1,838 matches
-
patimile Mântuitorului, bine structurate compozițional, cu și mai agresive pătrunderi de elemente baroce, decât în lucrările cu caracter pur iconografic, explicabile la un pictor abia ieșit din ucenicia clujeana. Cea mai mare atenție a acordat-o pictării tâmplei și ușilor împărătești, bine prezentate în încercarea monografica a cercetărilor D. Mândru și A. Dobjanschi. Mai este renumită și pentru tripticul păstrat de la biserica de lemn anterioară. Tripticul este o icoană-obiect de cult mai deosebită, formată din trei panouri, unul central și două
Biserica de lemn din Bica () [Corola-website/Science/315385_a_316714]
-
Cronica lui Radu Popescu, referindu-se la , precizează că ""mumă-sa [a lui Mihai Viteazul, n.n.] au fost de la Oraș dela Floci [sic], care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep [comerciant], om mare și bogat den [sic] Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme..."" Stabilirea familiei căreia a aparținut Teodora, mama lui Mihai, a pornit de la povestirea unui sfetnic al acestuia, Teodosie vel logofătul, Rudeanu, a cărui povestire nu s-a păstrat în forma ei
Teodora Cantacuzino () [Corola-website/Science/300056_a_301385]
-
este unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului Sankt-Petersburg. Catedrala conține în interior un singur iconostas (perete care separă naosul bisericii de la altar). Iconostasul este în mod normal în Biserica Ortodoxă un perete plat străpuns de trei uși, ușile împărătești aflate în centru sunt folosite doar pentru intrările solemne, iar cele două uși laterale pentru intrarea și ieșirea clerului și a altor persoane în sau din altar. Cu toate acestea, iconostasul catedralei Sf. Petru și Pavel se înalță pentru a
Catedrala Sfinții Petru și Pavel din Sankt Petersburg () [Corola-website/Science/337603_a_338932]
-
interesante date istorice, scrise cu o caligrafie artistică și împodobite cu inițiale înflorate, scene și portrete, sunt păstrate în prezent la Arhivele Statului din București și la Biblioteca Academiei Române, reprezentând un bogat material documentar. A tradus din limba slavonă " Calea împărătească a crucii Domnului" și din limba germană "Întâmplările războiului franțozilor și întoarcerea lor de la Moscva" (Buda, 1814) și "Vrednica de pomenire biruință" (Buda, 1815). Opera sa principală, "Chronograful Țărei Rumânești de la 1764 până la 1815", a fost scrisă la Craiova în
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
a degradat din cauza fumului, iar unele chipuri de sfinți aproape că nu se mai cunosc. În icoana de hram, Sfântul Dimitrie, patronul bisericii, este înfățișat într-o postură războinică, de soldat, cu sulița în mâna dreaptă și crucea în stânga. Icoanele împărătești sunt duble, la fel ca la bisericuțele de lemn de la Cănicea și Turtaba, dar partea de jos nu mai are motive florale, ci prezintă scene biblice. Catapeteasma este din două rânduri de icoane, având deasupra crucea cu Mântuitorul răstignit. În
Biserica de lemn din Negoiești () [Corola-website/Science/319939_a_321268]
-
canonică, organizarea bisericească, activitatea pastorală și serviciul divin. Articolul 10 Unitățile de cult și personalul clerical nu fac politică și nu folosesc spațiile proprii unităților de cult pentru organizarea de activități politice. Articolul 11 Sărbătorile bisericești, precum cele 12 sărbători împărătești și toate celelalte sărbători instituite conform canoanelor, și toate posturile bisericești se țin în B.O.R.R.V. după calendarul iulian, conform vechilor orânduieli. Articolul 12 Puterea canonică și administrativă a B.O.R.R.V. se întinde, conform canoanelor, asupra tuturor așezămintelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198195_a_199524]
-
Sava Slavici, născut în 1818. Sava rămâne orfan la o vârstă fragedă și este înfiat de Mihai Fercu, „tata bătrân”, cum avea să apară în amintirile de mai târziu ale scriitorului, care era un fruntaș în sat și fusese „cătană împărătească” împotriva lui Napoleon Bonaparte. „Tata bătrân” avea cunoștință de carte, deoarece rostea la biserică, în timpul slujbei, "Crezul" și "Tatăl nostru", iar scriitorul și-l amintește "păstrând cu sfințenie portul din tinerețele sale: păr lung împletit în coadă și prins în pieptăn
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
pe moșie răzeșească, iar dacă-i așa, înseamnă că existase secole în șir și nu putea să apară pe moșie cumpărată de la boieri sau dăruită de Imperiul Rus. Se întâmpla, de fapt, altceva: statul rus confis¬ca în folosul haznalei împărătești moșiile satelor mai mici din nordul și sudul Basarabiei, declarând că le-a cucerit de la tătari. Dar statul recurgea și la alt vicleșug: confisca și moșiile satelor mari, dacă se constata că printre băștinași au trăit cândva măcar câțiva tătari
