752 matches
-
își citea cu voce tare numele, prenumele repetând într-una pentru a se asigura că despre ea este vorba până când, Eugen o scutură de braț ca pentru a o scoate din transă, apoi după ce o sărută îndelung, plecară spre casă, îmbrățișați. Lucica era în tura de noapte și Alina l-a rugat, dacă se poate, să cumpere ceva de băut. - Am o pofta teribilă să mă îmbăt, Eugen! - Facă-se voia ta! Meriți și tu după atâtea emoții și efortul depus
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376700_a_378029]
-
cu inima tăcut de tine mă lipesc. Nopțile-mi sunt prea scurte să te am aproape, mi-ai invadat răsăritul, culorile, struna, și inima îmi bate că nebună în muzică ce-mparte visele rebele, colorate, între tandrețea și tumultul apelor îmbrățișate, dansând printre vibrații și pe stele. Vreau orele să le opresc în loc, să ne rămână prinse de la mine pan la tine, cu sufletul unit în ritm de cel mai bine. Mă leg de insomnie cu un zâmbet, căci iată, simt
PARADISUL de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372162_a_373491]
-
și joc...Fetele veneau în calea ei și agățau pe la resteie panglici colorate și batiste înflorate...Alergau flăcăii să le prindă...Dar și ele fugeau în jurul carului, într-un joc de-a v-ați ascunselea...Până la urmă, se lăsau prinse , îmbrățișate și sărutate. Și acest vârtej de bucurie, din care explodau râsete și chiuituri, străbătea aproape tot satul, până când Govia ajungea în Piață. Aici se dejugau boii, în timp ce lăutarii cântau hore și sârbe. Între timp, alți flăcăi aduceau „odoarele”. Acestea se
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
vrei să fii soția mea?!întrebase în pripă, nerăbdător. - Da, Ovidiu, am răspuns, întărind afirmația cu un zâmbet dulce, acceptând bucuroasă să-mi pună pe deget inelul. Apoi l-am privit languros și l-am sărutat pătimaș, rămânând câteva secunde îmbrățișați, fiind mută de emoție, îmbătată de dragoste. Nu mă preocupase căsătoria, îl cunoșteam de aproape doi ani, eram mulțumită de cum decurgeau lucrurile între noi, iar “jugul conjugal” mi se părea undeva foarte departe, cu toate implicațiile și responsabilitățile lui. Trăiam
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > PAS ÎMBRĂȚIȘAT Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copiază inimile noastre una după alta la extemporalul vieții și împart frăgezimea petalelor crizantemei albe prin surâsul unuia trimis celuilalt! Nu zburăm, dar avem aripi
PAS ÎMBRĂȚIȘAT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371712_a_373041]
-
nu atingem infinitul, dar infinitul este în noi, nici măcar pașii nu-i sincronizăm, fiindcă numai unul prin altul se mai pot așeza visele unul înaintea celuilat! Hei, dimineață-bucurie pășește încet, simțul nostru își colorează încă culoarea reveriei! Referință Bibliografică: Pas îmbrățișat / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1421, Anul IV, 21 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PAS ÎMBRĂȚIȘAT de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371712_a_373041]
-
iremediabile. Unicul refugiu l-am descoperit în tăcerea unei catedrale mărețe și reci, în ale cărei mistere m-am scufundat cu aviditate, căutând adevărul printre faldurile imobile ale veșmântului Domnului, al cărui sânge picură de veacuri în conștiințele noastre vinovate. Îmbrățișată strâns de durerea mea, mi-am murmurat disperarea și nedumerirea la picioarele sale, lăsându-mi lacrimile să-i mângâie rănile ancestrale, simbolul adânc al cruzimii umane. M-am contopit cu divinul, am răscolit dimensiunile tainice ale lumii, le-am cunoscut
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
vise grele, să zbor cu tine-n infinit, printre planete, printre stele. să ne iubim ca doi nebuni uitănd de lume și de viață sub ale cerului cununi din seră până-n dimineață. razele dulci din pragul zilei să ne găsească-mbrățișați și nemurindu-ne pe viață să fim apururi ca doi frați. din geana umbrei, dă-mi privirea, dă-mi sufletul să ți-l descânt și lasă-mă cu amintirea cât mai trăiesc pe-acest pământ. Referință Bibliografică: în taina serii
ÎN TAINA SERII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375687_a_377016]
-
mai important, reușiră împreună, să-l echipeze pe Ionuț, cu tot ce era necesar pentru iarna care bătea în prag. Era un amurg minunat de toamnă, așa că se mai plimbară pe aleile parcului, povestind și râzând, Gabi o ținea strâns îmbrățișată și-i mai fura câte un sărut. Frunzele copacilor cădeau una câte una, ca într-un dans, croșetând un covor foșnitor, într-o superbă paletă de culori, specifice toamnei. Li se înfiripaseră în suflet umbre ale trecutului, cu nostalgii atât
