42,660 matches
-
dobândită în urma revoluțiilor formale din literatura începutului de secol XX. Ca și în cazul altor scriitori moderni, lirismul este însoțit de o reflecție teoretică susținută asupra poeziei și a actului creator în special, până într-acolo încât atenția acordată nașterii poemului - „stare de grație” a spiritului creator - devine, alături de iubire, una dintre constantele întregii sale opere. Ca și romanticii, de cealaltă parte, L. este pătruns de conștiința unei misiuni sacre, ceea ce conferă demersului său o tentă profund etică: trecând conștient peste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
era pe atunci încă un slăvit / loc al mântuirii și ochii tăi străluceau fericiți”. O melancolie delicată cutreieră acum versurile, structurând discursul liric și în același timp constituindu-se într-o contrapondere la retorica vitalistă, însoțită de gesturi ample, a poemelor anterioare: „Studiul profund al melancoliei / cere o masă de brad și / un câine roșu trebuie / să latre pe o mare neagră”. Poetul se retrage din lume și își concentrează atenția asupra muzicii îndepărtate, provenind din adâncimile insondabile ale sufletului: „Fericit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
primele cărți de poezie ale lui L. - una debordantă, amplă, hiperbolică, cealaltă simplă, delicată și exprimată într-o notă ce se apropie de șoaptă - își dispută întâietatea de-a lungul întregii sale opere, regăsindu-se, într-un chiasm semnificativ, în poemele de celebrare a iubirii universale: „Nimic din ceea ce am pierdut / n-am avut / cu astfel de vorbe trebuie să sfârșească / viața unui om // [...] mă întreb astfel dacă în această / săracă viață am pierdut ceva / și-mi răspund cu barba albă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
demonică a lui Emil Botta și nici curajul acestuia de a fi ridicol la scenă deschisă. În schimb, el își calculează atent efectul fiecărei combinații de cuvinte. Cu o generozitate care, în fond, nu-l costă, presară în aproape toate poemele sale diamante, aur și stele, știind sigur că această recuzită, oricât ar considera-o unii desuetă, are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
poemele sale diamante, aur și stele, știind sigur că această recuzită, oricât ar considera-o unii desuetă, are o valoare poetică în sine. ALEX. ȘTEFĂNESCU SCRIERI: Poziția aștrilor, București, 1967; Călătoria de seară, București, 1969; Imnuri către amurg, București, 1970; Poeme de dragoste, București, 1975; Eseuri asupra stării de grație, București, 1976; Zodia leului, București, 1978; Poziția aștrilor, postfață Dan Cristea, București, 1980; Privirea lui Orfeu, București, 1984; Ave Eva, București, 1986; Psyche, București, 1989; Călătoria mea ca martir și erou
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
Postmodernism religios, L, 1997, 8; Andrei Grigor, „Privirea lui Orfeu. Jurnal metafizic”, L, 1997, 35; Liviu Grăsoiu, Bucuria, extazul, beatitudinea, JL, 1997, 1-4; Pop, Pagini, 149-150; Gabriel Dimisianu, Leul în iarnă, RL, 1999, 1; Nora Iuga, O femeie trece prin poemele lui, RL, 1999, 1; Grigurcu, Poezie, I, 654-656; Dicț. esențial, 447-449; Dicț. analitic, III, 405-406; Manolescu, Lista, I, 173-180; Popa, Ist. lit., II, 538-540. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287754_a_289083]
-
din Lido, Deznădăjduirea Oceanului, 9/1970), Ion Vinea (Ispită, Retorsus, 10/1965) ș.a. Apar grupaje lirice, uneori ample, ale unor poeți de seamă din așa-zisa „generație a războiului”, precum Ion Caraion, Ștefan Aug. Doinaș, Virgil Teodorescu, și, mai ales, poeme ale unor autori aflați în plină afirmare în anii ’60 și ’70: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Marius Robescu, Mircea Ciobanu, Petre Stoica, Leonid Dimov, Emil Brumaru, Mihai Ursachi, Constanța Buzea, Gheorghe Tomozei, Radu Cârneci. Nu lipsesc însă nici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
