43,474 matches
-
1914 și 1939, sub forma unei monede găurite de "5 centime" din cupronichel, apoi din alpaca; la începutul secolului al XXI-lea, francezii în vârstă vorbesc încă despre cutare obiect de "șase sous" din tinerețea lor și, pentru ei, o monedă de cinci franci reprezintă tot o monedă de 100 de sous. Deși această monedă nu mai este în circulație, cuvântul „sou” continuă să fie folosit în multe expresii ale limbii franceze legate de bani: "Être près de ses sous": „a
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
găurite de "5 centime" din cupronichel, apoi din alpaca; la începutul secolului al XXI-lea, francezii în vârstă vorbesc încă despre cutare obiect de "șase sous" din tinerețea lor și, pentru ei, o monedă de cinci franci reprezintă tot o monedă de 100 de sous. Deși această monedă nu mai este în circulație, cuvântul „sou” continuă să fie folosit în multe expresii ale limbii franceze legate de bani: "Être près de ses sous": „a fi avar”, "Sans un sou vaillant": „a
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
din alpaca; la începutul secolului al XXI-lea, francezii în vârstă vorbesc încă despre cutare obiect de "șase sous" din tinerețea lor și, pentru ei, o monedă de cinci franci reprezintă tot o monedă de 100 de sous. Deși această monedă nu mai este în circulație, cuvântul „sou” continuă să fie folosit în multe expresii ale limbii franceze legate de bani: "Être près de ses sous": „a fi avar”, "Sans un sou vaillant": „a fi cu buzunarele goale”, "Il manque (toujours
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
un sou pour faire le franc": "lipsește (întotdeauna) un lucru de mică valoare pentru a finaliza ceva". sau în expresia "„machine à sous”" care definește mașinile de jocuri mecanice de noroc aleatorii, mecanice sau electronice, care funcționează prin inserarea unei monede sau a unui jeton și acționarea unei manete.
Sou () [Corola-website/Science/321854_a_323183]
-
(în , la plural: "nomismata") este numele unei monede de aur din Imperiul Roman de Răsărit, apoi Imperiul Bizantin, aflat la baza reformei financiare hotărâte de Iustinian I (527 - 565). "" era succesoarea monedei solidus. A fost emisă în Imperiul Bizantin până la reformele întreprinse de împăratul Alexios I Comnenul, în
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
(în , la plural: "nomismata") este numele unei monede de aur din Imperiul Roman de Răsărit, apoi Imperiul Bizantin, aflat la baza reformei financiare hotărâte de Iustinian I (527 - 565). "" era succesoarea monedei solidus. A fost emisă în Imperiul Bizantin până la reformele întreprinse de împăratul Alexios I Comnenul, în 1092. "Nomisma" a fost principalul mijloc de schimb internațional pentru șapte sau opt secole, până la apariția florinului și a ducatului, care vor fi puse
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
împăratul Alexios I Comnenul, în 1092. "Nomisma" a fost principalul mijloc de schimb internațional pentru șapte sau opt secole, până la apariția florinului și a ducatului, care vor fi puse în circulație abia în secolul al XIII-lea. De la denumirea acestei monede provin termenii "numismat" și numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
ducatului, care vor fi puse în circulație abia în secolul al XIII-lea. De la denumirea acestei monede provin termenii "numismat" și numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
numismatică. Prima reformă monetară care a atins "nomisma" a avut loc sub Nicefor al II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va fi cunoscută sub numele de "nomisma histamenon", iar forma acesteia va fi de acum înainte concavă, pentru a o diferenția de
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
