47,696 matches
-
ocupau de acest sport. La "Campionatele Europene" de la Grenoble, la inele, a reușit să câștige argintul sau cu alte cuvinte prima medalie românească din gimnastică. În 1974 a fost invitat în Brazilia la un turneu internațional, unde au participat toate stelele gimnasticii mondiale. Tot în acel an la "Campionatele Mondiale" de la Varna, a obținut și prima medalie de aur din istoria gimnasticii românești, evident, la inele. Victoriile au continuat, dar marele regret al lui Dan Grecu rămâne faptul că nu a
Dan Grecu () [Corola-website/Science/308123_a_309452]
-
până în 1970. Tot la Baia Mare și-a cunoscut și actuala nevastă, care l-a confundat, mai întâi, cu Gheorghe Gruia, pe care Birtalan îl consideră cel mai mare handbalist român din toate timpurile. În anul 1970, a ajuns la HC Steaua București, după ce a fost curtat și de marea rivală bucureșteană, Dinamo. A ales Steaua pentru a scăpa de stagiul militar și a rămas la formația bucureșteană până în 1985 (cu o singură întrerupere, între 1981 și 1983, când a evoluat pentru
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
confundat, mai întâi, cu Gheorghe Gruia, pe care Birtalan îl consideră cel mai mare handbalist român din toate timpurile. În anul 1970, a ajuns la HC Steaua București, după ce a fost curtat și de marea rivală bucureșteană, Dinamo. A ales Steaua pentru a scăpa de stagiul militar și a rămas la formația bucureșteană până în 1985 (cu o singură întrerupere, între 1981 și 1983, când a evoluat pentru „satelitul” Stelei, Independența Carpați Mârșa. La clubul militar, a reușit succese importante, cum ar
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
a reușit promovarea cu această echipă în prima divizie, iar apoi, în primul sezon în Divizia A, Carpați Mârșa a ocupat onorabilul loc 3, iar Birtalan a devenit golgheter al campionatului, la 34 de ani. A fost readus imediat la Steaua, alături de care a mai câștigat două titluri de campion național, ultimul dintre ele la vârsta de 37 de ani. După ce în 1984 a fost aproape de a pleca la Grasshoppers Zurich, însă transferul nu s-a mai realizat deoarece se bănuia
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
la Campionatul Mondial din acest an datorită evoluțiilor excelente de la Independența Carpați Mârșa. Cariera de antrenor și-a început-o în Italia, unde a fost antrenor-jucător, iar apoi, la întoarcerea în România, a fost secundul lui Radu Voina la echipa Steaua. În paralel, a fost antrenor la echipa națională masculină de handbal - tineret. A devenit principal la Steaua în 1991, după plecarea lui Voina, rămânând la roș-albaștri până în 1994. După aceea, a ajuns în Qatar, unde a fost antrenorul coordonator al
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
a început-o în Italia, unde a fost antrenor-jucător, iar apoi, la întoarcerea în România, a fost secundul lui Radu Voina la echipa Steaua. În paralel, a fost antrenor la echipa națională masculină de handbal - tineret. A devenit principal la Steaua în 1991, după plecarea lui Voina, rămânând la roș-albaștri până în 1994. După aceea, a ajuns în Qatar, unde a fost antrenorul coordonator al tuturor echipelor naționale de handbal ale acestei țări. Ironizat de către unele persoane din țară, care declarau că
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
declarau că "a plecat să antreneze la cămile", Birtalan a reușit performanța ca, la campionatul de tineret din Argentina, din anul 1995, să reușească să învingă naționala României. S-a întors apoi în țară, activând din nou ca principal la Steaua între 1999 și 2002, echipă cu care a mai reușit să câștige două titluri de campion și două cupe ale României, în 2000 și 2001. În 2002 a renunțat la antrenorat, din cauza unor probleme de sănătate, și a fost cooptat
Ștefan Birtalan () [Corola-website/Science/308148_a_309477]
-
rapid: de la vârsta de 13 ani a concurat în categoria de seniori (divizia B) la floretă și la sabie. În anul 1959 a câștigat la campionatul național de juniori la ambele probe. În anul 1960 s-a transferat la CSA Steaua ca angajat civil sub îndrumarea lui Vasile Chelaru. În același an, la vârsta de 18 ani, a devenit campion național de seniori la floretă. A cucerit medalia de argint la floretă și a ajuns în semifinală la sabie la Campionatul
Ionel Drîmbă () [Corola-website/Science/308158_a_309487]
-
