44,063 matches
-
în genere, de gândire, care începe cu empiriștii englezi, în special Locke și Hume, și care prinde o semnificație fenomenologică în "psihologia descriptivă" a lui Franz Brentano și în psihologia fenomenologică a lui Husserl și Merleau-Ponty. Neurmând îndeaproape, în acest discurs, linia modelului empirist sau logica "tare" a tehnicii fenomenologice, trebuie regândită această problemă în funcție de rezultatele reducției judicative a dictaturii judicativului formulate în lucrarea de față. Primul răspuns este acela că judecata oferă o imagine. Prin urmare, nu un concept, deși
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
dar însăși "realitatea" ca obiect al gândirii autonome, altfel spus, ca "realitate" dată în gândire, ca imagine; ca propria imagine. Judicativul constitutiv nu poate înainta dincolo de imagine, ca fenomenalitate mentală proprie judecății, și faptul acesta poate fi recunoscut în orice discurs filosofic interesat de problema cunoașterii și de cea a "realității"; cum poate fi recunoscut, fără medieri vizibile, în orice teorie științifică. De aici, poate, și reacția pe care Husserl o are, în Philosophie als strenge Wissenschaft / Filosofia ca știință riguroasă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
regulativ, judecată, timp, formalizare a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a logos-ului, reducție. În aceeași serie au apărut (selectiv): • Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga, Valică Mihuleac • Cetatea lui Platon, Sorin Bocancea • Cetatea sub blocada ideii, Viorel Cernica • Cultura recunoașterii și securitatea umană, Anton Carpinschi • Discursul puterii, Constantin Sălăvăstru • Discursul filosofic postmodern, Camelia Grădinaru • Dilthey sau despre păcatul originar al filozofiei, Radu Gabriel Pârvu • Dreptate distributivă și sănătate în filosofia contemporană, Loredana Huzum • Estetica pragmatistă. Arta în stare vie, Richard M. Shusterman • Judecată și timp. Fenomenologia judicativului, Viorel Cernica • Filosofia
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dialectica transcendentală", Cartea a doua, Capitolul al treilea: "Idealul rațiunii pure". M. Heidegger, Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul întâi: "Teza lui Kant: ființa nu este un predicat real". Saul Kripke, Numire și necesitate; îndeosebi Prelegerea III. 9 Sensul "discursului" trebuie luat "existențial", după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului (Heidegger, Ființă și timp, § 32-§ 34) și în orizontul ontologic al limbii (Gadamer, Adevăr și metodă, Partea a treia). 10 Cf.
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Problemele fundamentale ale fenomenologiei; Partea întâi, Capitolul întâi: "Teza lui Kant: ființa nu este un predicat real". Saul Kripke, Numire și necesitate; îndeosebi Prelegerea III. 9 Sensul "discursului" trebuie luat "existențial", după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului (Heidegger, Ființă și timp, § 32-§ 34) și în orizontul ontologic al limbii (Gadamer, Adevăr și metodă, Partea a treia). 10 Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, "Scară a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", pp. 11-32
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
the help of sensation and without reason, is always in a process of becoming and perishing and never really is." Plato, Timaeus, Ed. eng. cit., p. 16. 42 Există și un alt context care probează ideea neafirmării omnipotenței judicativului în discursul platonician, de mai multe ori amintit în lucrarea de față. Este vorba despre ceea ce s-a numit "tabela categoriilor" din Sofistul. Dezbătând condițiile în care poate fi conceptualizată ne-ființa, Platon vorbește despre următoarele cinci genuri supreme: ființa, starea (repausul
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
un raționament, ci o propoziție. Aristotel a cercetat, în urmare, deodată cu validitatea silogismului, adevărul propoziției pe care acesta o reprezintă. Din perspectiva judicativului constitutiv, această observație a logicianului german este semnificativă în linia impunerii unor reguli care devin constitutive discursului care au două temeiuri "tari": este în joc adevărul, reprezentând faptul esențial pentru orice demers "rațional", apoi regulile formale îl privesc direct pe acesta (adevărul), ceea ce ar însemna că cele două aspecte ale judecății (propoziției), cel formal și cel alethic
