42,587 matches
-
nebunia și poezia, strâns unite în imaginarul arab. El este în primul rând un poet conștient deasupra celorlalți, cunoaște poezia veche, este un "rawi" (rapsod) și are o voce frumoasă. Pentru a-și exprima suferința și sentimentele recurge la poezie. Poemul arab, "qasida", are o structură fixă, a cărei parte introductivă este nostalgică. La Majnun, dragostea apare ca un destin („"sufletul meu s-a legat de al ei dinainte de a ne fi născut"”, "„legați vom rămâne și în întunericul mormântului Nebunia
Iubirea beduină în literatura arabă () [Corola-website/Science/336213_a_337542]
-
se transformă în sacralizare. Printre simptomele nebuniei, autorul menționează și unele comune și îndrăgostiților și poeților, printre care tendința de izolare față de societate. În aceste condiții, Majnun se revoltă regulilor societății și alege să moară în singurătate, în deșert. Aceste poeme sunt văzute totodată ca o alegorie pentru călătoria sufletului spre Dumnezeu. In sufism, frumusețea lumii este un indicator al frumuseții absolute a Creatorului, așadar, Layla reprezință frumusețea Divinității, iar Majnun cel care lasă în urmă intelectul și devine „posedat”, pierdut
Iubirea beduină în literatura arabă () [Corola-website/Science/336213_a_337542]
-
unui ghid de turism. Această versiune a fost inițial interzisă de către autoritățile comuniste cehe ca o presupusă activitate subversivă, iar coloana sonoră a fost înlocuită cu o scurtă introducere și un aranjament muzical de jazz realizat de Zdeněk Liška al poemului „Comment dessiner le portrait d'un oiseau” („Cum să desenezi portretul unei păsări”) de Jacques Prévert. De la Revoluția de Catifea, coloana sonoră originală a ghidului turistic a fost din nou disponibilă. În documentarul "Long Way Round", Ewan McGregor și Charley
Osuarul din Sedlec () [Corola-website/Science/336225_a_337554]
-
sunet polifonic, folosind în special instrumente de alamă (trompete, tromboane), instrumente cu coarde și orgă. Părțile vocale se bazează pe contrastul de timbru între vocea solo și cor. Cântece și imnuri (melodii omofonice pe propriile sale texte în limba cehă - poeme puse pe muzică) Poezia lui Michna se bazează pe utilizarea sunetelor cuvintelor, a rimelor și a frazelor bogat metaforice. Imaginile sale verbale sunt foarte vii și au scopul de a influența simțurile. Tema sa preferată poate fi descrisă ca o
Adam Václav Michna z Otradovic () [Corola-website/Science/336234_a_337563]
-
avut succes. În timpul vieții sale a călătorit frecvent în Europa și Orient. După 1877 s-a mutat la Vodňany, unde a petrecut peste un deceniu, ocupându-se cu activitatea literară. Ulterior, el a revenit la Praga. A murit la Praga. Poemele și proza lui Zeyer sunt neliniștite, nostalgice, mistice, deprimante și au, de obicei, un sfârșit tragic. El a amestecat de multe ori legende străine cu teme naționale specifice istoriei și societății cehe. Ca și decadenții, opera sa combină adesea imagini
Julius Zeyer () [Corola-website/Science/336266_a_337595]
-
opera sa combină adesea imagini religioase și erotice. El a fost asociat cu școala „Lumír”, un grup de scriitori care s-a grupat în jurul revistei cu același nume și au fost influențați de scriitorii din Europa de Vest, în special din Franța. Poemele epice ale lui Zeyer, inclusiv "Vysehrad" (1880) și "Karolinská epopeja" (1896), sunt inspirate din legendele cehești și franțuzești și elogiază trecutul glorios al strămoșilor, comparativ cu prezentul sumbru. El s-a inspirat din istoria franceză, cehă, rusă și irlandeză. Romanele
Julius Zeyer () [Corola-website/Science/336266_a_337595]
-
a inclus o declarație de rămas bun: După ce a preluat controlul deplin al "Broadway Journal", Poe a cerut sprijinul prietenilor săi. Referindu-se la acest aspect după încetarea apariției ziarului, Cornelia Wells Walter de la "Boston Evening Transcript" a scris un poem: <poem> To trust în friends is but șo șo Especially when cash is low; The Broadway Journal's proved „"no go"” — "Friends" would not pay the pen of POE. </poem> "Broadway Journal" a încercat să fie un ziar intelectual mai
Broadway Journal () [Corola-website/Science/336327_a_337656]
-
inclus o declarație de rămas bun: După ce a preluat controlul deplin al "Broadway Journal", Poe a cerut sprijinul prietenilor săi. Referindu-se la acest aspect după încetarea apariției ziarului, Cornelia Wells Walter de la "Boston Evening Transcript" a scris un poem: <poem> To trust în friends is but șo șo Especially when cash is low; The Broadway Journal's proved „"no go"” — "Friends" would not pay the pen of POE. </poem> "Broadway Journal" a încercat să fie un ziar intelectual mai grave
