6,312 matches
-
aflăm în mijlocul unui univers, un vârtej în continuă mișcare și care interacționează în virtutea unor legi și principii insuficient cunoscute. În spatele lor stă însă Dumnezeu. - Sfinții Părinți ne învață că atunci când încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim. - Împăcat cu mine, împăcat cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus? - Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa. - Dumnezeu se ascunde în faptele bune ale oamenilor. - Orice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
univers, un vârtej în continuă mișcare și care interacționează în virtutea unor legi și principii insuficient cunoscute. În spatele lor stă însă Dumnezeu. - Sfinții Părinți ne învață că atunci când încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim. - Împăcat cu mine, împăcat cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus? - Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa. - Dumnezeu se ascunde în faptele bune ale oamenilor. - Orice depărtare de Dumnezeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
rugăciune.- Noi ne aflăm în mijlocul unui univers, un vârtej în continuă mișcare și care interacționează în virtutea unor legi și principii insuficient cunoscute. În spatele lor stă însă Dumnezeu.- Sfinții Părinți ne învață că atunci când încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim.- Împăcat cu mine, împăcat cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus?- Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa.- Dumnezeu se ascunde în faptele bune
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
aflăm în mijlocul unui univers, un vârtej în continuă mișcare și care interacționează în virtutea unor legi și principii insuficient cunoscute. În spatele lor stă însă Dumnezeu.- Sfinții Părinți ne învață că atunci când încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim.- Împăcat cu mine, împăcat cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus?- Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa.- Dumnezeu se ascunde în faptele bune ale oamenilor.- Orice
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
univers, un vârtej în continuă mișcare și care interacționează în virtutea unor legi și principii insuficient cunoscute. În spatele lor stă însă Dumnezeu.- Sfinții Părinți ne învață că atunci când încetăm să ne rugăm, începem să păcătuim.- Împăcat cu mine, împăcat cu oamenii, împăcat cu Dumnezeu.Ce să-mi mai doresc în plus?- Împotriva lui Dumnezeu nu luptă decât diavolul și oamenii pe care a reușit să-i atragă de partea sa.- Dumnezeu se ascunde în faptele bune ale oamenilor.- Orice depărtare de Dumnezeu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
Pământ presupune acest paradox între tendințele pămantești de care sunt legate instinctele de viețuire și înmulțire adică firea animalică, pământeană, care sălașuiesc în același corp cu firea dumnezeiască, divină care aspiră, dorește puritate, blândețe, mângâiere, dragoste. Unii reușesc să le împace, altții nu, lăsând să încline balanța preponderent sau exclusiv spre una din ele, la antipozi aflându-se bruta și sfântul. In călătoria noastră prin viață avem un drum sinuos și ne apropiem când de brută când de sfânt. Totul este
CONSPIRAȚIA UNIVERSULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382173_a_383502]
-
Oglindire > AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT Autor: Daniel Dac Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Tăcut e plânsul tău, cu lacrimi din copaci Ce-au ruginit sperând, să dea timpu-napoi, Uscate de necaz, încerci ca să le-mpaci, Cu ochii ațintiți, spre verile din noi. Pe-o ramură respiră din clipa muribundă Din anotimp rănit și cer înnegurat, O ultimă sămânță, sublimă și fecundă, Ce poartă amintirea sărutului curat. Cu pas grăbit m-apropii și tâmpla-mi urc
AMINTIREA SĂRUTULUI CURAT de DANIEL DAC în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382239_a_383568]
-
Nu ,tot de acolo sunt și eu ,îi răspunde în cea mai curată limbă românească. - Oau ! Se pare că lumea nu e destul de mare pentru noi ,nu ne putem ascunde nicăieri ! - Așa se pare ! Mă duc să cumpăr ! Nu se-mpăcase cu ideea că trebuie să stea ascuns. Dar nu-i plăcea nici faptul că cineva îi descoperise ascunzătoarea. Acum trebuia să stea un pic mai ghemuit ,să-i facă și ei loc. Nu o mințise. În orașul ăsta ,grătarul era
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
nu vreau să râmăn toată viața un om de serviciu la un hotel ,fie el și de trei stele. - Și ce ai vrea să faci ? - Uneori nu poți să faci ce ți-ai dori să faci. Ești nevoit să te împaci cu soarta pe care de multe ori , o meriți. - Hmm... O pusese pe gânduri ,știa că bărbatul din fața ei, ce nu părea un om simplu de servici,avea dreptate.Primim ce merităm ! - Eu sunt Irina ! - Mihai ,îmi face plăcere . - De
