43,803 matches
-
cu epifanicul, realul cu irealitatea, epicul cu liricul, poezia cu proza, limbajul culturii înalte, stilul livresc cu limbajul culturii joase și registrul colocvial, împreună stau imaginația lingvistică și clișeul, originalul și parodia, într-o demonstrație a caracterului eteroclit al oricărui limbaj, inclusiv literar. „Construcția” este vizibilă însă doar la o lectură atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Ishmael”). Textul mai trimite, serios ori parodic, la Biblie, la Eminescu, la cultura „joasă”, îmbină „experiența” prozaicului și a intertextualității, a onirismului (sau a realismului magic), a grotescului și a absurdului, într-o pornire spornică de a demitiza literatura și limbajul. SCRIERI: Tablou de familie (în colaborare), București, 1995; Bucla, București, 1999. Repere bibliografice: Ioana Pârvulescu, „Șase!”, RL, 1995, 35; Tania Radu, Un debut în grup sau Un fals tablou de familie, LAI, 1995, 39; Dan C. Mihăilescu, La alt aer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
treptat un portret convingător al celor evocați. „Eroul” căruia teatrologul i se devotează este artistul (actorul, în speță) genial, nedreptățit de societatea în care i-a fost dat să trăiască. Din păcate, expunerea suferă de pe urma unei viziuni și a unui limbaj care se supun canonului constrângător și deformat al vremii. Un canon ideologic dominat de maniheism, contrapunând artei burgheze, plină de păcate, arta îndrumată de „metoda realismului socialist”, care oferă „calea cea dreaptă”. Un artist adevărat are de pătimit într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290460_a_291789]
-
Horodnic de Jos și Voitinel, de unde adună un mare număr de povești, care aveau să fie tipărite abia peste trei decenii: Povești poporale românești, 1886. Dar valoarea colecției trebuie raportată la momentul întocmirii ei. Deși repovestește, folcloristul nu denaturează expresivitatea limbajului popular și reușește, cu destulă iscusință, să reconstituie atmosfera firească a narațiunii. Culegerea se încheie cu câteva anecdote și un apreciabil număr de ghicitori, apărute, în parte, în revista „Familia”. O contribuție însemnată e adusă de volumul Colinde, cântece de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
pentru sănătatea publică. În plus, autoritățile de sănătate publică au fost confruntate cu relatări ale mijloacelor de informare privind incidente grave asociate vaccinării HPV. Încercarea de-a comenta sau infirma cu argumente științifice este greu acceptată de public fie pentru că limbajul științific este prea complicat, fie pentru că autoritățile nu sunt credibile. Reacțiile adverse asociate vaccinării sunt prevalent locale, la sediul inoculării (vezi capitolul 9): durere (84%), inflamație (25%), și eritem (25%). Reacțiile sistemice se încadrează în incidența acestor simptome la martor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pentru sănătatea publică. În plus, autoritățile de sănătate publică au fost confruntate cu relatări ale mijloacelor de informare privind incidente grave asociate vaccinării HPV. Încercarea de-a comenta sau infirma cu argumente științifice este greu acceptată de public fie pentru că limbajul științific este prea complicat, fie pentru că autoritățile nu sunt credibile. Reacțiile adverse asociate vaccinării sunt prevalent locale, la sediul inoculării (vezi capitolul 9): durere (84%), inflamație (25%), și eritem (25%). Reacțiile sistemice se încadrează în incidența acestor simptome la martor
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
asimilarea metafizică a folclorului, B., care reia figurația blagiană (Ruga profetului, Moartea lui Zamolxe, Cântă Pan), rămâne, cu lumea lui „de ciobani și doine”, în orizontul, mai mult plastic, al sămănătorismului. Căutarea armoniei muzicale, mirajul purității conferă rezonanțe proprii unui limbaj poetic ce sună adesea ca o reminiscență (Simfonia rustică). Logodna alegorică cu moartea, din Baladă de Sânziene, aduce reușite transparențe feerice și cadențe de rit mioritic, în timp ce fluxul metaforic dezlănțuit în jurul motivului magic al „vestirii”, din poemul Împăratul, și viziunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285915_a_287244]
-