Broadway Journal () [Corola-website/Science/336327_a_337656]
-
Cornelia Wells Walter de la "Boston Evening Transcript" a scris un poem: <poem> To trust în friends is but șo șo Especially when cash is low; The Broadway Journal's proved „"no go"” — "Friends" would not pay the pen of POE. </poem> "Broadway Journal" a încercat să fie un ziar intelectual mai grave în comparație cu alte ziar din acea vreme. Din această cauză, el a avut un public mai redus și mai puțin succes financiar. A publicat recenzii literare, dar și critica de
Broadway Journal () [Corola-website/Science/336327_a_337656]
-
publicat în "Neue Freie Presse" din Viena. Mommsen i-a numit pe cehi „apostoli ai barbarismului” și a scris că „craniul cehilor este impermeabil la rațiune, dar este sensibil la lovituri”. a scris un răspuns în versuri, "Lui Theodor Mommsen". Poemul, în care l-a numit pe Mommsen un „boșorog lacom” și un „purtător de cuvânt arogant al sclaviei”, a devenit răspunsul național la adresa imperialismului german din acea vreme, iar Sova a început să fie considerat unul dintre cei mai renumiți
Antonín Sova () [Corola-website/Science/336334_a_337663]
-
povestire polițistă. După ce Poe a plecat de la această revistă, succesorul său a fost Rufus Wilmot Griswold, un om care-l disprețuia pe Poe. "Graham's" a început să respingă materialele trimise de Poe și a pierdut șansa de a publica poemul „Corbul”. Graham a părăsit revista pentru un timp în 1848, iar aceasta și-a încetat apariția în cele din urmă în anul 1858. În decembrie 1840, Graham achiziționase deja "Burton's Gentleman's Magazine" pentru 3.500 de dolari, plătind
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
mult decât fusese plătit Poe. În calitate de redactor, Griswold a avut ceva succes, el încheind un contract cu Henry Wadsworth Longfellow pentru a publica o perioadă numai în "Graham's". Longfellow a fost plătit cu aproximativ 50 de dolari pentru fiecare poem publicat. "Graham's" a fost, de asemenea, prima revistă care a publicat piesa "The Spanish Student" a lui Longfellow în 1842; el a fost plătit cu 150 de dolari. Prin septembrie 1842, Graham a fost nemulțumit de activitatea lui Griswold
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
de dolari. Prin septembrie 1842, Graham a fost nemulțumit de activitatea lui Griswold și i-a făcut o ofertă lui Poe pentru a se întoarce, dar el a respins-o. Mai târziu, în 1844, Poe a oferit prima publicare a poemului „Corbul” lui Graham, care a refuzat-o. Potrivit unor relatări, Graham i-ar fi dat 15 dolari lui Poe ca un act de caritate prietenesc, dar nu i-ar fi plăcut poezia. Graham s-a revanșat față de Poe ceva mai
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
Poe ca un act de caritate prietenesc, dar nu i-ar fi plăcut poezia. Graham s-a revanșat față de Poe ceva mai târziu prin publicarea eseului „Filozofia compoziției”, în care Poe vorbea despre sursele sale de inspirație pentru celebrul său poem și despre teoriile sale cu privire la scrierea de calitate. Joseph Ripley Chandler și Bayard Taylor au fost, de asemenea, pentru scurte perioade ca redactori adjuncți ai revistei în 1848, iar Edwin Percy Whipple a fost principalul său critic literar pentru un
Graham's Magazine () [Corola-website/Science/336326_a_337655]
-
cu propria lui revistă, dar și din cauza temerilor legate de obiceiul de consum de alcool al lui Poe. În februarie 1848, Poe a susținut o prelegere intitulată „On The Cosmography of the Universe” (publicată mai târziu ca "Eureka: A Prose Poem") la Biblioteca Societății din New York. Poe a sperat ca profiturile de pe urma prelegerii să-i aducă fonduri semnificative pentru "The Stylus". El se aștepta la un public de câteva sute de persoane; doar 60 de persoane au participat și mulți dintre
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
ajungă la un tiraj la fel de mare precum cel al "Graham's" din prezent - și anume de 50.000 de exemplare”. De asemenea, el a anticipat că va avea corespondenți la Berlin și Paris. James Russell Lowell i-a oferit un poem și, de asemenea, l-a convins pe Nathaniel Hawthorne să contribuie cu o povestire pentru primul număr ce urma să apară în 1843.
