-
precedent. Cărbunele este principala sursă pentru producerea energiei, cu o pondere de 42,5% din total, la fel de mare ca și în 2007. Pe locul 2 s-au plasat sursele hidro, cu un procent de 26,4%, iar energia din surse nucleare a avansat pe locul 3, cu o pondere de 17,3%, în creștere cu 4 puncte procentuale față de ponderea deținută în 2007 din totalul producției. Principalii producători de energie electrică din România sunt Termoelectrica, cele 3 complexuri energetice din Oltenia
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Pro TV a prezentat cum albiile raurilor sunt distruse, în numele obținerii de energie verde. Este vorba despre frenezia microhidrocentralelor, afaceri care au girul, și toate avizele autorităților, dar și un efect devastator asupra cursurilor de apă. Sectorul producției de energie nucleară este deținut de Statul Român prin compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
energie verde. Este vorba despre frenezia microhidrocentralelor, afaceri care au girul, și toate avizele autorităților, dar și un efect devastator asupra cursurilor de apă. Sectorul producției de energie nucleară este deținut de Statul Român prin compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
prin compania Nuclearelectrica. Aceasta deține Centrala Nucleară de la Cernavodă, care are o capacitate de 4 reactoare din care doar două sunt instalate, primul din decembrie 1996 și al doilea din septembrie 2007. Statul Român intenționează să construiască alte două reactoare nucleare, printr-o investiție estimată la circa 4 miliarde de euro. Capacitatea centralei este de 5 reactoare însă doar maxim 4 pot fi instalate datorită condițiilor tehnice. Se estimează că până în 2016 Unitățile 3 și 4 vor fi puse în funcțiune
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
circa 4 miliarde de euro. Capacitatea centralei este de 5 reactoare însă doar maxim 4 pot fi instalate datorită condițiilor tehnice. Se estimează că până în 2016 Unitățile 3 și 4 vor fi puse în funcțiune. Cea de-a doua centrală nucleară care va fi construită în România va fi gata până în 2030 (cu zece ani mai târziu decât fusese anunțat inițial), și va avea o putere instalată de 1.000 MW. Unitatea va asigura aproximativ 12 % din consumul național de energie
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
în România va fi gata până în 2030 (cu zece ani mai târziu decât fusese anunțat inițial), și va avea o putere instalată de 1.000 MW. Unitatea va asigura aproximativ 12 % din consumul național de energie. În anul 2006, energia nucleară produsă a fost de 5,6 TWh, la o putere instalată de 707 MW. Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017 pentru funcționarea a două unități nucleare la centrala de la Cernavodă. În România, în prezent
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
consumul național de energie. În anul 2006, energia nucleară produsă a fost de 5,6 TWh, la o putere instalată de 707 MW. Rezervele de minereu existente asigură cererea de uraniu până la nivelul anului 2017 pentru funcționarea a două unități nucleare la centrala de la Cernavodă. În România, în prezent există un singur depozit de deșeuri instituționale, la Băița-Bihor, care funcționează din 1985. În prezent, acesta este ocupat în proporție de 40% și aici sunt depozitați în fiecare an 15 metri cubi
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
Slab și Mediu Active (DFDSMA) va avea o capacitate de 113.000 metri cubi și se va întinde pe o suprafață de 67 de hectare, iar cea mai mare parte din aceasta se află în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernavodă (1 km în jurul centralei). De asemenea, un depozit geologic de mare adâncime pentru deșeurile înalt active (constituite în cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat) urmează a fi realizat până în anul 2055. Acesta ar putea costa până la
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
mai mare parte din aceasta se află în zona de excludere a centralei nucleare de la Cernavodă (1 km în jurul centralei). De asemenea, un depozit geologic de mare adâncime pentru deșeurile înalt active (constituite în cea mai mare parte din combustibilul nuclear uzat) urmează a fi realizat până în anul 2055. Acesta ar putea costa până la 4,4 miliarde euro, în funcție de roca gazdă care va fi selectată. Sectorul deține cea mai mare parte din totalul de producție de energie electrică din România. În