mari evident că nu pot fi în politica modernă (1800-prezent). Sau dacă sunt "mari" (Hitler, Mussolini, Stalin, Truman, Churchill etc.) nu înseamnă că ei au dezvoltat o politică pozitivă și în folosul unei societăți democratice. Dimpotrivă... Ceea ce atacă Foucault este "limbajul" și "narativitatea" în Excelența lor teoretică, academică și politică. De ce limbajul și narativitatea? Pentru că în jurul acestor două noțiuni, cărora le corespund fenomene culturale occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dacă sunt "mari" (Hitler, Mussolini, Stalin, Truman, Churchill etc.) nu înseamnă că ei au dezvoltat o politică pozitivă și în folosul unei societăți democratice. Dimpotrivă... Ceea ce atacă Foucault este "limbajul" și "narativitatea" în Excelența lor teoretică, academică și politică. De ce limbajul și narativitatea? Pentru că în jurul acestor două noțiuni, cărora le corespund fenomene culturale occidentale complexe și dificile, "s-au forjat" filosofiile și teoriile (de regulă, anglo-americane) ale istoriei. Cum să nu fii supărat pe Foucault, când acesta "atacă" osatura filosofică și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
când Occidentul (1950-70) "și-a desăvârșit" sistemele de putere intelectuală (centrate îndeosebi pe interpretare printr-o instrumentalizare lingvistică, întotdeauna politică, și pe narativitate, ușor asimilat!) vine "opera" acestui Foucault, care le întoarce pe dos, dar tot printr-o "codificare" de limbaj intelectual, ceea ce a făcut din gândirea foucauldiană mai mult un domeniu al efectelor discursive și de felurite interpretări. Într-un fel, prima parte a existenței intelectuale a lui Foucault (1954-1970) este legată, într-un mod profund indestructibil, de mitul omului
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de mitologia din jurul acestui gânditor complex, original și imprevizibil. Astfel că nu m-a preocupat mitul Foucault (rebelul, ciudatul, neînțelesul, dificilul sau polemicul Foucault), nu m-a preocupat nici limbajul-funcție și efect Foucault, adică gânditorul care ține discursul și deține limbajul, este chiar limbajul în exercițiu. În schimb, m-au preocupat maniera sa de problematizare; istoriile problematizărilor pe care le-a făcut; constructivitatea și pozitivismul gândirii sale. Foucault este cel mai demonizat și mistificat gânditor al lumii contemporane. De asemenea, nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acestui gânditor complex, original și imprevizibil. Astfel că nu m-a preocupat mitul Foucault (rebelul, ciudatul, neînțelesul, dificilul sau polemicul Foucault), nu m-a preocupat nici limbajul-funcție și efect Foucault, adică gânditorul care ține discursul și deține limbajul, este chiar limbajul în exercițiu. În schimb, m-au preocupat maniera sa de problematizare; istoriile problematizărilor pe care le-a făcut; constructivitatea și pozitivismul gândirii sale. Foucault este cel mai demonizat și mistificat gânditor al lumii contemporane. De asemenea, nu am fost preocupat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ci doar de întrebările pe care le-am formulat în convergență sau în diferență cu problematica gânditorului francez. Foucault este de citit, dar nu oricând și nu oricum. Este de citit dincolo de inevitabilele efecte de discurs ale gândirii sale; dincolo de limbajul său singular de mare povestitor de idei și de probleme, în același timp rațional și critic, bizar și inexplicabil, rezonabil și original. Gânditorul francez, ce vine dinspre istorie spre filosofie și socio-umane chiar dacă manualele și lucrările de solemnitate academică s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
francez sunt încă în curs de recuperare de către editurile din Franța și de cele din afara Hexagonului. Relațiile dintre cuvânt și imaginea plastică au avut o funcție epistemică esențială în cărțile lui Foucault. Imaginea are vocația de a transmite "ceva consubstanțial limbajului"5. Imaginea are o putere de a spune mult mai mare decât limbajul, iar din acest motiv este un dincolo de principiul comunicării, devenind o reprezentare-în-sine, ce fascinează prin ea însăși. O serie de "semnificații diverse se inserează sub suprafața imaginii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cele din afara Hexagonului. Relațiile dintre cuvânt și imaginea plastică au avut o funcție epistemică esențială în cărțile lui Foucault. Imaginea are vocația de a transmite "ceva consubstanțial limbajului"5. Imaginea are o putere de a spune mult mai mare decât limbajul, iar din acest motiv este un dincolo de principiul comunicării, devenind o reprezentare-în-sine, ce fascinează prin ea însăși. O serie de "semnificații diverse se inserează sub suprafața imaginii, încât ea nu mai prezintă decât o față enigmatică. Și nu mai are
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
