42,660 matches
-
asimilat din ce în ce mai mult unei zeități a celor morți cărora el le asigură viața de după moarte. Totuși, acest fiu al lui Zeus nu se numără printre zeitățile care locuiau în Olimp. Acesta este poate motivul pentru care Dionisos este absent din poemele homerice. Dar poate tocmai pentru aceasta, poporul grec îl îndrăgește. El era de fapt foarte popular, și grecii, simțindu-se foarte apropiați de acest zeu, îl onorau și-l cinsteau în unanimitate. "Banchetul"10 dionisiac sau adunarea băutorilor era o
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
la toate mesele de sărbătoare, fie ele laice sau religioase, fie că e vorba de o masă de prânz între prieteni sau o cină în oraș, sporind considerabil plăcerea "gastronomului"47. Termenul "gastronomie" a apărut pentru prima dată într-un poem al poetului francez Joseph Berchoux (1765 1830), publicat în 1800 cu titlul său original La gastronomie ou l'homme des champs à la table (în traducere Gastronomia sau omul de la țară la masă). Jurnalist și poet în același timp, Berchoux
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
o mulțime de tineri autori cu stiluri și orientări foarte diferite: Ștefan Baciu, Al. Negură, Barbu Pompiliu, Marcel Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev încă, Paul Everac. Se distinge, sporadic, prezența lui Aron Cotruș (cu poemele Horia, dormi liniștit!...și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Olinescu, Ion Th. Ilea, Nicolae Jianu, I.V. Racea, aici debutând, elev încă, Paul Everac. Se distinge, sporadic, prezența lui Aron Cotruș (cu poemele Horia, dormi liniștit!...și Alba Iulie, de praznic îmbracă-te!...) sau a lui Al.T. Stamatiad (reproducerea poemelor Peisagiu sentimental și Sfârșitul poemei). În afara poeziei lirice, se remarcă, la rubrica permanentă „Cronica rimată”, spiritualele satire ale unui autor ce se ascunde sub pseudonimul Pan. La fel de abundentă, dar mai puțin interesantă, este proza scurtă. Pot fi citite, între altele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287455_a_288784]
-
Mihai Eminescu”. În 1944 V. a fost martorul unui act politic și administrativ șocant: trasarea frontierei cu România chiar prin grădina casei părintești. Fisura produsă în sufletul copilului devine o fisură ontologică, întreaga lui creație exprimând un refuz al limitelor. Poemul de mari proporții Pasăre Eu aduce în prim-plan sugestia unei amare rupturi sufletești, în care coexistă „pasărea venirii” și „pasărea plecării”, un fel de a spune că viața și moartea își dau mâna, polarizând ființa poetului. Motivul mioritic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
aș mai avea de cunoscut încă ceva, / Ți-aș spune că ești chipul / A ceea ce am a cunoaște” (Secunde cu munți). Este o poezie alcătuită din segmente de viață structurate ciclic: ciclicitatea ca principiu general se exercită fie în interiorul unui poem (Basmaua, Pasăre Eu), fie contrapunctic, fie ca organizare tematică: De ziua frunzei (1977), unde destinul frunzei sugerează destinul omului; Secunde cu munți (1998), în care se desfășoară un dialog între contingent și transcendent. O valoare poetică deosebită o au proiecțiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
constelația mea, M. împrumută un întreg vocabular religios pentru a descrie țara („idee absolută”, „începutul și sfârșitul luminii/ și-împărăția cerului”), cu un soi de potolită și cuminte exaltare patriotică. Oarecum în aceeași notă se trasează linia interioară a celorlalte poeme, autoarea uzând de aceleași figuri cărora nu le lipsește un anume filigran metaforic, fie că e vorba de tribulații sentimentale, fie de meditații lirice. Lirica din Ars amandi (1980) este una a fiorului erotic. Eul liric se întruchipează ca iederă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
absolut reprezentativă pentru poezia românească modernă”. Întâia serie a revistei este politică; informația e corectă, tonul ponderat. Numerele din ianuarie-februarie și martie-aprilie 1935 sunt consacrate revoltelor țărănești „de odinioară”. Aron Cotruș publică fragmente din ciclul Horia, Ion Th. Ilea dă poemul Horea, Méliusz József figurează cu evocarea Năpraznica moarte a lui Gh. Doja, Stoia-Udrea are studii despre răscoalele țărănești din Banat în secolul al XVIII-lea, protestatar fiind și poemul său Cântecul uzinei, text ilustrativ de altfel și pentru evoluția unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
Aron Cotruș publică fragmente din ciclul Horia, Ion Th. Ilea dă poemul Horea, Méliusz József figurează cu evocarea Năpraznica moarte a lui Gh. Doja, Stoia-Udrea are studii despre răscoalele țărănești din Banat în secolul al XVIII-lea, protestatar fiind și poemul său Cântecul uzinei, text ilustrativ de altfel și pentru evoluția unui expresionism bănățean (prezent și în Lume fără cer, Cartea minelor, din care ample fragmente vor apărea în ultima serie a publicației). Stoia-Udrea își publică în V. „poemul comemorativ” Veacul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