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
ample și noi informații istorico-literare pe baza documentelor primare de arhivă. Ana Blandiana și Romulus Rusan, ca Fondatori ai Academiei Civice și ai Memorialului Sighet îi propun colaborarea la departamentul editorial. Este prezentă în emisiuni de radio cu grupaje de poeme inedite, interviuri dar și cu rubrica „Jertfa cuvântului. Document inedit” pe care a susținut-o începând cu anul 2000 până în 2013 în cadrul emisiunii “Revista literară radio” de la Radio România și pe care o continuă de atunci și în prezent la
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
la poezia ei în revistele “Convorbiri literare “ (“Ce ne spune poezia Ioanei Diaconescu”) in 2015 și “ România Literară”(“Ioana Diaconescu citită în transparența poeziei”) in 2016. Iovan Strezovski - Tărâmul de la miazăzi (versuri), în colaborare , Ed. Dacia 1979 Raul Gomez Garcia - Poeme , în colaborare , Ed.Junimea 1980 Ana Kalandadze Duhul albastru(versuri), în colaborare, Ed. Junimea 1983 Constantin Stoiciu - Despre farmecul levantin, Ed. ICR 1995 Stephane Mallarme - Divagații, Igitur, O lovitură de zaruri, opera integrală, în colaborare, Ed. DU Style 1998 William
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
Vox maris („"Glasul mării"”) este un poem simfonic pentru voce de tenor, cor și orchestră compus de George Enescu, dedicat marii pianiste românce Elena Bibescu. Multe surse atestă faptul că lucrarea a fost scrisă între anii 1929 și 1951. Cert este faptul că premiera a avut loc
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
fiindcă am introdus pe amabilii mei cititori în atelierul meu de lucru, vreau ... să le încredințez ultimul meu proiect; când spun ultimul, trebuie să se înțeleagă că lucrez la el de mai bine de cincisprezece ani. Este vorba de un poem simfonic care se va chema "": Glasul mării. De data aceasta, eu însumi mi-am făcut scenariul, mai bine zis l-am trăit. Da, am văzut tot ceea ce voi descrie”. Subiectul cu elementele descriptiv-narative principale (ca: marea liniștită, marinarul filosof, marea
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
în pagină, raportul voci-orchestră ridică anumite probleme (un exemplu este introducerea corului de tenori în scenă doar pentru a spune „ah” de patru ori); în pofida acestui dezechilibru aparent, Enescu l-a utilizat pentru a evidenția un anumit moment al acțiunii. Poemul "Vox Maris" se constituie pe o formă tripartită (liniște - catastrofă - revenirea la liniște). Nu recurge însă la forma de sonată, pentru că la nivelul conținutului muzical, forma de sonată cu cele două teme contrastante și cu reluarea acestora în repriză nu
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
privirii peste ape. Cel dintâi aduce două idei melodice înrudite, iar cel de-al doilea poate fi considerat o a treia ipostază a mării liniștite. Cântecului matelotului este precedat de acest episod, care a expus natura ca parte definită a poemului. În următorul episod care vizează latura umană, putem sesiza filosofia înfrățirii cu natura, prin actul morții, element care a însoțit și creația lui Mihai Eminescu ("Mai am un singur dor"). Versiunea literară în limba bretonă (considerată și cea originală) utilizează
Vox Maris () [Corola-website/Science/336367_a_337696]
-
imaginară) a unei persoane este o parodie a epitafului funerar. Creatori de astfel de epitafuri au fost în literatura română George Topîrceanu, George Ranetti, Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti, Alexandru O. Teodoreanu (Păstorel), Virgil Carianopol, Tudor Arghezi, Alexandru Clenciu etc. <poem>Epitafuri Pe mormântul: "De săracie și necaz" "Întâia oară doarme treaz." "Ici doarme Niță Busuioc," "Și nu mai sforăie deloc!" "(Lui A. C. Cuza)" "Hei, trecătorule, -napoi!" "Să nu-i miroși a usturoi."" </poem> George Topârceanu, "Periodice" EPITAF <poem>("unui om
Epitaf (poezie epigramatică) () [Corola-website/Science/336608_a_337937]
-
Virgil Carianopol, Tudor Arghezi, Alexandru Clenciu etc. <poem>Epitafuri Pe mormântul: "De săracie și necaz" "Întâia oară doarme treaz." "Ici doarme Niță Busuioc," "Și nu mai sforăie deloc!" "(Lui A. C. Cuza)" "Hei, trecătorule, -napoi!" "Să nu-i miroși a usturoi."" </poem> George Topârceanu, "Periodice" EPITAF <poem>("unui om politic") Nu-l plângeți! Moartea îl răsfață" "Și-n dar i-aduce nemurirea," "Nimbându-i fruntea cu mărirea" "Pe care n-a avut-o-n viață!"</poem> Cincinat Pavelescu
Epitaf (poezie epigramatică) () [Corola-website/Science/336608_a_337937]
-
Clenciu etc. <poem>Epitafuri Pe mormântul: "De săracie și necaz" "Întâia oară doarme treaz." "Ici doarme Niță Busuioc," "Și nu mai sforăie deloc!" "(Lui A. C. Cuza)" "Hei, trecătorule, -napoi!" "Să nu-i miroși a usturoi."" </poem> George Topârceanu, "Periodice" EPITAF <poem>("unui om politic") Nu-l plângeți! Moartea îl răsfață" "Și-n dar i-aduce nemurirea," "Nimbându-i fruntea cu mărirea" "Pe care n-a avut-o-n viață!"</poem> Cincinat Pavelescu
Epitaf (poezie epigramatică) () [Corola-website/Science/336608_a_337937]