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
vraja acestui tablou splendid de sfârșit de toamnă, și se îndreptară spre localul lor, martorul primului lor sărut. Acolo și-au declarat iubirea, acolo vor petrece iarăși o seară minunată. Motelul era aproape arhiplin, perechi amestecate, de toate vârstele, dansau îmbrățișate, lăsându-se furați de muzica, pe care orchestra o cânta impecabil. Gabi făcuse din timp rezervare și fură conduși de ospătar, la o masă, nu prea departe de ringul de dans. Acesta le luă comanda și în scurt timp fură
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
ringul de dans. Acesta le luă comanda și în scurt timp fură serviți cu promptitudine. Orchestra tocmai începu o nouă melodie, Gabi o luă de mână și se îndreptară spre ringul de dans. Se lăsară furați de vraja muzicii, strâns îmbrățișați. Laura simțea în brațele lui, nu numai fericire, ci și un sentiment de profundă liniște și încredere. Dansară melodie după melodie, fericiți și relaxați, și abia când muzica făcu o pauză, se întoarseră la masa lor. Gabi comandă și o
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
era pusă la grea încercare, dar erau realiști, se iubeau și asta conta cel mai mult. Ce trebuie să se întâmple, se va întâmpla la momentul potrivit. Seara trecu pe nesimțite, se făcuse târziu, și încet-încet, perechi-perechi, de mână sau îmbrățișați, părăsiră localul, unde petrecură clipe frumoase, pentru unii, poate, de neuitat. Părăsiră și ei cu regret sala, dar își promiseră să vină cât mai des aici, era o atmosferă minunată, în care te detașai de toate problemele. Se despărțiră în fața
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379195_a_380524]
-
ceva... cu glasu-i nins - și mă cuprinde-o albă teamă! Nu! A fost doar o pală de gând cuprinsă de febră, de zbucium, de plâns... * Amurgul, răsfrânt pe fruntea-mi ca de ceară, mă leagănă-n veșmântu-i trandafiriu de „seară“ . Îmbrățișați vom adormi curând... * O, frunte! Noian de gânduri ninse! În liniștea odăii, îngenuncheate, clipele suspină, în fața candelei aprinse! Și-o rugăciune, pare-se... cu ochii plânși, îngână... Referință Bibliografică: Viscol ancestral / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459
VISCOL ANCESTRAL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379243_a_380572]
-
și îi șterg obrazul ud cu piele ofilită, luminat de o aureolă de noblețe degajată de sufletul ei cuprins de fericirea revederii. Îi zâmbesc fără multe vorbe ca să nu mă năpădească lacrimile ce le rețin cu greu în gât. Astfel îmbrățișate intrăm în casă. În treacăt cuprind cu priviri avide camera părinților, care azi e locuită doar de ea. Bunul meu tată ne-a lăsat plecând în veșnicie cu vreo câțiva ani în urmă. A închis ochii fără veste, lăsând un
UNIVERSUL UNDE MĂ SIMT O PRINȚESĂ de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379258_a_380587]
-
vedem mai bine cu ochii altuia în lumea dimprejur. Pe străzile mele poveștile încep cu A fost odată o vreme cînd duminicile desenau flori de cireș iar noi ne citeam destinul în stele viitoare nopți în care se-ntîmpla s-adormim îmbrățișați. Cu inima. Cu gîndul de-a fi mereu împreună. Ideea unui oraș îndepărtat ținea loc de fundal, de ploi sau mai știu eu ce, în afara zilelor scamatori fără pereche scoteau din joben cai verzi și-ntîmplări breze strînse laolaltă ca florile
ÎNSEMNĂRI DE APRILIE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369169_a_370498]
-
ochii tăi, văd strălucirea lunii, Te strâng la piept, să te-ncălzesc, tu, mă străpungi cu sânii. În sărutarea ce mi-o dai, e foc și e dulceață, E-atâta dragoste în ea, și-atâta dor de viață! Strâns lipiți, îmbrățișați, simțim fiorul care, Ne copleșește pe-amândoi din cap... până-n picioare. Și ne legăm prin jurământ de suflet, în sfințire, Să ne iubim, cât vom trăi, intrând in nemurire. PASUL Când ne-am cunoscut, ții minte, eram, cei mai buni
FRÎNTURI DE GÂND (POEZII) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369230_a_370559]
-
ești născută ? - Sunt o vomitatoare. Debordez de energie și când vreau, dar și când nu. Simți asta ? Își strecură mâna sub cearșaful imaculat, poposi pe pieptul meu, după care o lăsă să alunece cu voie în jos. Peste câteva minute, îmbrățișați vulcanic, icneam amândoi în mișcări spasmodice. ******************************* Ne-am căsătorit toamna, în luna octombrie. Am avut o cununie discretă, ferită de priviri curioase, doar noi și câteva cunoștințe apropiate, fără mult tam-tam sau cheltuieli mari. Mai greu a fost cu transferul
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