constant, începând cu 1974, la rubrica „Rondul de noapte”. Cu toate că spațiul ce i se acordă este mai redus, dramaturgia este prezentă în sumarul revistei prin câteva titluri demne de reținut: drama istorică Dimitrie Cantemir de Eusebiu Camilar (inedită, 11/1973), poemul dramatic Steaua Zimbrului de Valeriu Anania și în special o serie de fragmente din piesele lui George Genoiu (În colivie, Casa noastră, Conversație în oglindă). Un loc privilegiat în economia publicației îl dețin critica și istoria literară, interesul îndreptându-se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
îl întreține, încă de la apariția ei, prin diferite mijloace: numere dedicate parțial sau integral marelui poet (10/1966, 9/1973, 3/1975, 3/1977, 9/1991, 10/1992), publicarea unor postume inedite (între care Divagări utile, 10/1966), a unor poeme închinate lui de poeți contemporani și a unor traduceri din opera sa (de pildă cele în franceză, aparținând lui Romulus Vulpescu și lui Emanoil Marcu), înființarea unor rubrici speciale („Bacoviana”, „Bacovia după Bacovia”, „Teme bacoviene”), unde sunt găzduite aproape număr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
folosirea versului în scop agitatoric au creat în epocă imaginea unui luptător fervent, iar aceasta l-a însoțit pretutindeni, plasându-l într-un con de umbră și damnându-l sub raport social și politic. Debutul scriitoricesc are loc în 1932, cu poeme publicate în „Junimea literară” din Cernăuți, P. fiind susținut de profesorul Leca Morariu, sub îndrumarea căruia și-a elaborat teza de licență Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza. În cercul „Junimii literare” stabilește strânse relații de prietenie cu Traian Chelariu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi descoperit în unele versuri aluzii critice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat în 1938, de la Editura Bucovina, unde se tipărea, din dispoziția lui Armand Călinescu, întrucât s-ar fi descoperit în unele versuri aluzii critice și remarci directe la persoana regelui, după cum mărturisește mai târziu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
de Mircea Eliade și începe să publice versuri, note critice, prezentări literare și eseuri în primele reviste ale exilului românesc anticomunist, precum „Luceafărul” și „Caete de dor”. În iunie 1950 emigrează în Canada, la Windsor, apoi la Toronto. Colaborează cu poeme, pagini de proză și eseuri la „Vers”, „Îndreptar”, „Dacia”, „Înșir’te mărgărite”, „Arc”, „Semne”, „Carpații”, „America” (în „Calendarul” căreia îi apar fragmente din romanul Băiatul drumului), „Cuvântul în exil”, „Buna Vestire”, „Ființa românească”, „Exil”, „Revista scriitorilor români” ș.a. Întrucât diploma
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
colinde și plugușoare”. Poetul, întărit în convingerea că „atâta vreme cât vom cânta, nu ne vom pierde”, recurge apoi la o selecție din propria producție lirică din anii de lagăr, inclusă, alături de versurile lui Nicolae Novac și N.S. Govora, în volumul colectiv Poeme fără țară (1954). Punând în evidență condiția poetului damnat, această lirică a înstrăinării și a disperării, e similară cu aceea a lui Octavian Goga sau a lui Aron Cotruș, modele pentru cei trei autori ai cărții madrilene. Se desprinde însă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
căci despărțit de orice putință a comunicării obișnuite, el își apropie înaltul, într-o continuă veghe, dar și cu o stranie regăsire de sine sub „cer albastru de baladă/ Și cuvântul lui Hristos...”. În viziunea lui P., prezentă și în poemul Rumânească, se invocă iarăși un „neam al nevoii” și se preconizează recuperarea unui drum al ispășirii spre țară („Crucea Ta o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
o duc în spate,/ Drum al vântului și-al ploii/ Dor pribeag, singurătate.../ Și cum urc cu Tine-n pripă,/ Tu Te scrii în pieptul meu,/ Zbor cu moartea-ntr-o aripă,/ Scump altar Lui Dumnezeu.”). Cântece din fluier adună poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil. De aici, și o anume tentație a înregistrării conjuncturale, ca și o vizibilă tendință spre nararea în versuri. Dacă în Poeme
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