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
Podirei". Datorită stării materiale, biserica a fost dotată cu cele trebuincioase în timp. Realizarea iconostasului a avut loc la câțiva ani după construirea bisericii. Astfel, pe icoana ce îl înfățișa pe Domnul Nostru Isus Hristos, aflată în partea dreaptă a ușilor împărătești se afla notat: ""In anno 1769 fecit"" iar pe icoana Maicii Domnului, aflată în stânga ușii împărătești era scris: ""1767 februar 22"". Iconostasul purta o inscripție ce consemna momentul terminării acestuia: ""Cu vrerea tatălui și cu ajutorul Fiului și cu Duchul Sânt
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
avut loc la câțiva ani după construirea bisericii. Astfel, pe icoana ce îl înfățișa pe Domnul Nostru Isus Hristos, aflată în partea dreaptă a ușilor împărătești se afla notat: ""In anno 1769 fecit"" iar pe icoana Maicii Domnului, aflată în stânga ușii împărătești era scris: ""1767 februar 22"". Iconostasul purta o inscripție ce consemna momentul terminării acestuia: ""Cu vrerea tatălui și cu ajutorul Fiului și cu Duchul Sânt s-a zugrăvit această Catapiteazmă în zilele înălțatului înmpărat Iosif și s-a zugrăvit de robul
Biserica de lemn din Poiana Ilvei () [Corola-website/Science/318928_a_320257]
-
cu cele patru registre la care s-a păstrat pictura executată la începutul secolului al XVIII-lea. Stâlpii ramelor de la icoane sunt sculptați, în motive de strugure și viță de vie, pe fond verde și restul din bronz auriu. Icoanele împărătești au coronițe din metal argintat, iar icoana Mântuitorului are în mână globul pământesc, ornat cu un brâu de alpaca. Policandrul electric, din material inoxidabil, cu 32 de lumini, a fost confecționat în anul 1968 de către Uzina Electrobanat. Din obiectele de
Biserica Zlataust () [Corola-website/Science/318060_a_319389]
-
se numărau: Faptele Apostolilor sau Praxiul, tipărit la Brașov, în 1563, de diaconul Coresi și Noul Testament, din 1648, de la Alba Iulia. Dezvoltarea picturii a aflat la Lupșa o ambianță propice. Cele câteva icoane păstrate sunt edificatoare în acest sens: icoanele împărătești, probabil de la mijlocul secolului al XVIII-lea, cu bogat decor floral pe ramă și pe aureole, vădesc confluența aici a artei moldovenești cu aceea de la sudul munților. Icoana Adormirea Maicii Domnului, de factură bizantină, poate fi atribuită lui Simion zugravul
Biserica de lemn a Mănăstirii Lupșa () [Corola-website/Science/315678_a_317007]
-
a cuprins: refacerea verticalității turnului, înlocuirea completă a tencuielii, înlocuirea învelitoarei de tablă cu una de șindrilă, construirea unui zid de sprijin în partea de vest. Mobilierul este original, precum și o serie de obiecte de cult valoroase. Deteriorat astăzi, registrul împărătesc al tâmplei este opera unui zugrav format în atmosfera artistică brâncoveneascaă sud-carpatică; iconostasul a fost renovat în secolul al XIX-lea. Decorul inițial, păstrat fragmentar din pricina văruirii suprafeței interioare a bârnelor, este asociat cu penelul zugravului Ioan Cuc din Lupșa
Biserica de lemn din Rovina () [Corola-website/Science/316855_a_318184]
-
rând este prezentată în centru, scena cu Mântuitorul îmbrăcat în veșminte arhierești stând în jilț având alături pe Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de alta a sfintelor uși. Pe ușile împărătești este pictată Bunavestire și chipurile regilor David și Solomon. De o parte și de alta se află icoanele Mântuitorului și ale Maicii
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Sfânta Fecioară Maria și pe Sfântul Ioan Botezătorul, înconjurat de cei doisprezece apostoli. Pe al treilea rând sunt ilustrate cele douăsprezece praznice împărătești. Al patrulea rând pictural se află de o parte și de alta a sfintelor uși. Pe ușile împărătești este pictată Bunavestire și chipurile regilor David și Solomon. De o parte și de alta se află icoanele Mântuitorului și ale Maicii Domnului. În dreapta ușilor diaconești este icoana Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil, vechiul hram al bisericii, iar în stânga icoana
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Și Constantin C. Giurescu consideră puțin probabil ca Brâncoveanu să fi participat la o astfel de intrigă, precizând că e greu de stabilit temeiul învinuirii. Într-o scrisoare către egumenul mânăstirii Brâncoveni, prin care cerea o contribuție la plătirea ploconului împărătesc, Constantin Brâncoveanu se pronunța asupra alegerii sale ca domn: „Ne-am ridicat domn iar domnia mea aceasta nu aș fi pohtit, că știe sfinția ta că de nici unele lipsă n-am fost ci ca un domn eram la casa mea
