42,660 matches
-
acoperindu-i parțial privirea. O altă Încercare cumplită pe care a suportat-o Odin pentru a dobândi Înțelepciunea supraomenească și puterea magică a fost următoarea: a stat nouă zile În chinuri, agățat de un arbore; episodul este relatat astfel În poemul eddic Hávamál (strofa 138 sqq.): Eu știu că de un arbore am atârnat În vânt 138 timp de nouă zile Întregi, rănit de o lance și jertfit lui Odin, eu Însumi pentru mine Însumi, sub acel arbore despre care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cea sacerdotală - este redusă la minim și foarte slab reliefată, astfel Încât simplificarea observată de Cezar corespunde unei simplificări diferite, dar analoage. A fost așadar marele merit al lui Dumézil (1958) de a fi pus În lumină faptul că, Într-un poem eddic, Rígsthula, există urme clare ale conceperii societății Într-un mod cât se poate de asemănător cu cel indo-european pe care Îl regăsim păstrat cu fidelitate În India (și În Iran). Acest poem povestește că zeul Heimdallrxe "Heimdallr", călătorind sub
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
pus În lumină faptul că, Într-un poem eddic, Rígsthula, există urme clare ale conceperii societății Într-un mod cât se poate de asemănător cu cel indo-european pe care Îl regăsim păstrat cu fidelitate În India (și În Iran). Acest poem povestește că zeul Heimdallrxe "Heimdallr", călătorind sub numele de Rígrxe "Rígr", „Rege”, a fost primit de către doi soți; acesta a lăsat femeia gravidă, care a adus pe lume un băiat urât și diform, pe nume Thrällxe "Thräll", „Sclav”. Apoi, a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tyr" și Îl va ucide pe Odin În lupta din timpul Catastrofei Finale) și Șarpele. Armele sale sunt forța și violența; acestea au totuși o natură exclusiv intelectuală: Înșelătoria, provocarea, păgubirea, amăgirea. Acestui personaj tulburător Îi este dedicat un Întreg poem eddic, Locasenna. Aesir-ii dădeau un mare banchet. Printre zei domnea pacea deplină, iar ei, satisfăcuți, Își lăudau slujitorii. Lokixe "Loki", dușman a tot ceea ce este bine, nu suportă aceste laude și ucide un slujitor. Este alungat, dar se Întoarce, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
principiul binelui și cel al răului. Însă, așa cum a clarificat Dumézil (1959b), rădăcinile acestor figuri și evenimente sunt mult mai diferite și mai vechi. Wikander (1947), Într-un articol scurt și remarcabil, a demonstrat că personajele principale din Mah³bh³rata, marele poem epic indian, sunt, de fapt, transpuneri ale divinităților vedice și că Întâmplările povestite În poem refac tradiții chiar mai vechi decât cele conservate În Vede. Dumézil, la rândul său, a arătat că În Mah³bh³rata există un episod format din trei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și evenimente sunt mult mai diferite și mai vechi. Wikander (1947), Într-un articol scurt și remarcabil, a demonstrat că personajele principale din Mah³bh³rata, marele poem epic indian, sunt, de fapt, transpuneri ale divinităților vedice și că Întâmplările povestite În poem refac tradiții chiar mai vechi decât cele conservate În Vede. Dumézil, la rândul său, a arătat că În Mah³bh³rata există un episod format din trei elemente, care prezintă analogii clare cu mitul lui Baldrxe "Baldr" și al Catastrofei Finale: 1
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
l-a considerat inițial zeul Începuturilor (deci identic cu Ianusxe "Ianus"), l-a identificat mai apoi cu zeul care pecetluiește atât Începutul, cât și sfârșitul. Natura „inițială” a lui Heimdallrxe "Heimdallr" este deja evidentă În felul În care o descriu poemele eddice. El s-a născut „În zorii timpurilor” (Cântecul lui Hyndla, 35), fiind astfel, printre altele, strămoșul umanității și fondatorul Împărțirilor sociale („vă rog să mă ascultați voi toți, neamuri sacre, fii mari și mici ai lui Heimdallr”, spune ghicitoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doctorat, în sociologie, la Universitatea din București, în 1933, cu teza Elemente de metodologie politică, sub îndrumarea lui D. Gusti. De sub tipar îi ies plachetele Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist (1931), Pregătiri pentru călătoria din urmă (1932) și Poeme arabe. Versuri din O mie de nopți și una (1933), precum și romanul Prințesa Dactilo (1933), iscălit cu pseudonimul Allan Lee. Alt roman, Fata Morgana, din care apar fragmente în „Cuvântul”, era anunțat de o editură pentru sfârșitul anului 1933. Ulterior