că valoarea unui sistem filozofic sau religios este judecată după rezultatele obținute de cei care îl împărtășesc sau îl practică. Se înțelege că nu dorim să exagerăm în această privință: între credința împărtășită și transpunerea în viață a unor principii îmbrățișate există întotdeauna o diferență ce nu trebuie neglijată. Nu într-atît de mare, însă, ca să nu se poată, cel puțin, evidenția efortul de a transpune în viață ideile la care cineva a aderat. Ceea ce îl șochează, însă, în mod deosebit pe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Grădina Copou, o singură pată de zăpadă. Îmi întrerup rondul și mă ascund (nerușinat) după un copac negru. Doar ei doi. Ea păr imens. El fes. Și cîinele. O fiară suplă care, sub îndepărtatul felinar, e de argint. Se tăvălesc îmbrățișați. Cînd el deasupra, cînd ea. Fără oprire, violent, că mă și întreb dacă nu cumva se petrece altceva acolo. Din cînd în cînd ea țipă: lup! lup! Cîinele și el în vînzoleală. Îi și prinde de păr, de fes. Băiatul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui de zmeu tabagic, iar marele amfiteatru de stînci îi amplifica rîsul ca-n basme. Nefericitul Craiu rîzînd... Goi, cu Mercedesul alături, din care ies, bubuind, ritmurile lumii, și-au ales, pentru asfințitul ăsta otrăvitor, platoul de la Repedea, se rostogolesc îmbrățișați, babo! babo!, o alintă junele judokan pe juna judokană, moșu! moșu!, îl alintă ea și rîd în gîlgîituri excitate și rîd și se rostogolesc dement pe ultima pată de zăpadă. 16 martie Viața e de acceptat așa cum e, să nu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Viața-i doar parlament, cimitir, trădare, crimă? Întorc vioi spatele pînzei lui Caravaggio (?), Rubens (?) și mă aflu dintr-o dată în fața celei a lui Felix Ziem (1821-1911) "Peisaj venețian". Cîtă splendoare! Grandioasele clădiri din San Marco, în lumină vesperală, de candelă, îmbrățișate seniorial de cerul și apa Lagunei. Sînt doar cîteva luni de cînd, în același repetat crepuscul, mă descălțam și mă întindeam, exaltat, pe lespedea stenic-primordială a Pieței. 2001 Ghiuji priapici, juni candizi 4 ianuarie Ne încăpățînăm să credem că și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
10. ÎMBRĂȚIȘĂRI MUZICALE Scop stimularea unei atitudini pozitive între membrii grupului. Se va porni muzica, timp în care toți copii vor dansa. Când muzica se va opri, fiecare va îmbrățișa o persoană. Când reîncepe muzica se va dansa cu persoana îmbrățișată. La urmatoarea oprire a muzicii se mai îmbrățișează încă o persoană. Astfel continuă jocul. 11. LA SPĂLĂTORIE Scop favorizarea afirmării. Grupul formează două șiruri care se așează unul în fața celuilalt. Fiecare pereche se transformă într-o porțiune a unui aparat
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
Cîntul lui Los) este o întoarcere la tema cosmică, aducînd istoria umanității în epoca lui Blake. Los cîntă astfel despre starea decăzuta a omului, în care legile arbitrare ale lui Urizen au fost instituționalizate. Blake condamnă viziunea materialista asupra lumii îmbrățișată de oameni de știință și filosofi că Newton și Locke. Filosofia lor este numită "a celor cinci simțuri". Potrivit acesteia lumea și mintea omenească sînt ca niște mașini industriale ce operează în virtutea unor legi fixe, fiind lipsite de orice imaginație
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de un rău interior, pe care încearcă să-l domine recurgând la remedii precum prietenia, iubirea, acțiunea socială, strategia lui carpe diem, pietatea, trăirea frumosului, creația, remedii care, toate, rând pe rând, par a-l fi decepționat. Astfel, mișcarea socialistă, îmbrățișată o vreme pentru idealul ei umanitarist, i se dezvăluie contradictorie, inconsistentă (Povestea unui mușuroi). Nici sentimentul acut al vocației, nici voința irepresibilă de artă nu-l scutesc de îndoială. Conștient de talentul său nativ, dar și de un anume deficit
ANGHEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
de sociologie, antropologie, politologie, biologie, matematică, fizică ș.a., cu tendințe enciclopedice. Personal, mi-ar fi plăcut chiar mai mult curaj, adică o abordare intersau transdisciplinară. Pe întreg parcursul lucrării, autorul pune semnul egalității între ban și monedă. Este o convenție îmbrățișată și de alți autori, în opoziție cu alții, care disting între cele două concepte-intituții, printre ultimii numărându-se și subsemnatul. Consider banii, din metal sau hârtie, ca pe o formă de monedă, aceasta din urmă urmă fiind formată din totalitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]