discurs" în toate cărțile lui Foucault. Gânditorul francez a trecut dincolo de subiectele puse în dezbatere pentru a deschide o multitudine de posibilități de a crea discursuri. Cu siguranță, Foucault a pierdut enorm de mult la capitolul audiență, impact social din cauza limbajului său codificat, original și abstract, elitist și intelectualist. Nu știu în ce măsură cei care au scris despre Foucault îl fac mai pe înțelesul unui public mare. Evident că nu-l fac! De asemenea, este mai greu de citit un studiu scris
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
parțial adevărat. În primul rând, fără subiecte sau teme, Foucault nu ar mai fi fost Foucault. În al doilea rând, "filosofia" și problematizările sale trec dincolo de subiect pentru a-l privi de sus, de la distanță, a-l prezenta într-un limbaj personalizant și inconfundabil, întemeiat de enunțuri de arhivă, enunțuri istorice. Această condiție epistemică a gândirii foucauldiene este absolut necesară pentru ca Foucault să-și dezvolte un discurs intențional și suveran asupra temelor/problemelor ce i-au reținut atenția. Nebunia Nebunia, tratată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
acolo unde își face simțită prezența printr-o încălcare a normelor epocii, dar nu controlată și cu atât mai puțin înțeleasă. Nebunia devine o temă de discurs "cu Brant, cu Erasmus, cu toată tradiția umanistă"32. Ea este inserată în limbajul Renașterii și al lumii moderne. Nebunul, de la un termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi! Nebunul este nebun pentru ceilalți și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dar cu condiția ca spusul său să respecte evidența faptelor (ceea ce s-a întâmplat în realitatea trecută, singulară a subiectului în cauză). Altfel, orice adevăr devine un neadevăr. Atât timp cât nebunia nu este evidentă, doar "stabilită" în mod arbitrar printr-un "limbaj științific", avem de a face cu instrumentalizări politice! Critica foucauldiană îi vizează îndeosebi pe practicienii științelor sociale moderne (psihiatri, psihologi, juriști, toti cei cu radical Psiho-, personalul din instituțiile ce se ocupă de oamenii-probleme, intelectualiștii). Toată această lume ce acordă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
umane și cum poate fi tratată într-un mod autentic? Ceea ce i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
i-a scandalizat pe cei mai mulți este considerația foucauldiană că nebunia se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se află în noi, în viața noastră, în interiorul rațiunii 34. De exemplu, visul și eroarea sunt percepute ca fiind limbajul esențial al nebuniei 35. Nebunia și-ar exprima natura prin limbaj, acesta fiind "structura primă și ultimă a nebuniei"36. Limbajul rațiunii produce nebunia ce se află la interferența dintre imagine și raționament 37. Dacă adevărul și înțelepciunea sunt departe de rațiune, nebunia reprezintă "ceea ce rațiunea poate poseda din ea însăși"38. Experiența înnebunitoare a lecturii, una dintre temele predilecte ale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
drept "om adevărat"45. Istoria nebuniei... este o modalitate prin care Foucault a făcut o istorie a comportamentelor față de nebuni și, totodată, a problematizat anumite practici în tratarea nebuniei de către psihologi și psihiatri. Nebunia se fundamentează pe o diferență de limbaj și de comportament în spațiul social și în cercul antropologic. Despre Istoria nebuniei..., Foucault avea să spună după mulți ani de la apariția ei că "definește mai degrabă referențialul, gama enunțiativă, rețeaua teoretică, puncte de alegere care au făcut posibile în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
deveni "contratimpul lumii"50, adică o lume imaginară, inspirată din mitologie și istorie, dar... a-istorică. Opera unor celebri scriitori și artiști precum Sade, Artaud, Nerval, Hölderlin, Nietzsche, van Gogh a dus experiența poetică, filosofică și artistică europeană spre "un limbaj care abolește istoria și face să sclipească iminența unui adevăr imemorial"51. Acest limbaj constituie un nou mod de a trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
a-istorică. Opera unor celebri scriitori și artiști precum Sade, Artaud, Nerval, Hölderlin, Nietzsche, van Gogh a dus experiența poetică, filosofică și artistică europeană spre "un limbaj care abolește istoria și face să sclipească iminența unui adevăr imemorial"51. Acest limbaj constituie un nou mod de a trata cunoașterea, istoria și scrisul, prezent în secolul XX, în scrierile filosofico-lingvistice, în reflecțiile postmoderne, în dorința arzătoare de a depăși lumea istorică. Pe terenul acestui limbaj imemorial s-au putut întemeia o reflecție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]