470 matches
-
de zile. Dimpotrivă, visam că mă scufund într-o mlaștină din care nici măcar nu îmi doream să scap... Ba chiar am visat că mă sinucid... Când Clara se întoarse la hotel, petrecerea la restaurant era în toi. în mijlocul ringului, Ionela, îmbujorată ca niciodată, dansa cu domnul Ionescu și cu domnul Neacșu. Amândoi bărbații erau nădușiți și rumeni la chip de plăcere. Iar Ionela era în vervă și purta un zâmbet uriaș pe față. Era clar că îi trecuse durerea de cap
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în cele din urmă, așa de moi, de poți să le mănânci numai cu buzele. Oaspeții făcură ochii mari, rămânând cu gura căscată de atâta zestre: clituri întregi de scoarțe, țesute în alesături de lână și împodobite numai cu trandafiri îmbujorați ca focul, perne albe în puf de gâscă și, pe laturi, cu horbotă de mătase, clădite până în podele, cămeși de borangic, cu flori pe la poale, bondițe garnisite pe margine cu blăniță de jder, chimiruri bătute în mărgele de toate culorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a zice pe limba noastră, așa că numai nechează: râde la Chitul cel alb, care-și ridică rânjetul sticlitor către Cer, fiindcă dindărătul lui, unde e locul poverilor și agarlâcului, i se lasă tot mai jos, de greutatea scoarțelor cu trandafiri îmbujorați. Profetul își clătină pletele crețe spre socrul lui: Socru-meu, zise el, ridicând degetul arătător: azi, zi de odihnă! Mașina minune de făcut bani buni, destul funcționat. Nu obosită la ea, dar funcționat destul. Mâine lucrat, iar. Bine!? Dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
nu de ea Îmi păsa mie În primul rând, fiindcă eu mă dădeam la negru: mai aveam să-i spun Încă atât de multe! Iar el se dădea la blondă, iar ea se dădea la alb. Și albul eram eu, Îmbujoratul de Absolut, votcă și energizant, vorbindu-i lui Alexi despre o altă blondă și golind Înc-un pahar. Confuz? Mda... fiindcă n-ai fost de față. Și chiar de-ai fi fost, cititorule, tot n-ai fi Înțeles! Cum de Alexi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
fum se împrăștie repede, în urma lui rămâne un miros greu de carne arsă. Câțiva germani, echipați în halate albe, ies din cazemată ca să se prăbușească sub gloanțele lui Marius și ale lui Nicky. Căpitanul face semne spre înainte. Are obrajii îmbujorați. Urcă rapid stâncile ce duc către vârf, spre platou, acolo unde se dau lupte cu elementele liniilor de trăgători surprinse de atacul prin flanc a lui Felix. Brusc, o serie lungă de explozii aruncă în aer versantul. Bolovani uriași și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
picioarele și să-mi reamintesc cum poți frâna o alunecare prea vertiginoasă, plugul, o oprire, cristiana, echilibrul în viteză mare, flexiunea genunchilor, corpul înainte, căderea fără pericol... Trepida de nerăbdare, îmi dădea târcoale stârnind pulberea fină a zăpezii, cu chipul îmbujorat, cu privirea strălucind, stăpânită de o bucurie apropiată de violență, strigîndu-mi, din când în când, "aoleo, Victoraș... fricos mai ești... până faci tu o cristiană ne-apucă prînzul..." Până la urmă ii spusei: "Nu înțeleg de ce stai tu lângă mine și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ar fi găsit Gloria, timid, nemișcat, cu mâinile înghesuite-n buzunare (nu știa niciodată ce să facă cu ele, erau ca un obiect suplimentar și stânjenitor). Mi-l și imaginam pălmuit de mânuța ei nervoasă: doi purceluși roz, nepotriviți și îmbujorați. La ora stabilită, a apărut și fata. M-am frecat la ochi, iar dacă n-am făcut-o, gestul tot merita consemnat. Se purtau niște chestii ciudate pe vremea aia: ba pantofiori plați, cu fundiță colorată, ba niște dresuri negre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
iar noi nu l-am mai fi citit. Îl urmăream cu coada ochiului pe Mihnea: parcurgea textul altfel decât mine, pragmatic, eficient, pe bucăți. Ajungea la bază când eu abia citeam din rândul trei. Privind-o apoi cum se-ntorcea îmbujorată, cu ochii sclipind de-acea bucurie ironică pe care știa că n-o sufăr, mă dezumflam și căutam ajutor în ochii trecătorilor. Numai că ei își vedeau de treabă, închiși în paralelogramele de haine și energie negativă pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tovărășește, în fiecare săptămână. Seară de seară, aceleași săli pline, umplute cu pensionari la costum și puștani de anul întâi, debordând de coșuri și entuziasm. Cum se termina piesa, începea nebunia. Toți se ridicau ca la un semnal, tandri și îmbujorați, bătând din palme ca Pokemonii. Îmi venea să urlu, să rup scaunele și să dau cu ele de pământ, să se facă liniște. Jinduiam după vremurile de-altădată, când intrai cu roșii, ouă și fluiere; până și Caragiale o pățise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