poeme datând din anii ’50-’51, din care doar puține și-au găsit locul în paginile revistelor românești din exil. De aici, și o anume tentație a înregistrării conjuncturale, ca și o vizibilă tendință spre nararea în versuri. Dacă în Poeme ghivizii (1962) jocul liric antrenează la un moment dat desprinderea de temele frecventate și înscrierea într-o modernitate a poeticului ușor pastișată și parodiată, în Catapeteasmă bucovineană (1963) revenirea la obsesivele imagini ale tragediei românești după sovietizare ocupă tot spațiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
întoarcerea, răscumpărarea și datoria asumată față de un trecut răvășit de o istorie bolnavă: „Mă cheamă, mamă, glas din pământ,/ Mă cheamă mormintele, fagii;/ Mă dor anii pribegi, m-apleacă desagii./ Aș vrea să mă-ntorc cu iuțeală de vânt”. Întregul poem, conceput ca o rugă într-o biserică a Bucovinei dintotdeauna, se încheie aproape apoteotic, dincolo de discursivitatea în care alunecă pe alocuri glasul liric: „Și curând vor vedea vânzătorii de Ialte,/ Caiafa cu vițelul de aur și comisarul ateu,/ Cum se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
intre în răspăr cu tendințele momentului istoric. Ceea ce impresionează, până la urmă, este consecvența ideilor susținute și exemplificate frecvent cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
cu propria-i experiență. SCRIERI: Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza, Cernăuți, 1936; Cântece de țară, București, 1938; Icoane de dor, în Poeme fără țară, pref. Aron Cotruș, cu ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
ilustrații de Eugen Drăguțescu, Madrid, 1954; Cântece din fluier, Cleveland, 1960; Poeme ghivizii, pref. Horia Tănăsescu, Ciudad de México, 1962; Catapeteasmă bucovineană, cu schițe de Nicolae Petra, Ciudad de México, 1963; În marea și-n mormintele din noi, Madrid, 1967; Poeme fără țară, îngr. Gabriel Stănescu, pref. Gheorghe Rădulescu, postfață Ovidiu Vuia, Norcross (SUA), 2000; Băiatul drumului, îngr. și pref. Ion Crețu, Câmpulung Moldovenesc, 2000. Ediții: Mihai Horodnic, File de poveste, Cernăuți, 1936 (în colaborare cu I. Negură), Haiducii, București, 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Streinul, Note la poezia bucovineană de azi, RFR, 1938, 5; Traian Mihăilescu, V.I. Posteucă, „Prepoem”, 1940, 14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
14; Constantin Vârtej, Lirica bucovineană, „Cetatea Moldovei”, 1941, 10; Pamfil Șeicaru, Mângâierea dorului de țară, „Carpații”, 1954, 2; Pamfil Șeicaru, Note pe marginea cărții „Poeme fără țară”, „Carpații”, 1954-1955, 4-5; Nicolae Novac, „Cântece din fluier”, „America”, 1962, 24; Ion Velicu, „Poeme ghivizii”, „America”, 1962, 92; Nicolae Novac, „Catapeteasmă bucovineană”, „Revista scriitorilor români”, 1963, 2; N.A. Gheorghiu, Cronica poeziei, „Ființa românească”, 1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
economie și uneori cu cele literare. Cu studii și articole de istorie literară sunt prezenți Ovidiu Ghidirmic (despre G. Călinescu, Mateiu I. Caragiale, maiorescianism), M. Andreescu-Schenker (Poezia lui Mircea Dinescu), Const. M. Popa (despre Rebreanu, Sadoveanu), iar Marin Sorescu publică poemul Călătoarea (3/1984). După 1989, revista apare sub egida Institutului de Cercetări Socio-Umane „C. S. Nicolăescu-Plopșor” din cadrul Academiei Române. În numărul 7 din 1992, se precizează că revista „a ieșit din perimetrul unui regionalism cultural - altădată programatic afișat -, abordând nu numai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285448_a_286777]
-
sub genericul „Potcoave pentru cai morți”, „Cronica cinematografică”, „Pagina enigmistică”, „Humorul altora”, „Cărți noi”, „Noi și sexul slab”, unde scrie și actorul Radu Beligan, „Prietena noastră cartea”, „Numai pentru noi”, secțiune rezervată femeilor. Un grupaj de versuri extrase din volumul Poemele singurătății aparține lui Victor Eftimiu. Proza îi are ca autori pe Sergiu Dan, Alina Dan, Neagu Rădulescu și Leontin Brudașcu. Sectorul publicistic este bine ilustrat de nume precum Martha Bibescu, Alexandru Kirițescu, Virgil Gheorghiu, Camil Baltazar, Dan Petrașincu, Constant Tonegaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289209_a_290538]