fiind și poemul său Cântecul uzinei, text ilustrativ de altfel și pentru evoluția unui expresionism bănățean (prezent și în Lume fără cer, Cartea minelor, din care ample fragmente vor apărea în ultima serie a publicației). Stoia-Udrea își publică în V. „poemul comemorativ” Veacul de foc, reprezentat la Teatrul Național din Timișoara. Se discută democrațiile occidentale, „literatura celor de jos”, de la Ernst Toller la Walt Whitman. Interzisă în 1937, V. își deschide seria din 1945 cu alt articol-program al lui Ion Stoia-Udrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290658_a_291987]
-
a lui Walt Whitman. După ce mai mulți ani a renunțat să scrie poezie, C. se apropie de poezia haiku, schimbându-și radical, nu doar formal, viziunea, inclusiv din perspectiva temelor, adecvate acestei noi poetici. Din 1993 poetul începuse să compună poeme tanka și renga, aceasta din urmă alcătuită din mai multe poeme tanka. Între patru anotimpuri (1994) cuprinde, astfel, „mari sau mici și subtile drame, mistere, feste, jocuri, spaime ale realității”. Interesante sunt acele poeme care, printr-un soi de cezură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
scrie poezie, C. se apropie de poezia haiku, schimbându-și radical, nu doar formal, viziunea, inclusiv din perspectiva temelor, adecvate acestei noi poetici. Din 1993 poetul începuse să compună poeme tanka și renga, aceasta din urmă alcătuită din mai multe poeme tanka. Între patru anotimpuri (1994) cuprinde, astfel, „mari sau mici și subtile drame, mistere, feste, jocuri, spaime ale realității”. Interesante sunt acele poeme care, printr-un soi de cezură (necesară, conform poeticii haiku), creează, la nivelul semnificației, un interstițiu în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Din 1993 poetul începuse să compună poeme tanka și renga, aceasta din urmă alcătuită din mai multe poeme tanka. Între patru anotimpuri (1994) cuprinde, astfel, „mari sau mici și subtile drame, mistere, feste, jocuri, spaime ale realității”. Interesante sunt acele poeme care, printr-un soi de cezură (necesară, conform poeticii haiku), creează, la nivelul semnificației, un interstițiu în care germinează o tensiune ce trebuie să irumpă la lectură, într-un fel de joc al schimbărilor. SCRIERI: Întemeietorii, București, 1980; Imnuri către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
haiku), creează, la nivelul semnificației, un interstițiu în care germinează o tensiune ce trebuie să irumpă la lectură, într-un fel de joc al schimbărilor. SCRIERI: Întemeietorii, București, 1980; Imnuri către soare, București, 1982; Ionel, București, 1989; Ion Budai-Deleanu, Țiganiada. Poem eroi-comico-satiric într-o recitire, București, 1994; Între patru anotimpuri, ed. plurilingvă. tr. Constantin Frosin și Ștefan Benea, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Dincolo de tăcere, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1994; O sărbătoare a felinarelor stinse, București, 1995; Sălcii vechi și noi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Constantin Frosin și Ștefan Benea, pref. Florin Vasiliu, București, 1994; Dincolo de tăcere, pref. Gheorghe Grigurcu, București, 1994; O sărbătoare a felinarelor stinse, București, 1995; Sălcii vechi și noi, București, 1995; Scoici fără perle, Timișoara, 1997; Testamentul din Strada Nisipuri sau Poeme din cartea de muncă (1985-1989), București, 2002. Repere bibliografice: Marin Marian, Întemeietorii, CNT, 1985, 16; Mihaela Racovițeanu, O întâmplare numită Școala de poezie renga de la Slobozia, „Micul Orion”, 1995, 1; Ion Roșioru, Rescrierea literaturii, TMS, 1997, 5; Carmelia Leonte, Nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
Pagini dunărene”, „Tânărul scriitor”, „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Ateneu”, „Ramuri”, „Porto-Franco”, „Ziarul de duminică” ș.a. Debutul editorial l-a constituit volumul de poezii Roata, apărut în 1968. Au urmat Întoarcerile (1970), În așternerea văilor (1974), Poeme (1985), Păsări apocrife (1988) și selecția de autor Roata (1997); participă cu ciclul Ploaia, fluviul și mandolinele la antologia colectivă Poemele Dunării (1998). I s-a decernat, în 1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