II-lea Focas (963-969): greutatea monedei trece de la 4,5 grame de aur la 4,13 grame, iar modulul de la 20 la 18,5 milimetri. Noua monedă va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va fi cunoscută sub numele de "nomisma histamenon", iar forma acesteia va fi de acum înainte concavă, pentru a o diferenția de moneda nouă. Motivul reformei este discutat: poate se dorea ușurarea schimburilor comerciale cu arabii
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
va fi cunoscută, de acum încolo, sub denumirea de "nomisma tetarteron", iar veche monedă, de 4,5 grame va fi cunoscută sub numele de "nomisma histamenon", iar forma acesteia va fi de acum înainte concavă, pentru a o diferenția de moneda nouă. Motivul reformei este discutat: poate se dorea ușurarea schimburilor comerciale cu arabii, ai căror dinari au o greutate apropiată; potrivit cercetătoarei Cécile Morrisson, crearea unei monede de o valoare mai mică este semnul unei expansiuni a schimburilor comerciale: moneda
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
forma acesteia va fi de acum înainte concavă, pentru a o diferenția de moneda nouă. Motivul reformei este discutat: poate se dorea ușurarea schimburilor comerciale cu arabii, ai căror dinari au o greutate apropiată; potrivit cercetătoarei Cécile Morrisson, crearea unei monede de o valoare mai mică este semnul unei expansiuni a schimburilor comerciale: moneda este astfel mai ușor de schimbat. Valoarea nomismei este apoi constantă până la Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). În timpul domniei acestuia, titlul "histamenonului" trece de la 93% la
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
moneda nouă. Motivul reformei este discutat: poate se dorea ușurarea schimburilor comerciale cu arabii, ai căror dinari au o greutate apropiată; potrivit cercetătoarei Cécile Morrisson, crearea unei monede de o valoare mai mică este semnul unei expansiuni a schimburilor comerciale: moneda este astfel mai ușor de schimbat. Valoarea nomismei este apoi constantă până la Constantin al IX-lea Monomahul (1042-1055). În timpul domniei acestuia, titlul "histamenonului" trece de la 93% la 81%, iar cel al "tetarteronului" de la 93% la 72%, ceea ce corespunde unei devalorizări
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
vorba de o devalorizare de expansiune: prin creșterea masei monetare urmărindu-se expansiunea schimburilor comerciale. Un al doilea episod de puternică devalorizare a avut loc sub Roman al IV-lea Diogenes (1067-1071) și sub Nichifor al III-lea Botaniates (1078-1081): moneda conține atât de puțin aur încât devine albă. Dar de data aceasta, este vorba de o devalorizare impusă de un context dificil: o mare parte din Asia Mică este pierdută, jafurile turcilor și normanzilor i-au incitat pe bizantini să
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
bizantini să-și îngroape tezaurele, în timp ce statul trebuia să găsească cu ce să plătească mercenarii și tributurile. După cum mărturisesc cronicarii bizantini Nicefor Bryennius și Anna Comnena, casieriile statului bizantin erau goale, de unde necesitatea de a reduce procentajul de aur din monede, pentru a se putea emite mai multe. După 1092, sistemul monetar bizantin este total refondat, iar nomisma a fost înlocuită cu o altă monedă de aur, "hyperperul", cu o greutate de 4,48 g. Dar termenul de "nomisma" este des
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
Anna Comnena, casieriile statului bizantin erau goale, de unde necesitatea de a reduce procentajul de aur din monede, pentru a se putea emite mai multe. După 1092, sistemul monetar bizantin este total refondat, iar nomisma a fost înlocuită cu o altă monedă de aur, "hyperperul", cu o greutate de 4,48 g. Dar termenul de "nomisma" este des folosit pentru a desemna această nouă monedă de aur.
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
multe. După 1092, sistemul monetar bizantin este total refondat, iar nomisma a fost înlocuită cu o altă monedă de aur, "hyperperul", cu o greutate de 4,48 g. Dar termenul de "nomisma" este des folosit pentru a desemna această nouă monedă de aur.