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
România, generată de o greșeală umană, iar timp de aproape 4-5 ore sistemul energetic nu a mai funcționat, pagubele acesteia fiind estimate la un miliard de dolari. Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe sporirea capacității nucleare prin punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și creșterea exploatării resurselor hidroenergetice cu 6% până în 2011. Alte priorități sunt: eficientizarea capacităților actuale care folosesc tehnologii învechite prin modernizarea lor, limitarea dependențelor de importuri
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
sistemul energetic nu a mai funcționat, pagubele acesteia fiind estimate la un miliard de dolari. Strategia energetică națională pentru perioada 2007-2020 pune accentul în principal pe sporirea capacității nucleare prin punerea în funcțiune a Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă și creșterea exploatării resurselor hidroenergetice cu 6% până în 2011. Alte priorități sunt: eficientizarea capacităților actuale care folosesc tehnologii învechite prin modernizarea lor, limitarea dependențelor de importuri. În ce privește energia regenerabilă, nu există o strategie semnificativă, ci doar de a
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
importuri. În ce privește energia regenerabilă, nu există o strategie semnificativă, ci doar de a se ajunge la un procent de 33% din producție, adică doar puțin peste procentajul actual al producției hidro. Pentru anul 2020 este planificată ridicarea unei noi centrale nucleare, amplasată în centrul țării, cu o putere instalată de 2.400 MW. Aceasta va avea două grupuri de cate 1.200 MW fiecare sau patru grupuri de câte 600 MW fiecare. Investiția este estimată la 2,2 miliarde euro iar
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
îmbunatățirea rețelelor de distribuție, atât pentru a ajunge la cat mai mulți consumatori români, cât și pentru a facilita comerțul cu electricitate între România și statele vecine. Printre planurile de extindere a capacităților de producție de electricitate se numără: Energia nucleară Istorie
Energia electrică în România () [Corola-website/Science/310470_a_311799]
-
euro. Potențialul de exploatare anual pentru energia regenerabilă a României: În viziunea Statului Român, datorită creșterii prognozate a prețului la hidrocarburi (țiței și gaze naturale), principalele opțiuni pentru viitor ar fi producția de energie pe bază de cărbune și energia nucleară. În strategia energetică pentru 2007 - 2020 se pune accentul pe sporirea producției de energie electrică nucleară și pe modernizarea capacităților de producție de energie învechite. Compania Petrom intenționează să convertească, în următorii patru ani (începând din 2009), între cinci și
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
prognozate a prețului la hidrocarburi (țiței și gaze naturale), principalele opțiuni pentru viitor ar fi producția de energie pe bază de cărbune și energia nucleară. În strategia energetică pentru 2007 - 2020 se pune accentul pe sporirea producției de energie electrică nucleară și pe modernizarea capacităților de producție de energie învechite. Compania Petrom intenționează să convertească, în următorii patru ani (începând din 2009), între cinci și zece puțuri epuizate de petrol și gaze în furnizori de energie geotermala. Estimările actuale arată că
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
locuințe, adică aproximativ 0,6% din necesarul de energie al țării. În anul 2014 se estima că România ar urma să realizeze independența energetică până la finalul deceniului, datorită gazului de șist și surselor de energie alternative precum energia eoliană și nucleară, potrivit unei analize publicate de Voice of America. Retrospective
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
efectuat asupra unui electron atunci când se deplasează între două puncte între care există o diferență de potențial electric (tensiune electrică) de 1 volt. ul este unitatea de măsură potrivită pentru energiile întâlnite în fizica atomică și în chimie. În fizica nucleară și subnucleară energiile se măsoară în multipli ai electronvoltului: 1 MeV = 10 eV, 1 GeV = 10 eV, 1 TeV = 10 eV. Datorită echivalenței masă-energie, electronvoltul poate fi utilizat pentru exprimarea masei: În reacțiile care produc sau absorb fotoni, este utilă