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
naturalețea prăpastiei înfiorătoare, jocul și candoarea unui suflet aspru, tensiunea teribilă dar tăcută metafizică, halucinația obiectivă, apocalipsul, într-un cuvânt, extazul” (Contra domo, 1931). Oricum, sub semnul avangardismului nu stau doar manifestul Poezia agresivă sau Despre poemul-reportaj, „pretextul teatral” Hérode, poemul Reportaj assirian, fragmentele Romanul tânărului Anadam, D-l Vam Ex-Înger, Fata Morgana. Li se poate alătura Prințesa Dactilo, text în care totuși jocul cu tot ce e convenție literară se mulează prea mult pe tiparul romanului polițist de serie. De
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Prințesa Dactilo, text în care totuși jocul cu tot ce e convenție literară se mulează prea mult pe tiparul romanului polițist de serie. De avangardism țin întrucâtva larga întrebuințare a versului liber, precum și violența erotismului, senzualismul potențat al unora din Poeme arabe. Un anume spirit modernist se află infuzat și versurilor din placheta de debut a lui S. Pe urmele lui Sandu Tudor, ce „reînnoise cântarea [...] de exaltare extatică” (Contra domo), țintind atingerea stării isihastice, în Al Sfintei cuvioase Paraschiva cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
îmbogățirea poeziei religioase românești. SCRIERI: Al Sfintei Cuvioase Paraschiva cea Nouă acatist, București, 1931; Pregătiri pentru călătoria din urmă, București, 1932; Prințesa Dactilo, București, 1933; Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfântului părintelui nostru Paisie cel Mare, București, 1944. Traduceri: Poeme arabe. Versuri din O mie de nopți și una, București, 1933. Repere bibliografice: Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenței, II, îngr. Marin Diaconu, București, 1996, 135-157, 271-276; Arghezi, Scrieri, XXV, 229-230; Al. Sahia, Scrieri, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
ortodoxie, ADV, 1932, 14 853; Călinescu, Cronici, II, 34-36; Pompiliu Constantinescu, [Paul Sterian], VRA, 1932, 241, 1933, 317; n.crev. [N. Crevedia], D. Paul Sterian, „Calendarul”, 1932, 105; Radu Brateș, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, GR, 1933, 3; Constantin Micu, „Poeme arabe”, „Herald”, 1933, 2; Ion Plăeșu [Mircea Eliade], „Poeme arabe”, „Credința”, 1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl., 812; Călinescu, Ist. lit. (1941), 800-801, Ist. lit.(1982), 884-885; Șerban Cioculescu, „Războiul nevăzut”, „Ecoul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Pompiliu Constantinescu, [Paul Sterian], VRA, 1932, 241, 1933, 317; n.crev. [N. Crevedia], D. Paul Sterian, „Calendarul”, 1932, 105; Radu Brateș, „Pregătiri pentru călătoria din urmă”, GR, 1933, 3; Constantin Micu, „Poeme arabe”, „Herald”, 1933, 2; Ion Plăeșu [Mircea Eliade], „Poeme arabe”, „Credința”, 1933, 4; Al. Robot, Două volume de poezii, RP, 1934, 4 801; Predescu, Encicl., 812; Călinescu, Ist. lit. (1941), 800-801, Ist. lit.(1982), 884-885; Șerban Cioculescu, „Războiul nevăzut”, „Ecoul”, 1944, 135; Crohmălniceanu, Literatura, II, 322-327; Micu, „Gândirea”, 646-653
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat (1936). Mai colaborează la „Capricorn”, „Azi”, „Frize”, „Gândirea”, „Universul literar”, „Curentul magazin”, „Meșterul Manole”, „Bucovina”, „Bucovina literară”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Însemnări sociologice”, „Orion”, „Viața Bucovinei”, „Răboj” ș.a. În 1934 i s-a acordat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Comentarii lirice la „Poeme într-un vers” de Ion Pillat, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1936; Aventura domnișoarei Zenobia Magheru, București, 1938; Corbul de aur, cu o gravură de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1938; Ion Aluion, Cernăuți, [1938]; ed. (Semnul negru), București, 1941; ed.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
