44,063 matches
-
de mult timp În contradicție În ceea ce privește crearea sau nu unei forțe militare proprii cu adevărat independente. Francezii sunt În favoarea unei forțe militare UE răspunzătoare numai față de țările membre ale Uniunii. Președintele francez Chirac a reiterat poziția țării sale Într-un discurs ținut În față Parlamentului Europei În anul 1999. El le-a spus parlamentarilor că Comandamentul European „nu poate exista cu adevărat până când nu va avea capacitatea autonomă de a acționa În domeniul apărării”79. Britanicii totuși au fost Îngrijorați că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pentru o inițiativa americană, temându-se că Uniunea Europeană ar putea depăși Statele Unite ale Americii În cursa către un viitor bazat pe hidrogen. Președintele Bush a anunțat intenția administrației sale de a conduce lumea către o economie bazată pe hidrogen În discursul său despre Starea Uniunii din 2003. Dar abordarea acestei chestiuni de către președintele Bush diferă semnificativ de inițiativa Europeană. Hidrogenul este elementul de bază al universului, cel mai ușor atom și, atunci când este folosit, emite numai două produse secundare, apă pură
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Death of American Internationalism”. 19. „President Bush Delivers Graduation Speech at West Point”, HYPERLINK "http://www.whitehouse.gov"www.whitehouse.gov, Casa Albă, 1 iunie 2002. 20. Ibidem. 21. „Secretary Rumsfeld Media Availability”, HYPERLINK "http://www.globalsecurity"www.globalsecurity.org, discurs susținut de Donald Rumsfeld, 22 mai 2002. 22. Glennon, Michael J., „Why the Security Council Failed”, Foreign Affairs, vol. 82, nr. 3, mai/iunie 2003, p. 20. 23. „Charter of the United Nations: Chapter 1: Purposes and Principles”, HYPERLINK "http
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ibidem. 32. „Views of a Changing World”, The Pew Global Attitudes Project, The Pew Research Center for the People and the Press, iunie 2003, p. 101. 33. Glennon, Michael J., „Why the Security Council Failed”, p. 21. 34. Fischer, Joschka, discurs susținut la Humboldt University, Berlin, 12 mai 2000. 35. Daley, Suzanne, „French Minister Calls U.S. Policy «Simplistic»”, The New York Times, 7 februarie 2002. 36. Prodi, Romano, discurs susținut la Institut d’Etudes Politiques, Paris, 29 mai 2001. 37. Kagan, Robert, Of Paradise
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
101. 33. Glennon, Michael J., „Why the Security Council Failed”, p. 21. 34. Fischer, Joschka, discurs susținut la Humboldt University, Berlin, 12 mai 2000. 35. Daley, Suzanne, „French Minister Calls U.S. Policy «Simplistic»”, The New York Times, 7 februarie 2002. 36. Prodi, Romano, discurs susținut la Institut d’Etudes Politiques, Paris, 29 mai 2001. 37. Kagan, Robert, Of Paradise and Power: America and Europe in the New World Order, Knopf, New York, 2003, p. 60. 38. Kennedy, Craig și Bouton, Marshall M., „The Real Trans-Atlantic
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
39. Ibidem. 40. Kagan, Robert, Of Paradise and Power: America and Europe in the New World Order, pp. 3-4, 41. Kennedy, Craig și Bouton, Marshall M., „The Real Trans-Atlantic Gap”. 42. Patten, Chris, „A European Foreign Policy: Ambition and Reality”, discurs susținut la Institut Francais des Relations Internationales (IFRI), Paris, 15 inie 2000. 43. Ibidem. 44. Patten, Chris, „From Europe with Support”, Yediot Ahronot, 28 octombrie 2002. 45. Nye, Joseph S., The Paradox of American Power, Oxford University Press, Oxford, 2002
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Welfare Legislation on Farmed Animals in Third Countries and the Implications for the EU”, HYPERLINK "http://www.europa.eu.htt"www.europa.eu.htt, Commission of the European Communities, 18 noiembrie 2002, p. 4. 78. Ibidem. 79. Jordan, Z. Pallo, discurs inaugural la Întâlnirea din 1997 de la Cape Town cu tema „Transboundary Protected Areas”. 80. Kliot, Nurit, „Transborder Protected Areas in Europe: Environmental Perspective to Cross-Border Cooperation”, HYPERLINK "http://www.ut.ee/SOPL/english/border/nk.btm"www.ut.ee/SOPL/english
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
înțelegea înainte de a judeca, atare valori făcând parte din structura sa morală, morală care trecea prin caracterul său, iar caracterul prin excelența educației primite. În munca expertală, cum îi plăcea să spună, totdeauna concluzia a fost legitimată și autorizată de discursul pentru adevăr, căutând întotdeauna în această activitate legăturile ontologice ce guvernează viața și care-l unesc pe om cu misterele nebănuite ale lumii. A promovat astfel ideea că nu există cultură și civilizație fără participare sufletească, chiar dacă, cu discreție, a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