este liberal rus, ci liberal nerus. Arătați-mi un liberal rus și mă sărut cu el în fața dumneavoastră. — Numai dacă o să vrea el să te sărute pe dumneata, spune Alexandra Ivanovna, neobișnuit de surescitată. Chiar și obrajii îi erau mai îmbujorați decât de obicei. „Uite-așa, se gândi în sinea ei Lizaveta Prokofievna, ba doarme de n-o mai poți trezi, ba se ridică din pat o dată în an și-ți trântește niște vorbe de te lasă cu gura căscată.“ Prințul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
că țineau să fie remarcați, vorbeau tare, râdeau. Se putea bănui că mulți dintre ei erau amețiți, deși câțiva afișau costume elegante și luxoase; dar printre ei erau și inși care arătau foarte ciudat, cu straie bizare, cu obrajii puțin îmbujorați; erau și câțiva ofițeri, erau și persoane mai în vârstă; erau și unii îmbrăcați comod, cu haine largi și bine cusute, cu inele și butoni, cu splendide peruci negre ca smoala și favoriți, cu o expresie deosebit de distinsă, dar întrucâtva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
topica primei propoziții trădează influența livrescă asupra acestor versuri populare, publicate la 1838). De obicei, gura nu e senzuală, ci e „mică” și desenată În linii delicate, cu „buzele subțirele”; epiderma e, bineînțeles, albă, dar obrajii trebuie să fie Întotdeauna Îmbujorați, În contrast, ceea ce semnifică emoția Întâlnirii și candoarea, puritatea. Cum se poate vedea, imaginea fizică a femeii În mentalitatea țărănească presupune o percepție rafinată și complexă, mergând de la corporalitatea senzuală până la spiritualizare și abstragerea ființei materiale În simbol. Desigur, nu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a românilor, Jókai pare să fi fost puternic impresionat de frumusețea femeilor acestora. Acestea nu sunt numai bune la suflet și curajoase, dar sunt și deosebit de frumoase, așa cum le prezintă În repetate rânduri, brunete, cu ochi negri strălucitori, cu față Îmbujorată, buze și bărbie frumos desenate. Așa sunt Anica din Sărmanii bogați, Maria Sturdza din Lumea turcească În Ungaria sau Zenobia din Dumnezeu este unul, Jókai susținând că ele pot fi asemuite idealului feminin antic, grec sau roman. Într-un mod
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și cântecele colindătorilor. Constat cu plăcere că deși au trecut aproape șapte decenii de când umblam și eu cu Steaua, colindele au rămas cam aceleași: Steaua sus răsare, Trei crai de la răsărit, Velerim și veler Doamne, O, ce veste minunată! ș.a. Îmbujorați și voioși, copiii se străduiesc să cânte cât mai frumos, animați de convingerea că ei sunt vestitorii nașterii lui Hristos. La puțină vreme după ce colindătorii au încetat să mai sune la ușă, înfășurat în mantia singurătății, am dat curs îndemnului
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a făcut pe celălalt să răspundă tot cu un zâmbet, sau să se mire ce e atât de amuzant. O mare parte din informațiile interesante în comunicare sunt cele comunicate neintenționat. Gafele de limbaj sau cuvintele cu două înțelesuri, obrajii îmbujorații, aluziile înșelătoare, privirile furișe, expresia de o fracțiune de secundă, palmele transpirate, impresiile greșite, toate dezvăluie cele mai interesante lucruri despre celălalt. În atâtea privințe atitudinile noastre de comunicare au evoluat mai mult decât ale celorlalte animale. Putem reprezenta atât
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o fată frumoasă, cu priză puternică la băieții care eram la vremea aceea, era Nuța lui Barzu. Era o țărăncuță în adevăratul sens al cuvântului. Înăltuță, subțirică dar nu fragilă, cu ochii mari, căprui, și fața rotundă cu obrajii mereu îmbujorați și zâmbitori mai tot timpul. Părul bogat, șaten, îi era strâns în lături, în niște cosițe legate tot timpul cu pamblicuțe albe. Nu mai țin minte cum era la învățătură, dar știu că era feblețea doamnei Averescu. Când o scotea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Strânge-mă la pieptul tău. Și să plângem amândoi, Moș-Crăciune ! Al. O. Teodoreanu-Păstorel 1. Crăciunul Cântau colinda până-n zori Străbunii