42,587 matches
-
-napoi!" "Să nu-i miroși a usturoi."" </poem> George Topârceanu, "Periodice" EPITAF <poem>("unui om politic") Nu-l plângeți! Moartea îl răsfață" "Și-n dar i-aduce nemurirea," "Nimbându-i fruntea cu mărirea" "Pe care n-a avut-o-n viață!"</poem> Cincinat Pavelescu
Epitaf (poezie epigramatică) () [Corola-website/Science/336608_a_337937]
-
a creat mozaicurile hotelului Metropol din Moscova care are ca piesă centrală a fațadei panoul intitulat "Prințesa din vis". Mihail Vrubel a realizat o mulțime de schițe, acuarele și picturi, multe dintre ele regăsindu-se în ilustrațiile de carte pentru poemul "Demonul" sl lui Mihail Lermontov. Poemul lui Lermontov a descris pasiunea carnală a "unui spirit nihilist etern" pentru Tamara, o fată georgiană. În acea perioadă Vrubel a manifestat un interes deosebit pentru artele orientale, în special pentru covoarele persane a
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
Moscova care are ca piesă centrală a fațadei panoul intitulat "Prințesa din vis". Mihail Vrubel a realizat o mulțime de schițe, acuarele și picturi, multe dintre ele regăsindu-se în ilustrațiile de carte pentru poemul "Demonul" sl lui Mihail Lermontov. Poemul lui Lermontov a descris pasiunea carnală a "unui spirit nihilist etern" pentru Tamara, o fată georgiană. În acea perioadă Vrubel a manifestat un interes deosebit pentru artele orientale, în special pentru covoarele persane a căror textură a încercat să o
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
cădere nervoasă și a fost internat într-o clinică de boli mintale. Boala psihică a lui Vrubel a fost agravată și de sifilis. În spitalul de nebuni a pictat compoziția mistică intitulată "Scoica de mărgăritar" (1904) și variații pe tematica poemului "Profetul" al lui Aleksandr Pușkin. În anul 1906, Vrubel copleșit de nebunie și de sifilisul care l-a dus în pragul orbirii, a renunțat să mai picteze. A murit în data de 14 aprilie 1910.
Mihail Vrubel () [Corola-website/Science/336634_a_337963]
-
fost amar în scrierile sale polemice; el a fost mai blând în discuțiile cu Grotius. Memoria lui Pétau a fost sărbătorită a doua zi după moartea lui de către Henri Valois, unul dintre elevii săi, si de Leo Allatius într-un poem grec compus la cererea Papei Urban al VIII-lea. Un crater de pe Lună a fost numit Petavius în onoarea lui.
Denis Pétau () [Corola-website/Science/336689_a_338018]
-
și cu impozitele mari care trebuiau a fi plătite, i-a adus porecla de "Prokleta Jerina" (Afurisita Jerina). Volumul mare de muncă necesar a dus la apariția, de asemenea, a unui număr mare de exagerări și povești, cum ar fi poemul epic „"Starina Novak i knez Bogosav"” („Bătrânul Novak și Cneazul Bogosav”), în care se relatează că mulți oameni au fugit în pădure și au devenit haiduci pentru a scăpa de biruri și de muncă forțată la construirea cetății. Chiar dacă au
Cetatea Semendria () [Corola-website/Science/336695_a_338024]
-
lucrat ca medic endocrinolog și cercetător științific la Spitalul „C.I. Parhon” din București. a debutat ca scriitor în 1947 cu un fragment de roman („Spartacus, revolta sclavilor”), apărut în "Revista familiei", apoi a publicat în 1949 în paginile revistei "Flacăra" poemul proletcultist „Planul ne stă înainte”. După ce a publicat în 1957 un volum despre scriitorul Cezar Petrescu, el s-a dedicat romanului de inspirație istorică. Romanul "Asklepios" (1965) prezintă într-o formă autobiografică viața celebrului medic antic grec Asclepios (venerat și
Horia Stancu () [Corola-website/Science/336718_a_338047]
-
măsură din cauza satirelor sale și a atacurilor jignitoare la adresa catolicosului Anton I. Au circulat zvonuri că Besiki avea o relație cu Ana, sora regelui Erekle, care era cu aproximativ 28 de ani mai în vârstă, zvonuri bazate în principal pe poemul său de dragoste დედოფალს ანაზედ („Reginei Ana”). În 1777 el a fost acuzat de sacrilegiu de către catolicosul Anton, care l-a numit Antihrist și l-a denunțat regelui. Ca urmare a acestui conflict, Besiki a fost exilat din Tbilisi și
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
Am înțeles acuzațiile tale”), შაშვნი შავნი („Mierle”) și, mai presus de toate, ტანო ტატანო („Statura frumuseții”) și დედოფალს ანაზედ („Reginei Ana”) - sunt dedicate dragostei pasionate, uneori explicit erotice, cu o tentă de melancolie și un ton elegant. Cele mai cunoscute poeme eroice sunt ასპინძისათვის („Bătălia de la Aspindza”) și რუხის ომი („Bătălia de la Rukhi”), ambele dedicate victoriilor militare georgiene asupra turcilor și, respectiv, asupra oștilor abhazo-cercheze. În „Bătălia de la Aspindza”, Besiki laudă bravura armatei georgiene în Bătălia de la Aspindza (1770) și elogiază
