51,037 matches
-
în rezonanță cu țara noastră de origine, Și noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea sa, cu cele mai bune intenții. însă noi, scriitorii români canadieni, uniți în Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) de aproape 13 ani, împreună cu entități prietene (vedeți Invitația pe care o reproducem), nu puteam să-l lăsăm pe Eminescu al nostru singur printre străini, să-l
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o anume situație, vrem să redăm sensul acesteia unui alt vorbitor de limbă română, și am spune ,,este târziu”, acel receptor a înțeles totul? Adică partenerul nostru de comunicare a înțeles doar informația explicită ,,este târziu’’? Sau a înțeles și intenția noastră implicită ce stă în spatele expresiei ,,este târziu”, de exemplu, este timpul să plecăm acasă (partea intențională, implicită)? Existența unui astfel de conținut implicit a fost demult recunoscută. De această problemă s-a ocupat pragmatica în general și, cu precădere
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
interpretare ce influențează, evident, inteligența. După cum ați observat, problema interpretării și a înțelegerii s-a complicat și mai mult. Blaga avea dreptate! Inteligența nativă aproape că nu ne mai poate scoate din încurcătură câtă vreme drumul de la sensul lingvistic la intenția vorbitorului nu este o chestiune de decodare, nici măcar una de decodare sensibilă la context, ci este o chestiune de inferență. Adică de judecată. Pentru a stabili ce tip de inferență este implicat în înțelegerea verbală, trebuie să plecăm de la următoarea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
premisă și un scop. Atenție! Un scop! Premisa este informația, o anumită persoană rostește o anumită propoziție. Scopul este de a descoperi ce a intenționat persoana respectivă prin rostirea acelei pro poziții. în consecință, actul înțelegerii presupune și descifrarea unei ,,intenții” a vorbitorului, a autorului sau a textului. în cazul textelor scrise, multivalența semnificațiilor constituie o mare și inepuizabilă realitate. Trebuie să reținem și faptul că statutul autonom al intenției, semnificației, simbolului etc., în raport cu auditoriul, formează o ultimă notă caracteristică. Semnificațiile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
acelei pro poziții. în consecință, actul înțelegerii presupune și descifrarea unei ,,intenții” a vorbitorului, a autorului sau a textului. în cazul textelor scrise, multivalența semnificațiilor constituie o mare și inepuizabilă realitate. Trebuie să reținem și faptul că statutul autonom al intenției, semnificației, simbolului etc., în raport cu auditoriul, formează o ultimă notă caracteristică. Semnificațiile pot să nu fie evidente, accesibile în mod conștient unui anumit public și totuși ele să existe. O imagine, un simbol pot fi pe deplin realizate, actualizate, fără ca purtătorul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
fără ca purtătorul sau receptorul lor să fie conștient, să-și dea seama de semnificația primă a unui simbol sau altul. Pentru a scurta dizertația noastră, vom spune că tot ce am reamintit noi anterior, ca informație cu structură teoretică, cu intenția de a ne forma o imagine despre ceea ce se numește inteligență folositoare la ceva, reprezintă doar o câtime din ansamblul ce trebuie studiat. Fără a concluziona, reamintesc faptul că stă în noi, chiar și în acea inteligență nativă (exceptând cazurile
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
despre ceea ce se numește inteligență folositoare la ceva, reprezintă doar o câtime din ansamblul ce trebuie studiat. Fără a concluziona, reamintesc faptul că stă în noi, chiar și în acea inteligență nativă (exceptând cazurile patologice), și puterea de a depista intenția vorbitorului, și scopul aces tuia, și puterea de a infera, ținând cont, bineînțeles, de contextul de exprimare, de credință, de cultura în care am văzut lumina zilei etc. și totuși suntem păcăliți! Cauza? Cum? Lăsând la o parte teoria, fără
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de la care fur înțelepciune. Din decență nu le divulg numele fiindcă, precis!, toți m-ar ocărî. știu că domniile lor se recunosc în afirmația de mai sus și consider că le este suficient. Dar să nu mă-ndepărtez de intenția mea. Am mai spus-o. Poezia există, ea plutește prin aer și pe de-a rândul, în existența noastră pasageră, prin coeziunea perfectă a orânduitelor lui Dumnezeu. Eu m-am brodit să fiu doar un păstor stelar care culeg poemele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
muzica mai - - B|||||I, VREI S|-}I VOPSESC MOTORU'? MARȘ DRACU' LA TINE-N CAS|, C| M| PUN CU B|TUTA P| TINE!!! Zdrang! Ușa metalică se-nchide brusc, salvându-l pe cetățean de la scatoalca promisă. Înfrânt în bunele sale intenții, bietul om se întoarce în apartament, pune mâna pe telefon și cheamă poliția de proximitate. Într-un târziu, la celălalt capăt al firului răspunde o voce blazată iremediabil. - Mdea. Cetățeanul e lăsat să-și explice motivul apelului, fără ca interlocutorul să