român, care a făcut parte din lotul echipei naționale de handbal a României. Gruia a fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României cu Steaua, în anii 1963, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972 și 1973. Gruia a fost unul dintre handbaliștii care nu au trecut prin filiera clasică de selecție, juniori - tineret
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
României. Gruia a fost campion mondial în 1964, în Cehoslovacia, și în 1970, în Franța, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la München, din 1972, și campion european cu Steaua, în 1968. A fost de opt ori campion al României cu Steaua, în anii 1963, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972 și 1973. Gruia a fost unul dintre handbaliștii care nu au trecut prin filiera clasică de selecție, juniori - tineret - seniori. A fost selecționat după ce a fost văzut întâmplător jucând volei la
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
anii 1963, 1967, 1968, 1969, 1970, 1971, 1972 și 1973. Gruia a fost unul dintre handbaliștii care nu au trecut prin filiera clasică de selecție, juniori - tineret - seniori. A fost selecționat după ce a fost văzut întâmplător jucând volei la echipa Steaua București. După trei luni de instruire intensivă a debutat în Divizia A și, după un tur de campionat, a fost cooptat direct în lotul național de seniori. În 1978, el a plecat în Mexic, contribuind semnificativ la dezvoltarea handbalului din
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
triplu salt, iar la vârsta de 21 de ani juca deja în prima ligă de volei din țara noastră. Până la urmă, a ales să se concentreze pe un singur sport, iar acesta a fost handbalul. În 1961 a ajuns la Steaua București, club la care avea să obțină mari performanțe. În 1963, avea să câștige primul său titlu de campion al României (era totodată primul titlu al României câștigat de Steaua, după trecerea de la handbalul în 11 la cel în 7
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
iar acesta a fost handbalul. În 1961 a ajuns la Steaua București, club la care avea să obțină mari performanțe. În 1963, avea să câștige primul său titlu de campion al României (era totodată primul titlu al României câștigat de Steaua, după trecerea de la handbalul în 11 la cel în 7). Avea să fie primul său titlu dintr-o serie de opt, ultimul în 1973, an în care avea să se și retragă din jocul de handbal de mare performanță. Cu
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
după trecerea de la handbalul în 11 la cel în 7). Avea să fie primul său titlu dintr-o serie de opt, ultimul în 1973, an în care avea să se și retragă din jocul de handbal de mare performanță. Cu Steaua, a mai reușit un succes extraordinar, în anul 1968: Cupa Campionilor Europeni, după finala de la Frankfurt pe Main împotriva cehoslovacilor de la Dukla Praga, meci câștigat cu scorul de 13-11 de formația militară. La finala Cupei Dunării, petrecută în 1964, la
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
în 1964, la Budapesta, tot cu Dukla Praga, Gruia s-a îmbolnăvit foarte grav, având o febră de 40 de grade, și o stare foarte proastă, cu dureri în gât și transpirație rece. A apelat la doctorul cehoslovac, deoarece formația Steaua nu avea medic, iar verdictul acestuia era crunt 3-4 zile la pat, ceea ce însemna că acesta rata finala, care avea loc în seara acelei zile. Întrebat dacă Gruia va putea totuși juca, doctorul cehoslovac a fost ferm: acesta putea intra
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
a sfătuit jucătorii formației sale ca Gruia să fie lăsat în pace, deoarece nu reprezenta un pericol. Aceștia l-au ascultat pe doctor, însă Gruia, în starea deplorabilă în care se afla, a reușit să marcheze peste 7 goluri pentru Steaua, sub privirile înmărmurite ale doctorului formației Dukla, care se închina la fiecare reușită a românului. Din 1973 și până în 1978, Gheorghe Gruia a fost antrenor și profesor la Academia de Înalte Studii Militare, cu specialitatea handbal. Din 1978, el s-
Gheorghe Gruia () [Corola-website/Science/308151_a_309480]
-
A început activitatea de performanță sub îndrumarea prof. Eugen Trofin, la Universitatea București. Activitate ca jucători la nivel de juniori sub culorile echipei Voința Sighișoara, iar la nivel de seniori la Universitatea București (1969/70 - 1972/73) și la CSA Steaua București (1973/74 - 1980/81). Maestru al sportului din 1971 - pentru merite sportive la Universitatea București. Maestru emerit al sportului din 1974 - pentru performanțe realizate în cadrul clubului militar. Antrenor emerit din 1992. A antrenat echipe din România - CSA Steaua București