întîmplă ce li se întîmplă, că, netam-nesam, niște străini pot să dea buzna în treburile lor interne. Retorica capului de familie că e stăpîn la el acasă, nu se teme de eventualități nedorite se dovedește, la prima încercare severă, un discurs fals, găunos, înțesat de complexe Cu ce seamănă asta?... Aluziile la realități pe care le-am suportat în "epoca aia de aur coclit" (expresie din Cavou bar) sînt străvezii, după cum se vede. În anii cînd propunea spre reprezentare acest text
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
și cauzele ei. Rezolvarea însă, mijloacele adoptate nu duc la ieșirea din criză, ci la adîncirea ei, "eroii" meritîndu-și ghilimelele și alunecarea în tragi-comic, adică exact acolo unde granița între eroic și derizoriu este atît de precară. Cu tot acest discurs rostit cu putere în auzul regimului ce-și propusese să uităm că identitatea noastră nu e un număr, ci un nume, piesa a fost lăsată să ajungă în paginile revistei "Teatrul" și pe scena naționalului ieșean. Asta, desigur, dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
celor care au suferit în regimul comunist, îmbogățirea în afara oricăror norme etice sau legislative și, în sfîrșit, absența oricărei perspective de schimbare, adică ratarea a însăși revoluției; aceasta ar fi problematica piesei "Cavou bar". Întrebăriel care se zbat în acest discurs, pe care l-am vrut politic, militant, sînt grave, cu atât mai grave cu cît nu duc la răspunsuri cît de cît clare. Cine a făcut revoluția? A fost revoluție? Cine ar fi putut să preia conducerea, pîrghiile politice și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
securitatea peste noi..., să-i văd atunci pe îngerii ăștia morali cum se descurcă...! Gh. P. doi: Nu cobi...! Gh. P. unu: Da tu parcă spuneai că pleci...! Gh. P. doi: Păi aș fi plecat dacă nu mă uluiai cu discursul ăsta... Gh. P. unu: Și n-am dreptate?! Gh. P. doi: Ba da..., ai dreptate... Și mă gîndesc că ar trebui să faci o cerere pentru o decorație..., să zicem "Rotița cuminte... în grad de mare rulment...". Ce zici? Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
e că nu prea știe ce să spună...) Păi de, fiule... cum adică?! Dumnezeu ne-a dat vorbirea... (urmează cîteva onomatopeice...) Dascălul: (sub privirea încurcată a preotului) Da... așa... Dumnezeu ne-a dat vorbirea..., cum spune părintele... Preotul: (jenat de discursul dascălului și presat de tăcerea celorlalți) ...Și dacă Dumnezeu ne-a dat vorbirea... înseamnă că da... e da... și nu e nu...! Groparul: (sesizînd că dialectica preotului n-a convins) Părinte, prietenul meu ar vrea, să zicem, să întrebe, și
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ne mai lipsea! Măi băiete, tu te-ai... Octav: Mamă, despre morți numai de bine... Costache: Octave, eu știu că tu nu ții la băutură... dar acum chiar că te-ai pilit cam tare... Octav: Mai bine ai rosti un discurs... da ceva frumos... duios... să plîngă toată întristata adunare... Hai, spune că am fost un copil frumușel... deștept..., un adolescent sclipitor... bun... curajos..., bagă și "nu-l vom uita niciodată" și gata, amin! Groparul: Doamne miluiește, Doamne miluiește... Ne trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bogată a problemei; limbile foarte diferite (multe fiind foarte puțin cunoscute) pentru care a fost studiat fenomenul ergativității; perspectivele teoretice diverse din care a fost/este privită această temă: tipologie lingvistică, gramatică cognitivă, sintaxă (numeroase modele teoretice), semantică, lexic, studiul discursului; găsirea unei punți între aceste domenii. Ultimul aspect este și cel mai solicitant: termenul ergativitate are două accepții, aparent fără legătură directă, desemnând, pe de o parte, un tip de limbi (ergative), diferite de limbile familiare nouă (care sunt limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
relevant pentru tranzitivitatea din această limbă fiind individualizarea temei. Relevanța acestui tip de partiție pentru ergativitate a fost contestată de unii autori. De exemplu, Delancey (1981)27 a încercat să explice marcarea pronominală la persoanele 1 și 2 prin organizarea discursului. În tibetană și în lezghină, marcarea agentului unui verb tranzitiv este facultativă, depinzând de tematizarea agentului: agenții noi, nedefiniți, nu sunt marcați cu ergativ, numai agenții "cunoscuți" primesc ergativul. Cazul ergativ este deci legat de topicalitate. Grupurile nominale nontopice nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
S sau O. În limba dyirbal, constrângerile de coordonare nu privesc numai omisibilitatea nominalului coreferențial din a doua propoziție, ca în engleză și în română, ci chiar combinarea propozițiilor. Acest lucru este explicat de Dixon (1994: 168) prin faptul că discursul din limba dyirbal este construit în funcție de lanțuri de pivoți. Prin urmare, în dyirbal există următoarele posibilități de coordonare: ŋuma banaga-nyu miynda- nyu (apud Dixon: 1994: 161) tata(Abs-S) a se întoarce(nonviitor) a râde(nonviitor)42 ' Tata s-a întors