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
eseiști bine cotați ca Ion Pop, Corin Braga, Stefan Borbely, Horea Poenar sau Mihaela Ursa, Luminița Urs, cele două laturi, talentul și formația doctă, au coincis. Rubricile unui Gh. Grigurcu, Florin Mihăilescu, Caius Traian Dragomir, Mircea Petean au fost, în intenția revistei, ferestre spre diversitatea contemporană, puncte de vedere nu întotdeauna suprapunându-se peste cele ale redacției. La revistă au fost publicate, mai înainte de a deveni carte, eseurile Ruxandrei Cesereanu despre literatura gulagului, cronicile tânărului Constantin Cubleșan, care sperăm că vor
Semicentenarul unei reviste - La „Steaua“ care a răsărit by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/13044_a_14369]
-
fără o puternică expresivitate și, fără îndoială, scrisă direct dacă nu în limba lui Voltaire, atunci în aceea care îl combină pe Huysmans cu Abellio. Mai direct spus, cartea ("romanul") pare începută într-un fel, cu o perspectivă și o intenție evidentă - de restituire aproape parnasiană a unei lumi istorice și mitice, a unei Indii din sec. XVI, în același timp loc istoric și proiecție onirică - pe care o pierde sau o transformă pe parcurs, făcând din acest consistent început istoric
Povestea lui Prithvi by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15177_a_16502]
-
funcționat ca revizor în Moldova și Oltenia, el a petrecut aproape 35 de ani în urbea de pe Dâmbovița. O viață de om, de-a lungul căreia a putut-o cunoaște, aprecia sau detesta după caz. (E de văzut dacă repetata intenție de a pleca aiurea - sunt cunoscute incercările de stabilire la Brașov, Timișoara și Cluj, înainte de a se exila tocmai la Berlin - s-au datorat orașului propriu zis, locuitorilor de rînd ori, mai degrabă, cercurilor suspuse). Cert este că a manifestat
Bucureștii lui Caragiale () [Corola-journal/Imaginative/14407_a_15732]
-
de lună un NU rece se tot învârte extrem de lent cele două coloane ale N-ului cum siluetele celor văzuți prin vitrina cafenelei unite transversal traume mândre orgolios trădează zarea smereniei văd două privi pornesc în același timp cu aceeași intenție tandră apoi când se întâlnesc nu se mai recunosc pleoapa clipitei ca un capac de coșciug cade simultan peste febra deja banală din doi necunoscuți Ce părea a adăposti un mare secret zidul acela din piatră nisipoasă vuia așa de
Poezie by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/7886_a_9211]
-
rămas profund mâhniți de această plecare a domnului Șeicaru, pentru că din ea trag concluzia că vin vremuri grele". Cine era și ce făcuse până atunci Pamfil Șeicaru? Obiectul cercetării lui Victor Frunză nu constă în această parte a biografiei șeicariene. Intenția de reeditare printr-o variantă revăzută și adăugită e pronunțată ici-colo în carte, dar autorul trebuie să-și impună mai ales acolada de timp de dincolo de august 1944. Pentru că, oricât ar fi fost falsificate informațiile în comunism, în prima parte
Din "lupta cu Baal" by Grete Tartler () [Corola-journal/Imaginative/15356_a_16681]
-
etică, care anunță funcționarul public, alesul local: 'Atenție, vă aflați într-o situație de incompatibilitate sau de conflict de interese. Aveți 10 zile să ieșiți din această situație'. Apoi sigur, dacă cineva alege să rămână înseamnă că o face cu intenție", a continuat premierul. Ponta caută sprijinul primarilor pentru următoarele alegeri Premierul vrea ca prin demersul său să-și arate solidaritatea față de primari, pentru ca aceștia, la rândul lor, să ajute partidul în alegeri. Cred că votul cetățenilor dvs este mai important
Prevedere-surpriză în noua lege ANI, dorită de Ponta by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34295_a_35620]
-
limbajelor, a surselor sonore, a tipurilor de structuri componistice este uimitoare. Spectacolul creației este captivant. Informația, muzica însăși, lucrările, circulă cu o viteză amețitoare în spațiul public al lumii actuale. Mai dificilă se dovedește a fi percepția, eventuala înțelegere a intențiilor, a realizărilor, pătrunderea sensurilor afunde ale lucrării. Atunci când este cazul. Atunci când autorul nu intenționează în mod expres a flata gustul publicului de concert, atunci când nu livrează un simplu joc al combinațiilor sonore. Au putut fi audiate creații majore, de autentică
Unde ne sânt contemporanii? by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9570_a_10895]
-
sale (J. P. Guilford, Personality, McGraw Hill Book Company, Inc., New York, 1959; apud R. Gherghinescu, op. cît., p. 27). Conform teoriei lui P. Maucorps și R. Bassoul, empatia nu este nici cunoaștere deductiva abstractă și nici intuiție impresionista, ci o intenție cognitivă, o voință participativa, un efort imaginativ, o tentativă de anticipare vizând înțelegerea ,,eului” altuia, o previziune a potențialelor sale, fără însă a deveni o fuziune afectiva de tipul identificării emoționale totale (P. Maucorps, R. Bassoul, Empathies et connaissance d