noștri buni, Moșneag era și-n vremea lor Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de țărăncuță puțin șocată, care se trăgea desigur de la infirmitatea ei. Desculță și-n rochia aia neagră fără mâneci, cu poalele până la jumătatea pulpelor, părea cam de-o seamă cu văru' Laur, dar de o rasă cu totul diferită, așa Îmbujorată și blondă-roșcovană-aurie și cu ochii ăia mari și verzi de femeie-pisică. Era zveltă și arcuită trainic, era chiar așa cum spusese părințelu’, și tocmai că ne răzbise setea și beam apă pe rând cu pumnul de la chiuveta care țârâia continuu. Robinetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și acum somnul o dată cu privirea lunecându-mi pe torsul slăbănog, la fel de ciocolatiu ca al lui văru' Laur, dar numai dâmburi și scobituri, ca o prelungire firească a căpățânii mele colțuroase și Îmbibându-se nu chiar fericit cu obrazul tânăr și Îmbujorat de somn al Steluței, care se Îndeasă În perna pulpei mele. Cei mai adesea așa o ia somnul. Suge și plescăie până adoarme, fără să scape biberonul meu din gură nici după ce nu mai are ce să tragă din el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
prin vitrinele magazinelor. Presupunerea că noi am fi actorii spectacolului pe care Îl așteaptă de-atâta amar de vreme păru să le sporească Încrederea și să le dezlege limbile. - A ajuns Revoluția și la noi, spuse unul rotofei, cu fața Îmbujorată năpădită de o bură de tuleie. Nu se putea dom’ne! Și cehii și nemții și bulgarii, și numai românii să nu se mai trezească odată, dar Hansi o ținea pe-a lui, vroia neapărat să știe dacă au tras
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
când râdea făcea gropițe în obraji că te apuca.. o furnicătură. Avea o fața dulce și luminoasă ca o salcie înflorită primăvara... de ziua Floriilor. Cu părul, de culoarea castanei coapte, împletit într-o coadă groasă, sprâncenele frumos încondeiate, obrazul îmbujorat, buzele ca piersica răscoaptă,.. fata aducea cu dânsa un ușor parfum de primăvară. Atunci, mi-am învins timiditatea și am condus-o un „tur”, pe Lăpușneanu.. apoi la cofetărie.. Mi se părea că toată lumea se uita la noi și numai
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
afară, aiurea, prin nămeți, să simt „gustul” frigidei Doamne a zăpezii! Fulgii dansează grațios, feeric, din hăurile neantului până pe huma pâsloasă, asemenea vestalelor lui Apollo... Întorc capul spre cerul plumburiu și câțiva fulgi ștrengari mi se lipesc de obrajii deja îmbujorați. Un pas nesigur, încă un pas..., parcă a și fi aselenizat pe sfidătoarea și enigmatica lună. Alunec în troienele virgine, mă răsucesc și mă afund până la brâu. Câteva minute rămân inertă, sedusă de răceala patului pufos care îmi dă fiori
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
atât de ieftine, observă Fitch. În tot acest timp, acum că ochii mi se obișnuiseră cu lumina, ambianța se imprima în mintea mea cu claritatea și autoritatea unei fotografii. Eram conștient de picioarele mele întinse stângaci, de fața mea încă îmbujorată, de bătăile repezi ale inimii, de atmosfera îmbâcsită de parfumul trandafirilor, asupra căreia fereastra deschisă nu avusese nici un efect, și de faptul că fotoliul prea jos mă situa într-o poziție de inferioritate. Percepeam desenul floral, cafeniu și galben, al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
în undă a unor idei pe care, sub diferite forme, toți ni le punem. Și-a adus aminte de propria tinerețe Ang Lee a mărturisit că a fost sedus din proza lui Eileen Chang de fragmentele în care eroina cobora îmbujorată de pe scenă după prima ei apariție într-o piesă, petrecându-și restul serii în aceeași îmbujorare și același tremur al inimii. Ang Lee și-a adus aminte de propria tinerețe, dar a și percutat la refrenul „lumea e o scenă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
chestiune demonstrează că subiectul preocupă și că, la o adică, el ar putea fi reluat într-un alt context și cu argumente mai puternice în favoarea obținerii unei eurocondamnări cvasioficiale a comunismului. Așa văd eu deocamdată lucrurile, ca pe un vânticel îmbujorat al schimbării de mentalitate în România și ca pe o mobilizare vizibil activă pe terenul minat odinioară a orice însemna atingerea comunismului. Câțiva dintre actualii mei studenți clujeni cărora le predau un curs despre Gulagul românesc sunt însă mai sceptici
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]