Besarion Gabașvili () [Corola-website/Science/336715_a_338044]
-
sau Keira Metz. Geralt întâlnește mai mulți adversari printre care Morvran Voorhis și Emhyr var Emreis, vrăjitoarea Philippa Eilhart, precum și elfii Nithral, Imlerith, Caranthir sau Eredin. Prietenia cu bardul Dandelion i-a atras în mod indirect o anumită faimă prin intermediul poemelor și cântecelor despre vitejia acestuia, scrise de către prietenul său poet. Faima lui Geralt se datorează însă și unor evenimente mai puțin fericite. Unul dintre supranumele sale este acela de "Măcelarul din Blaviken" și provine dintr-un eveniment din trecutul său
Geralt din Rivia () [Corola-website/Science/336784_a_338113]
-
mai mare încărcătură poetica decât povestirile scurte din El transplante (Transplantul), a dedicate-o “amintirii omului care i-a arătat calea către iubirea fluturilor”, respectiv tatălui său. Începând cu 1985, ea s-a concentrat asupra poeziei. Prima sa carte cu poeme a fost La eternă prometida (Veșnică logodnică), publicată în 1987, în colecția de poezii Aquario, a editurii Andrómeda, colecție îngrijita de Leoncio García-Jiménez, cel ce a semnat și prefață cărții. “Veșnică logodnică” a căutat să prezinte moartea drept ceva dorit
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
o mamă sau o amantă, fiind egală tuturor și care face posibilă atingerea liniștii. Cartea a fost dedicată mamei sale. În același an, a fost selectată pentru publicarea volumului Voces nuevas (Voci noi), la editură Torremozas, condusă de , cu patru poeme: ¿Te imaginas? (Îți imaginezi?), Huida incandescente (Fugă incandescenta), Y los jinetes llegaron (Au ajuns și călăreții) și Con diez palomas vino (A venit cu zece porumbei). Această a fost prima colaborare dintre scriitoare și editor, , urmată de altele, până la decesul
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
2000, activitatea ei literară se reduce pe masura ce sănătatea I se deteriorează. La 10 aprilie 2003 a luat parte la “Arco Poético”, fiind prezentată de Jesús de la Peña A avut nevoie de circa șase ani ca să-și pregătească următoarea carte de poeme, Requiem de Julio (Recviem de iulie), lansată în în 2006 în Colecția Torremozas ( Colección Torremozas ) și care are drept caracteristică dualitatea, constituită, pe de o parte, de durerea dispariției prietenului poet din Zămora, Claudio Rodríguez, în 1999, si, pe de
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
cu totul diferite, ale poeziei și, în consecință, s-au produs însemnate neînțelegeri. Drept urmare, a avut nevoie de aproximativ opt ani ca să-și recapete inspirația pentru scris. În martie 2015 reușește să publice Tornaviaje (Întoarcerea din călătorie) în Colecția Torremozas. Poemele au fost dedicate fratelui său mai mare, Agustín, de care fusese foarte legată în copilărie. Ele exprimă, totodată, depășirea tristeței provocate de neînțelegerea pomenita, în cazul cărții anterioare. A fost ultima ei carte, pe care a trimis-o, în viața
Pilar de Vicente-Gella () [Corola-website/Science/336799_a_338128]
-
povestiri printre care: Pe versurile lui K. Kireenka au scris cântece V. V. Оlovnikov, Iuri D. Belzațki, N. Аladov, Iuri Semeniako și alți compozitori. A scris mai multe cărți de poezii și proză pentru copii (volumele "Зеленое эхо", "Весна-красна", "Счастье странствий" (poeme pescărești) (1977), "Сум і радасць дзеда Рэпкі" (1967), "Ручаіны шукаюць ракі" (1967), "Алесева кніжка" (1972) etc. A publicat două cărți de non-ficțiune: "Амерыка здалёку і зблізку" (1971) și "Заўсёды з Радзімай" (amintiri, eseuri, eseuri, 1980). A tradus din limba rusă
Kastus Kireenka () [Corola-website/Science/336831_a_338160]
-
cuvântul este folosit, de asemenea, cu sensul de „soartă” sau „destin” (ἀνάγκη δαιμόνων, „soartă stabilită de demoni sau de zei”) și, prin extensie, de „constrângere sau persecuție realizată de către un superior”. Ea apare adesea în poezii, cum este cazul unui poem al lui Simonides: „Nici chiar zeii nu luptă împotriva lui "ananke"”. Termenul poate fi tradus (prin reducție) într-un sens filosofic mai modern ca „fatalitate”, „necesitate logică” sau „lege a naturii”. Ananke s-a născut din unirea Geei (Pământul) și
Ananke (mitologie) () [Corola-website/Science/336858_a_338187]
-