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
5. Inimitabilul vers iambic de 7-8 silabe al Luceafărului. 6. George Popa descoperă în Luceafărul patru spații, însă doar trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise: lui Cătălin îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălinei „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărului „spațiul sideral” cu intenții descendente (amorezarea lui de Cătălina). Rămâne și spațiul „ființei supreme”, care transcende timpul și locul. Pentru George Popa „ființă supremă” este „conștiința de sine a luceafărului, a geniului, spațiul absolutului”. Cu greu, Piteștiul, orașul care a dăruit României un mare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
autentică tensiune și de Constantin Amăriuței în intervenția lui, mărturie între muncă severă și prețuire afectuoasă: "Că destinul «Caetelor de Dor» interesează pe românii de astăzi, cel puțin ca o curiozitate, nu-i de mirare. Căci revista se afirmă, în intenția ei, ca o continuare a culturii românești dintre cele două războaie. Socotesc totuși că din lipsă de talente - ele se nasc, cresc și înfloresc în țară, nu peste hotare - (subl.n.), revista n-a răspuns la programul ei de origine
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
au fost refuzați, cu toate justificatele lor insistențe, rugăminți etc. autorităților de la București. Solicitarea administrației de la Praga a lăsat, însă, indiferență administrația de la București. În această situație, aparent fără ieșire, Guvernul român a fost, la un moment dat, anunțat de intenția iminentă a Ministerelor de Interne și de Externe de la Praga de a stopa exodul de infractori români prin reintroducerea obligativității vizelor, inclusiv pentru tranzitul acestei țări. Cum amenințarea părea să fie reală, în cele din urmă autoritățile bucureștene s-au
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
inteles încă o dată, după cum aveam să-mi dau seama și din trecerea mea meteorica prin Consulatul de la Montreal, ca România există în afara granițelor țării, că ea este vie și neasemuit de frumoasă în sufletele românilor din diaspora. Departe de mine intenția de a intra într-o polemică cu autorul acestei cărți. Mi-am amintit numai câteva întâmplări, coincidențe semnificative, pe care vreau să le aduc sub ochii celor interesați de adevăr pentru a se trage concluziile ce se impun: Îmi amintesc
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
nu excludem din calcul Eurasia și China, în special, - astfel că nu sunt în zadar pledoariile noastre prezente pentru un dimpreună-a-fi... Dar s-ar părea că o luarăm pe pârtia unui alt subiect, dramatic, stringent non-stop, dar totuși - altul, față de intenția inițială a narațiunii prezente, în desfășurare sub ochii domniilor voastre... Numai că nu se poate desfășura sub ochii dumneavoastră, dacă, asemeni personajului care iată-iată apare peste câteva rânduri de text - în text, sunteți de asemenea din secolul 33... De ce nu se
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
în veacurile trecute, iar cunoscutul regizor A. Sokurov recomanda prin filmul său cel mai recent, Russkii kovceg (Arca rusească), să se închidă, chiar să se zidească, cât încă mai e timp, acea fereastră ce dă spre Occident. Disputa, așadar, continuă. Intenția explicit exprimată la început, aceea de a familiariza cititorul român "cu istoria unui oraș îndepărtat și cu valorile culturale acumulate între zidurile lui", este pe deplin înfăptuită și constituie meritul principal al acestei mici enciclopedii, după lectura căreia îmi mărturisesc
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
-a, a fost oprit de tatăl său și, astfel, s-a încheiat cu studiile. În tinerețe, lui Tudor i se spunea Pațac, din cauza mersului caraghios și grăbit cu care se îndepărta de oricine s-ar fi apropiat de el cu intenția de a intra în vorbă. Avea ciudățeniile lui. „Prin 1946, povestește Iangă, vecinul său, plec eu cu căruța cu tata la Roșiori, și-l găsim acolo, la o răscruce, pe Călărașu care fusese cu tutun și nu mai știa să
Marin Preda: întîlnirea cu literatura by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13823_a_15148]
-
a hotărît să spună: - Nu e mare lucru de văzut aici în cimitir. - Da, nu prea e mare lucru de văzut - a admis Cristina întrebîndu-se: "oare ce-o fi vrînd să vadă?" - Eu zic să mergem, și-a precizat Pați intențiile, apoi a întors capul și a așteptat, absent și politicos, răspunsul. - Cum vrei. Dînsul s-a sculat cu destulă grabă pentru cît părea de resemnat. Cristina l-a imitat după ce s-a mai uitat o dată peste umăr în cimitir, la
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]