Electronvolt () [Corola-website/Science/310612_a_311941]
-
de reținut. formula 2 formula 3 formula 4 formula 5 formula 6 formula 7 formula 8 formula 9 formula 10 Variația de masă preconizată de relațiile de mai sus este, în majoritatea transformărilor, mult prea mică, raportată la masa totală a sistemului, pentru a putea fi detectată. În reacțiile nucleare, însoțite de evacuarea căldurii și radiației produse de reacție, variația energiei sistemului este suficient de mare, raportată la masa sistemului implicat, pentru ca variația masei să fie măsurabilă practic. Variația de masă provine din evacuarea prin căldură și radiație a energiei
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
intrați în reacție. Urmarea este că masa unui atom este puțin mai mică decât suma maselor protonilor, neutronilor și electronilor componenți. Este adesea afirmat în mod eronat că relația E=mc² exprimă transformarea (conversia) masei în energie în diverse reacții nucleare. În realitate, energia este prezentă în cantitate egală înainte și după transformare, doar sub forme diferite (energia legăturilor dintre componentele nucleului, în starea inițială, față de energie termică - energie cinetică a moleculelor - și energia radiației produse, în faza finală). De asemenea
Echivalență masă–energie () [Corola-website/Science/310672_a_312001]
-
reacțiile fotochimice ale monoxidului de carbon și ale clorului. Mare parte din perioada războiului și-a petrecut-o la Ruhleben, până când laboratorul lui Geiger a intervenit pentru eliberarea lui. În 1932, Chadwick a făcut o descoperire fundamentală în domeniul fizicii nucleare: a descoperit particula din nucleul atomului cunoscută astăzi sub numele de neutron, datorită lipsei sarcinii electrice. Spre deosebire de nucleii de heliu (particulele alfa) care sunt încărcate pozitiv, și deci sunt respinse de forțele electrice mari prezente în nucleii atomilor grei, această
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
Nobel pentru Fizică în 1935. Descoperirea lui Chadwick a făcut posibilă crearea elementelor mai grele decât uraniul în laborator. Descoperirea sa l-a inspirat în mod deosebit pe Enrico Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann, radiochimiști germani din Berlin, spre revoluționara descoperire a "fisiunii nucleare", care a declanșat procesul de dezvoltare a bombei atomice. Chadwick a devenit profesor de fizică la
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
în mod deosebit pe Enrico Fermi, fizician italian și laureat al premiului Nobel, să descopere reacțiile nucleare aduse de neutronii încetiniți, și i-a condus pe Otto Hahn și Fritz Strassmann, radiochimiști germani din Berlin, spre revoluționara descoperire a "fisiunii nucleare", care a declanșat procesul de dezvoltare a bombei atomice. Chadwick a devenit profesor de fizică la Universitatea Liverpool în 1935. Ca rezultat al memorandumului Frisch-Peierls din 1940 asupra fezabilității bombei atomice, a fost numit membru al Comisiei MAUD care a
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
din 1940 asupra fezabilității bombei atomice, a fost numit membru al Comisiei MAUD care a investigat subiectul mai în profunzime. A vizitat America de Nord ca membru al Misiunii Tizard în 1940 pentru a colabora cu americanii și canadienii în domeniul cercetării nucleare. Întors în Anglia în noiembrie 1940, a concluzionat că nimic nu poate rezulta din cercetări decât după război. În decembrie 1940 Franz Simon, la comanda comisiei MAUD, a declarat că este posibil să fie separat izotopul uraniu-235. Raportul lui Simon
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]
-
să fie separat izotopul uraniu-235. Raportul lui Simon includea estimări de costuri și specificații tehnice pentru o uzină mare de îmbogățire a uraniului. James Chadwick a scris mai târziu că a fost prima oară când a "realizat că o bombă nucleară era nu doar posibilă, ci inevitabilă. A trebuit apoi să iau somnifere. Era singurul remediu." Puțin după aceea a lucrat la Proiectul Manhattan în Statele Unite, proiect ce a dezvoltat bombele atomice folosite la Hiroshima și Nagasaki. Chadwick a fost înnobilat
James Chadwick () [Corola-website/Science/310832_a_312161]