Nomisma () [Corola-website/Science/321877_a_323206]
-
piaștri. Are cod ISO 4217: SSP. Lira sud-sudaneză a înlocuit lira sudaneză, la rata de schimb de "1 liră sud-sudaneză" = "1 liră sudaneză". Lira sudaneză, care înlocuise dinarul sudanez, urmează, în curând, să fie și ea înlocuită cu o nouă monedă. Efigia lui John Garang, liderul istoric al rebeliunii sud-sudaneze, timp de douăzeci de ani, figurează pe noile bancnote sud-sudaneze. Sudanul de Sud se află între latitudinile 3 ° și 13 ° N, 24 ° și longitudinile și 36 °C. Țara este acoperită cu
Sudanul de Sud () [Corola-website/Science/321884_a_323213]
-
și Hawaii în Uniune, o nouă placă a fost adăugată cu numele noilor state. Pe peretele din spatele statuii se află inscripția: În traducere: Între anii 1959 și 2008 Rezerva federală (banca centrală de stat americană) a pus în circulație o monedă de un cent reprezentând pe revers monumentul Lincoln. Și pe bancnota de cinci dolari apare monumentul președintelui american.
Monumentul lui Lincoln () [Corola-website/Science/321911_a_323240]
-
o casă de piatră cu parter, iar clădirea din zid cu beciuri de pe latura de est a fost extinsă spre sud. Lucrările s-au finalizat prin amenajarea unui pavaj de prundiș și lespezi de piatră (sub care s-au găsit monezi nu mai vechi de 1480). După definitivarea lucrărilor, Curtea Domnească avea forma unui patrulater cu latura est-vest de 67,50 m și cea nord-sud de circa 40 m. Clădirea era o construcție masivă de piatră cu o fundație cu adâncimea
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
Luxemburg (1387-1437), în perioada 1430-1437, alte trei piese fiind jumătăți de groși emiși de Alexandru cel Bun după anul 1409. În acea perioadă, monetăriile au bătut quarting-i în cantități mari pentru a finanța campaniile antiotomane, mărind inflația din acea perioadă; moneda a pierdut astfel din valoare atât din punct de vedere al titlului (conținutul de argint), cât și al greutății. Prin urmare, tezaurul monetar descoperit nu avea o valoare intrinsecă mare, fiind unul de conjunctură și nu de acumulare. Arheologul Monica
Curtea Domnească din Suceava () [Corola-website/Science/321938_a_323267]
-
care au fost realizate și cu preocupările poporului francez, și nu poartă, în mod sistematic, totalitatea simbolurilor. De la începutul secolului al XX-lea, imaginea Mariannei va fi gravată și pe obiecte de foarte largă difuziune în rândul populației, cum sunt monedele și mărcile poștale. Statuia Libertății, aflată în rada portului New York, alegorie întitulată "« La liberté éclairant le monde »", dăruită de Franța Statelor Unite ale Americii reprezintă ceea ce cele două republici, ale căror Constituții au provenit din Epoca Luminilor, au în comun: "libertatea luminată și
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
a conștiinței civice care nu este alta decât "Marianne". După Eliberarea Franței, la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe foarte multe serii de mărci poștale franceze de uz curent sunt reprezentate alegorii feminine care amintesc de Marianne. Unele monede franceze au gravate efigia Mariannei. Între acestea sunt ultimele centime de franc, moneda de 10 franci francezi din 1986 (gravate de Joaquin Jimenez), monedele de "franci Pacific", precum și fețele franceze ale actualelor monede de 1, 2 și 5 centime de
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe foarte multe serii de mărci poștale franceze de uz curent sunt reprezentate alegorii feminine care amintesc de Marianne. Unele monede franceze au gravate efigia Mariannei. Între acestea sunt ultimele centime de franc, moneda de 10 franci francezi din 1986 (gravate de Joaquin Jimenez), monedele de "franci Pacific", precum și fețele franceze ale actualelor monede de 1, 2 și 5 centime de euro. În 1999, guvernul francez a adoptat un logo, care reprezintă profilul unei
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]
-
de mărci poștale franceze de uz curent sunt reprezentate alegorii feminine care amintesc de Marianne. Unele monede franceze au gravate efigia Mariannei. Între acestea sunt ultimele centime de franc, moneda de 10 franci francezi din 1986 (gravate de Joaquin Jimenez), monedele de "franci Pacific", precum și fețele franceze ale actualelor monede de 1, 2 și 5 centime de euro. În 1999, guvernul francez a adoptat un logo, care reprezintă profilul unei Marianne desenate în alb pe fond albastru și roșu, figurând astfel
Marianne () [Corola-website/Science/321945_a_323274]