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
demonstrează disocierea clară a relațiilor gramaticale de structura argumentală. Din punct de vedere diacronic, pivotul este derivat prin gramaticalizare din topic sau din focus. 3.3. Ergativitatea la nivel discursiv/informațional Fenomenul ergativității a fost puțin studiat la nivelul organizării discursului, însă acest tip de studiu poate oferi date importante despre justificările pragmatice și rațiunea de a (co)exista a sistemelor gramaticale acuzative și ergative. Există cel puțin două accepții diferite ale ergativității discursive: în accepția cea mai frecventă, ergativitatea discursivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fenomen textual și discursiv amplu, care apare, în măsură mai mare sau mai mică, în orice tip de text. Du Bois (1987), analizând un corpus de texte narative din limba sacapultec, ajunge la concluzia că există o preferință sistematică în discurs pentru o anumită configurație a argumentelor lexicale în structura de suprafață. Această preferință este numită structură argumentală preferată (engl. Preferred Argument Structure). În limba sacapultec, există două constrângeri discursive: o constrângere de cantitate, manifestată prin tendința ca o propoziție să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Există structuri pasive și antipasive, dar acestea nu se înscriu în opoziții sistematice de diateză. Coyos (2003) analizează dialectul souletin al limbii basce, în care există exemple de variantă pasivă și antipasivă pentru același verb: construcția antipasivă este rară în discurs, dar naturală în conștiința lingvistică a vorbitorilor, iar construcția pasivă este mult mai frecventă, dar mai puțin naturală. Concluzia autorului − convergentă cu cea a lui Oyharçabal (2000) − este că pasivul există, dar nu e vorba de o diateză, ci de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a pacientului, iar antipasivul anulează afectarea pacientului, acest lucru fiind corelat cu marcarea oblică. În comparație cu structura tranzitivă, pacientul din construcția antipasivă este mai puțin individualizat/identificabil și, deoarece un referent slab individualizat este puțin potrivit pentru a fi menținut în discurs, antipasivul este folosit pentru a introduce referenți episodici. Polinsky (2005) observă că funcțiile antipasivului sunt diferite de la o limbă la alta: în unele limbi, ca yukulta, antipasivul este cerut atunci când obiectul este exprimat prin pronume de persoanele 1 și 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
shùmu shù-shēn dà (mandarină) acei copaci trunchiul mare ' Acei copaci (topic), trunchiurile sunt mari'; ● verbul determină alegerea subiectului, dar nu și a topicului; se poate anticipa care este subiectul unui verb dat, dar selecția topicului nu este dependentă de verb (discursul poate avea însă un rol); ● topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
topicul are un rol funcțional constant în propoziție, limitând aplicabilitatea predicatului la un domeniu restrâns; topicul este centrul atenției, de aceea trebuie să fie definit; rolul funcțional al subiectului se definește prin raportare la alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se deschide') și de tip "achievements" (fall 'a cădea', drown 'a se îneca', blush 'a roși', arrive 'a sosi', break 'a se rupe'). Reinhart (1996: 10) comentează și o altă abordare în termeni aspectuali, influențată de filologia descriptivă și studiul discursului − Smith (1970)84, Tenny (1992, 1994), Verkuyl (1972). Noțiunile utilizate (punct final, delimitare, măsura evenimentului) nu sunt definibile și denotă proprietăți ale situațiilor din lume, și nu ale predicatelor, propozițiilor, intervalelor. Reinhart (1996: 13) formulează observația că singurul punct în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
agentul unui verb tranzitiv; lipsa mărcii de caz ergativ la persoanele 1 și 2 (vezi și DYIRBAL, pentru o altă interpretare a acestui fenomen); testele sintactice (coordonare, coreferențialitate, încorporare) confirmă faptul că agentul procesului biactanțial se comportă ca subiect; în discursul oral, formele biactanțiale cu morfologie ergativă sunt rare; pacientul primește cazul instrumental în construcțiile ergative (iar agentul, cazul ergativ). TUPI-GUARANI Dialect al limbii GUARANI. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de trei factori: semantica verbului, semantica nominalelor și propoziție principală vs
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]