VIAȚA LA PLUS INFINIT (8) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382278_a_383607]
-
foarte cuminte, își aminti Moș Crăciun, nu puteai să rămâi doar un uriaș fără nume. Crăciunul ți-a adus înapoi chipul și amintirile, așa că de-acum ești liber să te întorci la palatul tău dacă mai dorești și să îți împaci fratele. - ... sau ai putea rămâne cu mine, șopti Zâna Iarna, privindu-l în ochi. Desigur că prințul se hotărî să rămână alături de zână și se căsători cu ea la următorul Crăciun. - Ce romantic, surâse Ștefania, prințesa florilor de gheață, urmărind
MOŞ CRĂCIUN ŞI URIAŞUL FĂRĂ NUME de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382274_a_383603]
-
autorului. Acest roman (bine analizat de Codrin Liviu Cuțitaru, în articolul pe care îl reproduc alături) avea pentru Victor Iancu o valoare de act de identitate care, iată, s-a transformat, din nefericire, într-o valoare testamentară. Nu mă pot împăca deloc cu gândul că public aceste cuvinte abia după dispariția lui Victor Iancu. Moartea lucrează, iată, mai repede decât un biet critic literar, căruia nu-i rămâne decât să regrete că, de data aceasta, reacția lui n-a mai fost
In memoriam Victor Iancu by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8261_a_9586]
-
citind-o, în aceeași logică a contribuției (dezinteresată, dezinteresată pînă la lepădare în plata celorlalți), decît să-ți spui, devotament, ce cuvînt mare... Demne, notele lui Rebreanu, de Cea mai frumoasă lume, a lui Ion Scurtu. O lume a sufletului împăcat cu sine, din care literatura își taie partea ei. Dulcegării, veți spune. Poate. Însă gustul lor, uitat, pierdut în răstălmăciri, aduce înapoi o vreme despre care nu mai știm mare lucru. În care, atît cît se poate vedea din șezătoarea
Contribuții by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8299_a_9624]
-
Valentina Naforniță, Alexandru Badea, Dan Paul Dumitrescu, Andreea Iftimescu, Șerban Vasile au fost vocile care au dat culoare celei de-a două părți a unei seri ce s-a încheiat în cheie verdiană. În domeniul vocal, Verdi a încercat să împace ceea ce nu putea fi împăcat, coborând țesăturile vocale înălțate anterior de Bellini și Donizetti, dar cerând unei voci mai dramatice aceeași suplețe, aceleași efecte și aceeași stăpânire a nuanțelor în registrul acut. Pe plan dramatic, eficacitatea verdiană s-a bazat
Wagner ? un certificat de noble?e by Oltea ?ERBAN-P?R?U () [Corola-journal/Journalistic/83119_a_84444]
-
Paul Dumitrescu, Andreea Iftimescu, Șerban Vasile au fost vocile care au dat culoare celei de-a două părți a unei seri ce s-a încheiat în cheie verdiană. În domeniul vocal, Verdi a încercat să împace ceea ce nu putea fi împăcat, coborând țesăturile vocale înălțate anterior de Bellini și Donizetti, dar cerând unei voci mai dramatice aceeași suplețe, aceleași efecte și aceeași stăpânire a nuanțelor în registrul acut. Pe plan dramatic, eficacitatea verdiană s-a bazat în primul rând pe concizia
Wagner ? un certificat de noble?e by Oltea ?ERBAN-P?R?U () [Corola-journal/Journalistic/83119_a_84444]
-
actul tinerilor sibieni deschide "larg porțile penetrației criticii estetice lovinesciene dincolo de Carpați", și dezaprobînd, la rîndul său, "lipsa gravă a unei conștiințe estetice" în spațiul în cauză. Cu adaosul că "poziția ideologică a lui Blaga ca și opera lui literară împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalul". Or, în Manifest Blaga nu e nici măcar menționat... Ne putem lesne imagina decepția sa din partea unor tineri pe care-i prețuise ca studenți. "Ignorarea cu care fusese tratat, subliniază memorialistul, nu
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
porțile penetrației criticii estetice lovinesciene dincolo de Carpați", și dezaprobînd, la rîndul său, "lipsa gravă a unei conștiințe estetice" în spațiul în cauză. Cu adaosul că "poziția ideologică a lui Blaga ca și opera lui literară împacă estetismul cu spiritul etnic, împacă particularismul românesc cu universalul". Or, în Manifest Blaga nu e nici măcar menționat... Ne putem lesne imagina decepția sa din partea unor tineri pe care-i prețuise ca studenți. "Ignorarea cu care fusese tratat, subliniază memorialistul, nu-i va fi convenit, personalitatea
Printre amintiri (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8331_a_9656]
-