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucrări indicate în Indicele bibliografic. În analiza de față însă este citată doar ediția românească din 1994.) 100 În acest context nu am în vedere decât analitica și dialectica din Critica rațiunii pure. Kant însă utilizează aceste două modele de discurs, de reglare a demersului filosofic, și în celelalte două Critici (cu o poziție specială a lor în Critica facultății de judecare, unde Kant nu le mai ia drept părți ale unei "teorii a elementelor", în diferență de o "metodologie", pentru că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în ea, ca stare de descoperire a ceva, un raport cu ceea-ce-este-simplu-prezent, starea de descoperire (adevărul) devine la rândul ei o relație de ordinul simplei-prezențe între ființări-simplu-prezente (intellectus și res)." FT, pp. 299-300. 193 FT, p. 306. 194 Prin proiectul discursului său despre ființă și timp, Heidegger revine, pe de o parte, la distincția parmenidiană și, cumva, pe de altă parte, la nivelurile (formale ale) discursului filosofic așa cum acestea au fost gândite de Aristotel, anume ca filosofie primă și filosofie secundă
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
între ființări-simplu-prezente (intellectus și res)." FT, pp. 299-300. 193 FT, p. 306. 194 Prin proiectul discursului său despre ființă și timp, Heidegger revine, pe de o parte, la distincția parmenidiană și, cumva, pe de altă parte, la nivelurile (formale ale) discursului filosofic așa cum acestea au fost gândite de Aristotel, anume ca filosofie primă și filosofie secundă. E drept, Heidegger reconstruiește filosofic pe temeiul său propriu: conceptul "diferenței ontologice", însă ceea ce el numește analitică existențială a Dasein-ului, în fond, ontologia fundamentală, are
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
doresc ! Alexandra Gheorghiu ADEVĂRAȚII PATRIOȚI .adevărații patrioți sunt cei care își iubesc țara, critică lucrurile rele, dar nu ar trăda-o pentru nimic în lume... (Georgiana Țurcanu) A fi patriot nu înseamnă numai să scrii versuri despre țară, să ții discursuri frumoase, sau alte astfel de fățărnicii, a fi patriot înseamnă să ai în suflet, oriunde te ai duce, locul de unde ai plecat, prima limbă învățată, adică cea maternă, cultura... și, în același timp, să nu trădezi niciodată ceea ce ai în
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
care știu să deosebească ce este bun de ce este rău legat de patria lor și se mândresc cu lucrurile frumoase din aceasta.. (Simona Hodea) cei care scriu versuri frumoase despre Patrie.. (Corina Ciubotaru) ...cei care își afirmă dragostea în frumoase discursuri . (Florin Dumitriu) Adevărații patrioți sunt cei care socotesc că tot ce ține de patria lor e bun, unic și sfânt. (Ana-Maria Silitră) ...adevărații patrioți sunt cei care nu părăsesc niciodată teritoriul patriei lor. (Iustinela Frențescu) CAP. IX. RELIGIE LA ÎNCEPUT
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ori de excesive și de aceea păguboase poziționări ale nu puținor istorici de partea ori contra sublinierii binevenirii „soluției Hohenzollern la Tronul României”, mai larg spus a soluției monarhice pentru statul român. După ce, În timpul lungii domnii a lui Carol I, discursul prevalent panegiric s-a menținut sub auspiciile „tribunei de 10 Mai”2, contribuțiile <ref id="2">2 Comentarii la Gh. I. Brătianu, Politica externă a lui Cuza Vodă și dezvoltarea ideii de unitate națională, În Revista istorică română, vol. II
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
2 Comentarii la Gh. I. Brătianu, Politica externă a lui Cuza Vodă și dezvoltarea ideii de unitate națională, În Revista istorică română, vol. II, fasc. 2, București, 1932, p. 113 și urm. De regulă, În spirit „panegirist” s-au produs discursurile ocazionale „la 10 Mai” și nu puține „scrieri de epocă”, nu doar ale istoricilor; În literatura de specialitate au fost indicate ca „modele” de „scrieri panegirice”, cu privire la Carol I, cele ale lui D. A. Sturdza, Charles I-er, roi de Roumanie. Chronique
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
39 Paraschiva Câncea, Viața politică din România În primul deceniu al Independenței de stat, București, 1974, p. 83 și urm.</ref>. Ce-i drept, invocarea „tendințelor anarhice”, exemplificate cu atentatul din 1880 la adresa lui I. C. Brătianu, a Îngroșat partea retorică a discursului lui T. Maiorescu În Cameră, discurs menit a impune concluzia că o puternică manifestare În sensul ordinii se impunea guvernului și partidului liberal; ce-i drept, din acțiunea factorilor guvernamentali nu au lipsit Înclinații manevriere, menite „a adormi” acuzele față de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
România În primul deceniu al Independenței de stat, București, 1974, p. 83 și urm.</ref>. Ce-i drept, invocarea „tendințelor anarhice”, exemplificate cu atentatul din 1880 la adresa lui I. C. Brătianu, a Îngroșat partea retorică a discursului lui T. Maiorescu În Cameră, discurs menit a impune concluzia că o puternică manifestare În sensul ordinii se impunea guvernului și partidului liberal; ce-i drept, din acțiunea factorilor guvernamentali nu au lipsit Înclinații manevriere, menite „a adormi” acuzele față de excesivitatea executivului proferate din chiar „câmpul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