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
O solie condusă de Kuciuk Selin a ajuns la București în aprilie, unde i s-a prezentat domnului firmanul din partea vizirului, în care era invitat să meargă la Adrianopol (unde era stabilită la acel moment Poarta), pentru ca „să sărute poala împărătească”. Curtea a fost cuprinsă de panică; în fapt, după cum au aflat trimișii domnului, intențiile vizirului erau rele. Plecarea lui Brâncoveanu a fost amânată cu patru săptămâni, întrucât s-a îmbolnăvit de erizipel; imbrohorul a cerut să-l vadă pe domn
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
trăit strămoșii mei. Am depus acte să plec În Israel. Va trebui să o iau de la capăt, dar sunt sigur că voi reuși să deschid un mic restaurant. Vă aștept acolo În turneu și am să vă pregătesc o masă Împărătească. și totul are să fie din partea casei, a Încheiat, cu un ton ferm, cârciumarul. Maria Tănase l-a Îmbrățișat pe Moriț cu lacrimi În ochi. Mic de statură, părea un copil ocrotit de mama lui. S-a desprins cu părere de
Editura Destine Literare by Herman Victorov () [Corola-journal/Journalistic/99_a_399]
-
însemnată din bisericile de lemn din Sălaj și este o alternativă mai ușoară și mai economică la structura bolților din bârne legate în cheotori. Din biserica bărbaților spre altar se deschid trei uși, cea din mijloc păstrându-și încă dverele împărătești originale. Altarul este la rândul său acoperit de o mică cerime. În mijlocul încăperii strâmte este înălțat un prestol dintr-o lespede așezată pe trei picioare de piatră, simbolizând Sfânta Treime, o rezolvare neobișnuită atât pentru forma cât și pentru semnificația
Biserica de lemn din Bălan Josani () [Corola-website/Science/309767_a_311096]
-
memorabil, Gheorghe Asachi a realizat o stampă în care a reprezentat colina și Biserica Socola. În prezent, stampa "Întâlnirea ostașilor moldoveni și munteni la Socola, lângă Iași, în aprilie 1859" se află la Academia Română. În februarie 1855, din ochii icoanei împărătești a Maicii Domnului aflată pe catapeteasmă au început să curgă lacrimi, acest lucru repetându-se la două-trei sau patru zile. Guvernul Moldovei a rânduit o cercetare serioasă a acestui fenomen după care a publicat un comunicat în foaia politică "Zimbrul
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
voiau să împartă pradă, Pîntea îi convinge să folosească banii pentru a lupta împotriva grofilor. El dă cate o mie de taleri lui Dragomir (pentru a deschide o „bolta” în Baia, cu văd bun, unde să asculte ce vorbesc cătanele împărătești) și lui Ștefanu lu' Unc (pentru a cumpăra un han în drumul brașovenilor și a se folosi de relațiile create cu aceștia pentru a aduce flinte). De asemenea, el îi dă o pungă de bani bărbierului Fekete Fehér (Ovidiu Schumacher
Pintea (film) () [Corola-website/Science/326635_a_327964]
-
cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură, la
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
Alexandru Popovici Zugravul. În patrimoniul bisericii se păstrează câteva icoane pe lemn din secolul al XVIII-lea (Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Deisis), în timp ce mare parte din icoanele pe sticlă au ajuns la Cluj, în colecția Arhiepiscopiei Ortodoxe. Ușile împărătești, tot de secol XVIII, înfățișând Buna Vestire, sunt ușor înnegrite și deteriorate. Biserica posedă și câteva tipărituri din secolul al XVIII-lea. În interior se mai păstrează o frumoasă scară dintr-o singură bucată de lemn, pentru accesul în pod
Biserica de lemn din Sălișca Deal () [Corola-website/Science/315450_a_316779]
-
pre D(u)mnezeu pentru măntuirea pomeniților și săi erte, anul 1807, mai 14”". În anul 1821, pe aici au trecut turcii în drumul spre mănăstirile Slatina și Secu, unde se refugiaseră eteriștii. Turcii au împuns ochii sfinților din icoanele împărătești aflate pe catapeteasmă, urme care se mai păstrează și astăzi. Tudorache Ciurea s-a îngrijit de această biserică până la sfârșitul vieții sale. În ultimul deceniu de viață s-a îmbolnăvit "de dambla", iar jumătate in corp i-a fost paralizat
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]
-
clopotniță, cameră mortuară cu răcire, săli de mese pentru 80 de persoane, bucătărie, birou parohial, bibliotecă și grupuri sanitare. În anul 2002 s-a renovat și vechea catapeteasmă a bisericii, care pare să fie cea originală, pentru că păstrează la icoanele împărătești semnul trecerii turcilor la 1821, în drumul lor spre mănăstirile Slatina și Secu, sub forma unor lovituri de sabie în dreptul gurii și ochilor. După anul 2003 s-au adus și alte îmbunătățiri: s-a introdus în biserică și casa de
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]