47,696 matches
-
Ordinul Pobeda este făcut din platină și are forma unei stele pentragonale înscrisă de 72 mm. Steaua are montate 174 diamante cu o greutate totală de 16 carate (3,2 g), brațele stelei fiind acoperite cu rubine sintetice. În centrul stelei se află un medalion din argint și email albastru, înfățișând zidul Kremlinului, mausoleul lui Lenin și turnul Spasskaia. Medalionul este înconjurat de cuvintele "„СССР”" (SSSR = URSS) în partea superioară și "„Победа”" (Citit: [pabeda]: „Victorie”) în partea inferioară. Nu este cunoscut
Ordinul Victoriei () [Corola-website/Science/307584_a_308913]
-
(în latină însemnând "lângă" sau "cea mai apropiată de") este o stea pitică roșie ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină (4,0 km) de Terra în constelația Centaurului. A fost descoperită în 1915 de către Robert Innes, directorul "Union Observatory" din Africa de Sud și este steaua cea mai
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
este o stea pitică roșie ce se află la o distanță de aproximativ 4,2 ani lumină (4,0 km) de Terra în constelația Centaurului. A fost descoperită în 1915 de către Robert Innes, directorul "Union Observatory" din Africa de Sud și este steaua cea mai apropiată de Sistemul Solar, deși este prea puțin strălucitoare pentru a putea fi văzută cu ochiul liber. Distanța sa față de a doua și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
față de a doua și a treia cea mai apropiată stea de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este de 0,237 ± 0,011 a.l. (15.000 ± 700 unități astronomice [UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat în mod direct. Valoarea acestuia reprezintă o șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
de Sistemul Solar, ce formează luminosul Alfa Centauri, este de 0,237 ± 0,011 a.l. (15.000 ± 700 unități astronomice [UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat în mod direct. Valoarea acestuia reprezintă o șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar densitatea medie este de 40 de ori
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
UA]). poate face parte dintr-un sistem triplu de stele împreună cu Alfa Centauri A și B. Din cauza apropierii acestei stele, diametrul unghiular al său poate fi măsurat în mod direct. Valoarea acestuia reprezintă o șeptime din cea a Soarelui. Masa stelei este de aproximativ opt ori mai mică decât cea a Soarelui, iar densitatea medie este de 40 de ori mai mare ca a acestuia. Deși are o medie a luminozității foarte scăzută, Proxima Centauri este o „stea eruptivă fulgurantă” (engleză
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
de ori mai mare ca a acestuia. Deși are o medie a luminozității foarte scăzută, Proxima Centauri este o „stea eruptivă fulgurantă” (engleză: "flare star") și prezintă fluctuații mari și aleatorii ale luminozității, datorate activității magnetice. Câmpul magnetic al acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel al Soarelui. Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
și aleatorii ale luminozității, datorate activității magnetice. Câmpul magnetic al acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel al Soarelui. Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
acestei stele este creat de către convecția de pe cuprinsul corpului stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel al Soarelui. Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
stelar, iar activitatea rezultantă generează un total de Raze X similar cu cel al Soarelui. Amestecul constant de combustibili din centrul stelei, prin intermediul convecției, și producția relativ scăzută de energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzând astfel prezența unor pitice negre sau
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
energie a stelei sugerează că Proxima Centauri va mai fi o stea de secvență-principală pentru următorii patru trilioane de ani, adică de vreo 300 de ori vârsta actuală a Universului. Căutările pentru eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzând astfel prezența unor pitice negre sau a unor planete supermasive. Studiile de precizie ale vitezei radiale au exclus, de asemenea, existența în „zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
eventuale alte corpuri ce ar orbita în jurul acestei stele nu au avut rezultate, excluzând astfel prezența unor pitice negre sau a unor planete supermasive. Studiile de precizie ale vitezei radiale au exclus, de asemenea, existența în „zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul. Detectarea obiectelor mai mici va necesita folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu propusul "James Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
zona vieții” a acestei stele a unor planete mai mari și mai masive decât Pământul. Detectarea obiectelor mai mici va necesita folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu propusul "James Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
obiectelor mai mici va necesita folosirea unor instrumente și metode noi, ca de exemplu propusul "James Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Webb Space Telescope". Deoarece Proxima Centauri este o stea variabilă și o pitică roșie, este încă incert dacă o planetă ce orbitează în jurul acestei stele poate găzdui forme de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
de viață, fie ele indigene sau colonii. Cu toate acestea, datorită apropierii stelei față de Pământ, Proxima Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Centauri a fost propusă ca destinație pentru viitoare călătorii interstelare. În 1915, Robert Innes, director al "Union Observatory" din Johannesburg, Africa de Sud, a descoperit o stea care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
care părea a avea aceeași mișcare relativă cu Alfa Centauri. Acesta a dat sugestia ca steaua să fie denumită "Proxima Centauri". În 1917, la Observatorul Regal de la Capul Bunei Speranțe, astronomul olandez Joan Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Voûte a măsurat paralaxa trigonometrică a acestei stele și a confirmat faptul că Proxima Centauri este la aceeași distanță față de Soare ca și Alpha Centauri. S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
S-a dovedit, de asemenea, că noua stea avea cea mai slabă luminozitate dintre toate stelele cunoscute la acea vreme. Prima determinare cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
cu acuratețe a paralaxei a fost făcută de către astronomul american Harold L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
L. Alden, în anul 1928. Valoarea paralaxei stelei Proxima Centauri determinată de către acesta a fost de ″. În 1951, astronomul american Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
Harlow Shapley a anunțat că Proxima Centauri este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a razelor X pentru o erupție stelară
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
este o stea eruptivă fulgurantă ("flare star"). Analiza înregistrărilor vechi a arătat că steaua afișa o creștere măsurabilă a magnitudinii în circa 8% din imagini, făcând Proxima Centauri cea mai activă astfel de stea dintre cele cunoscute pe atunci. Apropierea stelei față de Soare și bineînțeles față de Pământ permite observarea detaliată a activității sale eruptive. În 1980, ’’Observatorul Einstein’’ a produs o reprezentare detaliată a curbelor de energie a razelor X pentru o erupție stelară de pe Proxima Centauri. Observații ulterioare ale erupțiilor
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]
-
raze X, printre care se numără și ’’XMM-Newton’’ și ’’Observatorul de raze X Chandra’’. Din cauza declinației sudice a sa, Proxima Centauri poate fi observată doar la latitudinile aflate la sud de paralela 27° nord. Lumina piticelor roșii, adică cea a stelelor ca Proxima Centauri, este prea slabă pentru ca un om să poată vedea steaua respectivă cu ochiul liber, de pe Terra. Chiar și văzută de pe Alpha Centauri, steaua Proxima Centauri ar fi văzută doar ca o stea de magnitudine cinci. Aceasta are
Proxima Centauri () [Corola-website/Science/307559_a_308888]