sînt prieteni ori doar amici, adesea colegi de redacție, petrec împreună în case particulare sau cafenele, se confesează unii altora cu detașare, fac amor (vezi relația cu Zoe Ricci, ai cărei frați sînt legionari), se mai ceartă, se despart, se împacă, pe scurt rămîn împreună. Inacceptabil, incredibil, dar așa e viața, iar asta dă Jurnalului o originalitate și o "autenticitate" de o forță cu totul specială. Pentru a înțelege valoarea acestui dat "artistic" de care, ca și alții, Sebastian era pe
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
e adevărat în această cultură de pamfletari zîmbitori. Mai ales nimic nu e incompatibil. Iată o noțiune care lipsește total vieții noastre publice, pe toate planurile ei: incompatibilul. În cultură, ca în parlament, oamenii se înjură la tribună și se împacă la bufet. Avem de aceea o cultură de brutalități și tranzacții". Urmează fermecătoarea, bineștiuta relatare a uimirii criticului francez, pe care "l-am auzit cerîndu-i explicații unui gardist de fier notoriu, pe care îl găsise într-o tandrețe intelectuală cu
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
copilu' meu fără noroc și nenorociții de noi! - Nu puteai, fă, să-ți vezi de bărbat și de casă, și pe partea-ailaltă să... Cum face toată lumea. Nu puteai să te ferești? Tu nu trăiești în lumea asta? Și pe urmă, împacă-te, mamă, cu Virgil. Așa cum e, altu mai bun nu găsești să dai cu tunu. E bun, te iubește, faci ce vrei din el. Tu l-ai vrut doar. Nu ți l-a băgat nimeni pe gât. - Lasă, mamă. Nu
Flacăra Roșie (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8512_a_9837]
-
de sus și de la distanță, într-un efort de scrutare nepărtinitoare și autoflagelantă. Aproape că îmi vine să spun că Marius Vasileanu este deja un înțelept: are ceva din seninătatea reculeasă a omului care, tocmai pentru că a reușit să se împace cu sine, poate acum să privească totul, semenii și pe el însuși, cu un surîs înțelegător. Iată un fragment grăitor din textul "Exilul": "Ajunsese în București de mulți ani. Viața agitată de aici (pentru un provincial) îl consumase vizibil. Fie
Sfiala deșteptăciunii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8508_a_9833]
-
stilului său, ori când glosează pe marginea unor soluții bătătorite de muzica occidentală. Consecința? Un anume vertij profitabil asediază ascultătorul, așa cum, situat la mare altitudine, te amețește, copleșindu-te, perspectiva. Gestul componistic e unul torențial, Tiberiu Olah certându-se și împăcându-se permanent cu propria-i personalitate creatoare, față de care îndrăznește să-și camufleze violențele și să-și reprime senzualitatea. Că reușește sau nu, asta-i o altă poveste. Să fii boem În celebra sa Sonată pentru clarinet solo Tiberiu Olah
Tiberiu Olah și cele șapte porunci ale postmodernismului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8541_a_9866]
-
fi fost mai comodă pentru juriu, protejându-l de unele "păcate", și, pe de alta, ar fi în-dulcit întrucâtva sentimentele de frustrare. Prea puțin însă față de primejdia de a demitiza spiritul de competitivitate, împingându-l în logica lui "hai să împăcăm și capra și varza". Trebuie să mărturisec, totuși, că prezența într-un juriu, deși totul s-a isprăvit fără să se taie capul cuiva, nu e ceva de invidiat. În ceea ce mă privește, am încă insomnii din pricina absenței lui Purcărete
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
mai omenoși". N.A: Cuvântul e foarte apropiat de suflet, deci cred că dacă am citi mai multă literatură bună, ne-am apropia mai mult de spiritul omenesc. Toate dezastrele provin de la persoanele triste, decepționate, de la cele care nu sunt împăcate cu ele însele. L.V.R.: În Spania se citește literatură bună în prezent? N.A.: Nu, nicidecum. Tinerii nu citesc. Fiica mea mai mică, de 17 ani, nu mi-a citit cărțile. În primul rând tinerii nu citesc fiindcă n-au timp
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
credea că se află în relații mai apropiate, pentru că amândoi veniseră în același timp la firmă, nu îl mai invita la o țigară în fața clădirii, nu îi mai făcea confesiuni despre prietenul ei, cu care ba se certa, ba se împăca furtunos. Îi zâmbea scurt și își muta privirea imediat în altă parte, de parcă ar fi avut de-a face cu un ciumat." (p. 72) În mod paradoxal, pe cât de subtile și credibile sunt observațiile de tip social, pe atât de
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
a putut să-l asculte îndelung, păstrând mereu rezerve. Totuși era frământat de genul pe care încă nu-l pătrunsese. E de presupus că până la urmă s-ar fi lăsat condus cu încetul de „Titanul no II”. Nu s-a împăcat însă niciodată cu tonul minor al melancolicului Chopin și de asemenea cu tristețea necontenită a lui César Frank, spunând că-i vine să „leșine sau să bocească”. Îi plăcea Beethoven pentru optimismul și eroismul lui plin de măreție. Tata avea
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]