editorial l-a constituit volumul de poezii Roata, apărut în 1968. Au urmat Întoarcerile (1970), În așternerea văilor (1974), Poeme (1985), Păsări apocrife (1988) și selecția de autor Roata (1997); participă cu ciclul Ploaia, fluviul și mandolinele la antologia colectivă Poemele Dunării (1998). I s-a decernat, în 1997, Premiul „Steaua Dunării” pentru întreaga activitate culturală. Elogiat la debut de Nichita Stănescu (într-o Planetă pe coperta volumului Roata) pentru „versurile nemachiate” lansate în „ploaia de măști grave sau grotești” din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
formal larg uzitat în deceniul al șaptelea, volumul Roata e consemnabil prin tipul insolit de atitudine lirică a unui eu-exponent anonim, situat în orbita mitului și întărind prin varii procedee - forma folclorică de baladă, descântec sau strigătură, un ciclu de poeme intitulate alternativ Voce, Cor, Strigăt - marca rostitorului detașat o clipă, spre a se retopi în colectivitatea supusă aceluiași destin. Placheta Întoarcerile arată eșecul imaginarului recuperator al „roții întoarse a lumii”. Moartea și măsura măruntă sunt damnațiunea ironică sub care insul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
paharul dus, îngropat/ în peștera cu dinții mei la gură/ și brațul asudat al celuilalt/ pe umerii tăi ca pe o căzătură”. Amar reflexive - dominantă e frica de moarte pendulând între paroxism și amânare - sau irigate intermitent de eros târziu, Poeme lasă la vedere frecventarea dependentă a manierei lui Nichita Stănescu. Prozaicul cotidian, fabulosul anodinului, bricabracul citadin, desacralizarea miturilor, intersectarea textelor străine în textul, devenit apocrif, al propriei memorii, toate ecouri ale contextului postmodern al deceniului al nouălea, traversează versurile din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
dar nu renovează în substanță scrisul lui O., rămas fidel unei poetici moderne retro, cu aluzii insistente la G. Bacovia, dar și la momentul Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru. SCRIERI: Roata, București, 1968; Întoarcerile, București, 1970; În așternerea văilor, București, 1974; Poeme, București, 1985; Păsări apocrife, București, 1988; Roata, București, 1997; Poemele Dunării (volum colectiv), Galați, 1998; Brâncuși, artist-filosof, București, 2001. Repere bibliografice: Paul Georgescu, Două debuturi poetice, „Informația Bucureștiului”, 1968, 8 august; M.N. Rusu, Despre necuvinte, VST, 1968, 43; Magda Ursache
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
unei poetici moderne retro, cu aluzii insistente la G. Bacovia, dar și la momentul Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru. SCRIERI: Roata, București, 1968; Întoarcerile, București, 1970; În așternerea văilor, București, 1974; Poeme, București, 1985; Păsări apocrife, București, 1988; Roata, București, 1997; Poemele Dunării (volum colectiv), Galați, 1998; Brâncuși, artist-filosof, București, 2001. Repere bibliografice: Paul Georgescu, Două debuturi poetice, „Informația Bucureștiului”, 1968, 8 august; M.N. Rusu, Despre necuvinte, VST, 1968, 43; Magda Ursache, „Roata”, CRC, 1968, 47; Dorin Tudoran, Un poet credincios prozodiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi ale distrugerii”, unde timpul pare că s-a oprit, descoperă cu înfrigurare „ideograme ale veșniciei”. În „țara umbrelor” deznădejdea nu-l covârșește pe căutătorul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
1. La vision de Blaga sur la poésie et la mission du poète 196 3. 2. Pour une poésie philosophique ? Le danger des " lectures déformantes " 202 3. 3. La poésie de Lucian Blaga. Présentation des recueils 210 3. 3. 1. Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière (1919) 210 3. 3. 2. Pașii profetului/Leș pas du prophète (1921) 211 3. 3. 3. În marea trecere/Dans le grand passage (1924) 212 3. 3. 4. Laudă somnului/L'Éloge du sommeil (1929
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Roumanie 279 3. 5. 2. " Défense " de Jean Poncet, traducteur de Blaga 284 3. 5. 3. Importance de la parution des poèmes de Blaga dans la revue SUD 288 3. 6. Paula Romanescu traductrice de Blaga 292 3. 7. Lucian Blaga Poeme alese/Poèmes choisis, recueil collectif 294 3. 8. În marea trecere/Le Grand Passage, traduit par Ștefana et Ioan Pop-Curșeu 296 3. 9. În marea trecere/Au fil du grand parcours, traduit par Philippe Loubière 298 3. 9. 1. Méthodologie
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
devient créateur à part entière : If we agree [...] that the act of translation is indistinguishable from poetic creation, we must conclude that paradoxically to translate poetry is to write it, to live the creative act that ultimately results în a poem at once the same and yet different from its source. If we do agree with this, the adage Traduttore traditore will need to be reworked Traduttore creatore would seem more appropriate.756 III. LUCIAN BLAGA DANS LA CULTURE EUROPÉENNE À
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]