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
CSA Steaua București (1973/74 - 1980/81). Maestru al sportului din 1971 - pentru merite sportive la Universitatea București. Maestru emerit al sportului din 1974 - pentru performanțe realizate în cadrul clubului militar. Antrenor emerit din 1992. A antrenat echipe din România - CSA Steaua București (1981/82 - 1990/91) și Franța - RC Strasbourg (1991 - 1995) și HC Selestat (1995 - 2000). A antrenat echipa națională masculină a României, în perioada 2001 - 2004. A mai activat ca antrenor secund la lotul național de seniori în anii
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
1991 - 1995) și HC Selestat (1995 - 2000). A antrenat echipa națională masculină a României, în perioada 2001 - 2004. A mai activat ca antrenor secund la lotul național de seniori în anii 1983 și 1984. În timpul activității ca jucător la CSA Steaua București, a câștigat două medalii olimpice (argint la Montreal 1976 și bronz la Moscova 1980). A participat la trei ediții ale Campionatului Mondial (1974 - locul 1, 1978 - locul 7, 1982 - locul 5), la două ediții ale Campionatului Mondial Universitar (două
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
1980/81). Ca antrenor, a condus ca secund lotul național de seniori, cu care a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Los Angeles 1984 și aurul la ediția din 1983 a Jocurilor Balcanice. În calitate de antrenor principal, a condus CSA Steaua București la șapte ediții ale Cupei Campionilor Europeni (1982/83 - eliminare în optimi de finală, 1984/85 și 1985/86 - locul 3-4, 1987/88 - locul 5-8, 1988/89 - locul 2, 1989/90 - eliminare în optimi de finală, 1990/91 - locul
Radu Voina () [Corola-website/Science/308149_a_309478]
-
aspectul tactic: „Trebuia să gândesc, să găsesc procedeul prin care să-l înving. Era ca un joc de șah.” La CSȘ1 a fost pregătită de Rodica Popescu, Maria Vicol și Ana Păscu. În anul 1988 s-a transferat la CSA Steaua, unde idolul ei, Reka Szabo, era legitimata și unde ea însăși a rămas pentru restul carierei sale. La Steaua și la lotul național a fost pregătită de Tudor Petruș. În anul 1995 a absolvit Academia Națională de Educație Fizică și
Laura Badea () [Corola-website/Science/308162_a_309491]
-
La CSȘ1 a fost pregătită de Rodica Popescu, Maria Vicol și Ana Păscu. În anul 1988 s-a transferat la CSA Steaua, unde idolul ei, Reka Szabo, era legitimata și unde ea însăși a rămas pentru restul carierei sale. La Steaua și la lotul național a fost pregătită de Tudor Petruș. În anul 1995 a absolvit Academia Națională de Educație Fizică și Sport. A obținut în 2003 un masterat în „comunicare managerială și resurse umane” de la Universitatea din București, apoi în
Laura Badea () [Corola-website/Science/308162_a_309491]
-
București. Chiculiță a început să practice scrima la vârsta de zece ani la Clubul bancar Progresul. În anul 1981 a câștigat o medalie de bronz pe echipe la Universiada organizată „acasă”, la București. În același an a transferat la CSA Steaua. La Jocurile Olimpice de vară din 1984 de la Los Angeles a participat doar la proba pe echipe. România a fost învinsă de Franța în semifinală, apoi a întâlnit Germania de Vest în „finala mică”. Chiculiță a intrat la egalitate în ultimul
Alexandru Chiculiță () [Corola-website/Science/308160_a_309489]
-
Gruia și pe Ștefan Birtalan, ambii interi. A rămas la Hunedoara până în 1977, când patru cluburi au încercat să-l aducă în curtea lor pe cel care deja impresiona la lotul de juniori al României. Până la urmă, a ajuns la Steaua București, club la care va cunoaște marea performanță: de zece ori campion al României, de patru ori Cupa, ajungând și la echipa națională de handbal a României. Alături de „tricolori”, Vasile Stîngă reușește mari reușite : va câștiga de două ori Campionatele
Vasile Stângă () [Corola-website/Science/308153_a_309482]
-
performanță, Nicolae Ceaușescu, foarte încântat de înfrângerea rușilor din ultimul act, l-a recompensat pe Vasile Stîngă cu 12.000 de lei. În anul 1988, avea să fie numit maestru emerit al sportului, iar un an mai târziu ajungea cu Steaua în finala Cupei Campionilor Europeni la handbal masculin, pierdută la Minsk, scor 37-23, după ce sovieticii de la SKA fuseseră învinși la București la doar 6 goluri, scor 30-24. În returul din URSS, doar Vasile Stîngă și Marian Dumitru, marcatori a 18
Vasile Stângă () [Corola-website/Science/308153_a_309482]