București, 1942; Prăvălia diavolului, I-II, București, 1942; Soarele răsare noaptea, București, 1943; ed. pref. George Muntean, București, 1995; Băieți de fată, București, 1944. Antologii: Poeți tineri bucovineni, cu portrete de Rudolf Rybiczka, București, 1938. Traduceri: Georg Trakl, Cele patru poeme în proză ale lui ..., cu un semn de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1939; Rudolf Brunngraber, Războiul opiului, București, 1941; [Frații Grimm], Trei povești, București, 1941; Carlo Colodi, Pinocchio, București, 1941 (în colaborare cu Ștefan Georgescu); Richard Llewellyn, Casa din vale, I-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Poeziile din Iubește clipa de față (1994) aparțin tot liricii naive, caracteristică arătându-se și de această dată sinceritatea rostirii. Dominantă este conduita epicureică, aplicată cu precădere erosului, iubirea fiind elogiată ca esență a existenței, dătătoare și de suflu poetic. Poemele din culegerea Pe scara unui gând (2000) „adaugă un cerc nou de vârstă” (Constantin Cubleșan), marcând cultivarea timbrului reflexiv, a dialogului cu divinitatea. SCRIERI: Amfore stelare, pref. Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 1991; Iubește clipa de față, pref. Marin Oprea, Cluj-Napoca, 1994
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
Sarmis, se afirmă intenția ca revista să fie „o tribună de pe înălțimea căreia [...] să se audă glasul românesc al artei”, definindu-se astfel orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
fost. P. debutează în 1935, la numai paisprezece ani, cu versuri în „Lumina”, revista Liceului Comercial din Silistra. Tot atunci publică prima poezie în grai aromân, în revista „Armatolii” din București. Urmărit de neșansă, își vede imprimată o culegere de poeme, Înmuguriri, în 1940, dar, în învălmășeala evacuării Cadrilaterului, volumul se pierde la tipografie. Altă culegere, Doruri zăbrelite, alcătuită în închisoare, nu a ajuns să fie tipărită, dispărându-i la locul detenției. Câteva poezii îi apar în Antologie lirică aromână (1975
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
la locul detenției. Câteva poezii îi apar în Antologie lirică aromână (1975), altă încercare de a-l include în antologia Un veac de poezie aromână (1985) eșuând, fiindcă autorul părăsise țara. Abia în 1989 P. își publică prima carte de poeme, Cu acul pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
pe săpun, în editura revistei „Cuvântul românesc”. Scrise în clipe de suferință atroce, de disperare și de năzuință spre lumină, versurile poartă pecetea calvarului carceral. Este strigată aici deznădejdea unei generații răstignite, amărăciunea unei despărțiri ce pare definitivă, ca în poemul liminar: „Iată,/ tinerețea mea zbuciumată!// Anii mei/ de trei ori în necazuri trăiți,/ dar în bucurii niciodată,/ odihnesc aici”. Cu acul pe săpun este o carte de poezie densă, mărturie, rugă, blestem și litanie, rod al unor ani de încercări
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
săpun este o carte de poezie densă, mărturie, rugă, blestem și litanie, rod al unor ani de încercări inimaginabile. Versul se menține expresiv și în celelalte secțiuni ale volumului, cu precădere în cea numită Cadrilater, care înmănunchează un șir de poeme cu parfum oriental, indicibil: „Merg pe drum de țară, printre lanuri coapte,/ carul cu turcoaice peste snopi culcate,/ turcul mână caii, picotind în noapte,/ ele tot cu gândul către lumi uitate...// Hai, Ahmed, gonește carul cu cadâne -/ noaptea este scoasă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
ed. București, 1991; Pitești, Madrid, 1981; ed. (Fenomenul Pitești), București, 1990; ed. (Pitești: laboratoire concentrationnaire), tr. Alain Paruit, pref. François Furet, Paris, 1996; Subiect și predicat, București, 1993; Dimpotrivă, București, 1994; Semnul mirării, București, 1995; Trecut-au anii..., București, 2000; Poeme de exil, București, 2001. Repere bibliografice: Octavian Paler, „Am trăit bolnav de absență” (interviu cu Virgil Ierunca), RL, 1990, 6; Florin Manolescu, O utopie a diavolului, LCF, 1990, 16; Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca despre estetismul torturii, VR, 1990, 3; Liviu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
Rumu); A. S. Pușkin, Micile tragedii, Chișinău, 1984; A. P. Cehov, Casa cu mezanin, Chișinău, 1985; Evgheni Evtușenko, Versuri, Chișinău, 1986 (în colaborare cu Gh. Vodă); M. Ghercik, Vântul rupe păienjenișul, Chișinău, 1987; M. Tansk, Versuri, Chișinău, 1987; A. Tvardovski, Poezii și poeme, Chișinău, 1990; N. V. Gogol, Opere, I, îngr. Emil Iordache, Iași, 1999 (în colaborare cu Alexandru Cosmescu și Igor Crețu). Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Alte disocieri, Chișinău, 1971, 32-37; Anatol Gavrilov, Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984, 132-156; Nicolae Bilețchi, Romanul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]