este moralistul Slavici, fixat într-o atitudine didactică. În opera sa moralismul obliterează profund diverse compartimente ale textului și întreține tensiunea între povestire și subtextul său motivant. Acesta din urmă se erijează - spre sfârșitul perioadei creatoare a lui Slavici - în discurs tezist, transformând evenimentele narate în simple pretexte. Interpretările date de exegetă schimbă cu totul optica tradițională asupra scriitorului. Demersul epic al lui Slavici este grevat de o socialitate complexă, greu de descoperit cu ochiul liber (conform intuițiilor critice candide) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288935_a_290264]
-
și Huey Newton au fost Înlocuite de altele cu Beatles și Rolling Stones, care, la rândul lor, au cedat locul unor afișe cu fotografia planetei noastre făcută din spațiul cosmic. Vechea Stângă a cedat locul Noii Stângi. Cunoștintele istorice și discursul abstract despre dialectică, marxism și imperialism au Început să piardă teren În fața cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cunoștințelor terapeutice. În loc să citeze din Manifestul Comunist al lui K. Marx sau din Mica Carte Roșie a lui Mao, tinerii mai degrabă Își Împărtășeau sentimentele cele mai intime și vorbeau despre dinamica relațiilor interpersonale, politica devenind astfel terapie de grup. Discursul politic revoluționar a fost Înlocuit de căutarea transformării spirituale la nivel personal. La Începutul anilor 70 procesul aproape că Învinsese ideologia. Pe margine așteptau deja alte mișcări gata să-și pună și ele amprenta. Mișcarea femeilor, mișcarea ecologistă, mișcarea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
local la global. Visul american este profund personal și ia prea puțin În considerare restul omenirii. Visul european este mai expansiv și deci mai legat de bunăstarea Întregii planete. Asta nu Înseamnă Însă că Europa a devenit brusc Shangri-la. În ciuda discursului despre inclusivitate, diversitate și prezervarea identității culturale, europenii au devenit mai ostili față de noii imigranți și azilanți. Luptele interetnice și intoleranța religioasă continuă să izbucnească În diverse regiuni ale Europei. Antisemitismul este din nou În creștere, la fel discriminarea musulmanilor
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Totuși, Însăși faptul că o superputere mondială este angajată În mod serios În procesul regândirii criteriilor pentru măsurarea creșterii economice și pentru determinarea bazelor pentru o economie bună este revoluționar. În Statele Unite ale Americii, la nivel federal, cu excepția unui singur discurs În senat al democratului Byron Dorgan În 1995, nu au existat alte discuții pentru regândirea modului În care Statele Unite ale Americii definește progresul economic 92. Într-adevăr, este probabil corect să spunem că dacă unii dintre consilierii economici ai președintelui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atitudinii al meu versus al tău va fi ruina civilizației. Ei și-au imaginat o lume a competiției și a luptei implacabile, În care cei mai puternici vor câștiga, iar restul vor fi subjugați sau lăsați deoparte. Jean-Jacques Rousseau În Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni, publicat În 1755, a scris: Prima persoană, care, după ce a Înconjurat o parcelă de pământ, s-a hotărât să spună aceasta este a mea și a găsit oameni suficient de naivi ca să Îl
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mobiliza forțe militare și de poliție pentru a obține ascultare, ci atât Într-un cod de comportament condiționat de drepturile universale ale omului și operaționalizat prin statute, regulamente și directive, cât și, foarte important, Într-un proces continuu de angajament, discurs și negociere cu diverși jucători care operează la nivel local, regional, național, transnațional și global. Noua Constituție a Uniunii Europene După cum arată constituția propusă, care include o Cartă a Drepturilor Fundamentale, Uniunea va putea să semneze tratate În nume propriu
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare asupra mersului societății. Cu rețelele de politici publice, politica devine o activitate permanentă, asemenea comerțului. În noua lume a informației, a comunicațiilor instantanee și a circuitelor de feedback continuu, nu mai există limite ale angajamentului politic, ci numai un discurs politic neîntrerupt. Atât densitatea schimburilor, cât și multitudinea de interese elimină timpii morți. Guvernarea Încetează a mai fi o activitate delimitată, luând aspectul unui proces deschis. Politica, În noua accepție europeană a cuvântului, a ajuns să cuprindă toată activitatea deliberată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]