importante festivaluri de literatură din țară, alături de "Festivalul-Concurs Național de Proză „Mihail Sadoveanu”" de la Iași și "Festivalul Național de Literatură „Marin Preda”" organizat la Siliștea Gumești, Teleorman. Este o manifestare efectivă ca răspuns la testamentarului legământ al lui Ienăchiță Văcărescu: <poem> Urmașilor mei Văcărești Las vouă moștenire Creșterea limbii românești Ș-a patriei cinstire. Printre cei care au luat inițiativă la crearea unui festival de literatură, valorificând celebrul testament al boierului, este menționat profesorul Constantin Manolescu, urmat de Victor Petrescu, un
Moștenirea Văcăreștilor () [Corola-website/Science/337062_a_338391]
-
Dumitru Munteanu în Scriitori romani la frontiera mileniului III - Dictionar critic - volumul I Bistrita-Năsăud, Editura George Coșbuc Bistrița, 2009. Poetă care a atins maturitatea creației, scrie o metaforă filigranată folosind din abundență detaliile unei lumi deslușită de dincolo de ceață. Vraja poemului vine dintr-un spațiu care amintește de filosofia inimitabilă a firului de iarbă. Copilăria, un timp trecut prin filtrul intelectului, dar care nu își pierde nimic din savoarea perenității și universalității, copilăria pare a sta la baza sintagmelor cărții Mugur
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
mizerabilism, de experimentul zgomotos ce eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de față pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
eșuează adeseori în platitudine, sau în poezia formelor osificate, ce nu mai comunică mare lucru. Poeta, dar și excelenta traducătoare a lui Sartre, Berdiaev, a poeziei de expresie franceză, mizează în volumul de față pe poemul scurt, de mare intensitate. Poemele sale sunt fulgurații ale unui suflet pur, nealterat de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
de modele trecătoare; miniaturile sale amintesc de stampele japoneze în care norul, copacul, ființa necuvântătoare sau floarea se transformă în entități, simboluri pregnante, de concentrarea imaginii sau a ideii din poezia haiku, din care de altfel a și tradus. În poemul pagodă, poeta surprinde cu finețe și exactitate un univers exotic, dominat de pagode și flori de cireș: cochetăria pagodei/ scăldată-n spumă de cireș/ vraja ikebanei/ unicitatea sacră a ceștii de ceai/ pașii micuți/ rupți din inocența copilului/ discreția efluviilor
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
de parfum/ alunecoase încât/ nu le poți pune un nume. Candori turnate în matricea poeziei reliefează profilul unei autoare ale cărei virtuți constau în simplitatea notației, însoțită de reflexii și reflecții surprinzătoare. Un sentiment tragic, precum o boare răcoroasă, străbate poemele: cuiele-mi sfârtecă din carne/ cum vulturii au plăcere la ficat./ nu ne mai vedem/ spune infirmiera/ îngerul întinde aripa (ninge). Iarna, anotimpul purității și al viselor de copil, ocupă spații ample în economia plachetei. Peisaje hibernale citadine, cum în
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
cuiele-mi sfârtecă din carne/ cum vulturii au plăcere la ficat./ nu ne mai vedem/ spune infirmiera/ îngerul întinde aripa (ninge). Iarna, anotimpul purității și al viselor de copil, ocupă spații ample în economia plachetei. Peisaje hibernale citadine, cum în poemul „teii iarna”, fixează cadrul de început în contemplarea acestor pasteluri miniaturale. Mecanismul memoriei, declanșat de mirosuri și obiecte vestimentare, de unelte aparținând lumii arhaice, aduce sub lupa măritoare imaginea tatălui: adulmecam/ mirosul de mărășești/ din buzunarele/ laibărului// valuri de iarbă
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
flori meschine prin pomi/ pământ sub unghii/ fire de iarbă în păr/ cârtița memoriei va săpa galerii lungi/ flacăra lămpii cu gaz/ dansează pe pereții mucegăiți/ iarăși a visat mama/ apă murdară în fântână/ capete de pești morți (mama). Alte poeme exultă trăirea creștină salvatoare, reper existențial în mijlocul încercărilor: fie-mi după lacrimi/ după caznele gândurilor/ nopțile negre/ în care am înotat fără far/ știu tu ești drept la modul absolut/ dar carnea mea e slabă și/ se topește la briza
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]
-
mi-a acoperit buzele/ cu care să te strig/ ai întins din nou mâna/ și m-ai așezat pe pământ tare (doamne). Poeta își duce existența fragilă într-un oraș medieval în care pecinginea veacurilor și-a pus amprenta copleșitoare. Poemul „pasaj” surprinde imaginea burgului animat de castani și de porumbei: din pasajul medieval/ din casele cu molii/ de sub coroana castanilor/ întunericul pândește/ îți sare-n spinare/ și nu te slăbește/ cu toată goana ta/ spre turnul porumbeilor. Plopul, salcia, mesteacănul
Veronica Știr () [Corola-website/Science/337085_a_338414]