1,835 matches
-
Dumnezeu să îmi dea putere, minte și sănătate, să mai pot lăsa urme pe acest pământ.” A avut ca model icoanele specifice școlilor de la Nicula, Mărginimea Sibiului, Șcheii Brașovului. Temele preferate sunt Maica Domnului, Iisus Hristos, sfinții ortodocși și praznicele împărătești din calendarul ortodox. Lucrează în mod tradițional cu vopsele în ulei sau în tempera cu emulsie de ou, ramele le execută personal și caută să adauge simboluri tradiționale la unele din ele. A reușit să introducă în circuit valoric doagele
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
transparență o obține din culori minerale și pigmenți naturali. Acordă mare importață ramelor pe care și le face singur din lemn de brad și le dă cu ceară de albine. Tematica este luată din Noul Testament: ipostaje ale Maicii Domnului, praznice împărătești, Sfântul Dumitru, Sfântul Proroc Ilie, Sfântul Gheorghe. Icoana preferată este „Judecata din Urmă.” Este dornic să transmită meșteșugul fiului său Vlad. În general respectă canoanele, reușind totuși să aducă în picturile sale și elemente originale, mai ales în ceea ce privește cromatica. Își
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Duhului Sfânt, se transformă în Trupul și Sângele Domnului, care se dă celor pregătiți spre împărtășire. Încă un moment de puternică pomenire a celor pentru care s-au scos miride este la ieșirea preotului cu Sfintele Daruri, când, în fața Ușilor Împărătești, părintele se roagă între altele și pentru cei care au adus aceste Sfinte Daruri (prescura și vinul), și pentru cei pentru care s-au adus, vii sau adormiți. Este important de știut că preotul poate să scoată miride pentru cei
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
când cad în gol și aud duioasa baladă a bunicii ca o chemare în vraja unei flori ce-și răspândește polenul ucigaș. Trăiesc frânturile irealității, când lucrurile sunt mai simple decât ochiurile unui ciorap împletit. Mă așez la o masă împărătească, unde fructele satului impun sacrificiul. Toate plăcerile frugale se pierd printr-o plasă rară de pescuit. Până la revenirea la realitate, visele mă umplu de o fericire copilărească. Colecționez cioburi de imagini, sunete suave, arome efemere. Simt căldura trăirilor adevărate după
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
Armenescu, medic și scriitoare, este pasionată de istorie, de cultură și de artă. Licențiată în 1972 a Facultății de medicină din Timișoara, aceasta este autoarea volumelor "Ferestrele somnului", "Regatul ascuns", ‘Exodul uitării", "Dictatura iubirii", "Strigăt spre lumină", "Memoria statuilor", „Iubirea împărătească". Elena Armenescu afirmă că scriitorul trebuie să fie dominat de iubirea față de oameni, trebuie să fie într-un contact permanent cu viața, cu durerile și bucuriile ei, cu înfrângerile și victoriile, dar și cu succesele ei. "E darul măriei Tale
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
adâncuri -supliment cultural Economistul, martie 2003 - Dictatura iubirii, semnat Paul Silvestru -Elena Armenescu și puterea fascinantă a cuvântului scris, rostit sau gândit - Slova creștină, semnat Cezarina Adamescu On-line: - Publicatiile ARP, Intermundus media - 21 martie 2007, O carte pe zi - „Iubirea Împărătească", semnat Dan Bodea, ș.a - Ce planuri de viitor aveți ? - Să scriu în continuare după inspirație, poezie și proză și să public ceea ce am scris. Răspund cu plăcere invitațiilor la radio sau televiziune când sunt invitată, pentru că am sentimentul că
DE VORBĂ CU SCRIITOAREA ELENA ARMENESCU DESPRE VIRTUŢILE VINDECĂTOARE ALE POEZIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354288_a_355617]
-
și înțelepciunea vieții, pe care a descoperit-o pe paginile Bibliei. Licențiata în 1972, a Facultății de medicină din Timișoara, Elenă Armenescu Ciuhrii este autoarea volumelor “Ferestrele somnului”, “Regatul ascuns”, ‘Exodul uitării”, “Dictatură iubirii”, “Strigat spre lumină”, “Memoria statuilor”, „Iubirea împărăteasca”.Scriitoarea este căsătorită cu Dr. Doc. Mircea Ciuhrii, virusolog de prestigiu internațional, inventator în biotehnologie, deținător a numeroase brevete de invenție, și are doi fii, amândoi licențiați în medicină. „Am început să scriu ca să nu mă mai simt singură” - Cum s-
DESPRE POEZIE CA SEVĂ A VIEŢII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354289_a_355618]
-
să se facă luntre și punte pentru a adăuga monumentului și două tunuri, simbolul armei prin care Armata ridicase atunci scut Patriei pe ogoarele și în ogrăzile sătenilor. A făcut cerere la ministrul Apărării, iar în 2009, în preajma înălțării Domnului - împărăteasca sărbătoare, când, prin tradiție, înălțăm gânduri de recunoștință și Eroilor Neamului - primarul comunei, dl. Ionuț Gospodaru, a adus și amplasat, adițional Troiței, râvnitele simboluri metalice de la o unitate militară din Sibiu. Inițiatorul și înfăptuitorul acestui gest de înaltă atitudine civică
PĂRINTELE ROMICĂ SIMINCIUC, UN SLUJITOR AL DOMNULUI CU GRIJĂ PENTRU ISTORIA LOCULUI ÎN CARE SLUJESTE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354472_a_355801]
-
și-au pus pe ei îmbrăcămintea cea scump înfirată, pălăriile cu pene mari și viu colorate s-au încins cu săbii lungi până-n pământ, strălucitoare și au descins în paradă, zăngănind din săbii, pe străzile Vienei în drum spre palatul împărătesc. Au cerut împăratului să le aprobe independență totală, pe cea parțială o primiseră din 1791, pe lângă celelalte doleanțe. Împăratul le-a ascultat și aprobat dorințele printre care unirea cu Transilvania, suveranitatea asupra Croației și Sloveniei, încorporarea zonelor de graniță! Era
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
biserică încă înainte de a toca de leturghie. Fiecare își avea locul lui bine stabilit: Mărian, care era și epitrop - în strana a doua, prima fiind ocupată de cântăreț, nimeni altul decât Nonică - fratele popii Nicolae Negoescu, iar Oara - lângă scaunul împărătesc de unde începea primul rând de femei. Oamenii intrau în liniște, dădeau pălăriile ca să le țină alți oameni din marginea rândurilor de bărbați (copil fiind, ce mândru era Marinică atunci când cineva îi întindea pălăria sau căciula), se apropiau de iconostas, se
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
ce mândru era Marinică atunci când cineva îi întindea pălăria sau căciula), se apropiau de iconostas, se închinau sărutând icoana și apoi aprindeau lumânarea în unul din cele patru sfeșnice înșirate în fața altarului și iarăși se închinau la cele patru icoane împărătești: Iisus Hristos, Maica Domnului, Sfântul Nicolae și Sfânta Muceniță Filofeia care era și hramul bisericii. Se așezau apoi fiecare cam în același loc întotdeauna, încât, dacă se întâmpla ca cineva să nu vină la biserică, acest fapt era imediat remarcat
CĂINŢA HOŢULUI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1577 din 26 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353941_a_355270]
-
gheață, acesta din urmă topindu-se în gură, apare atunci concluzia că și prima ar trebui.. raționamente de eschimoși, foarte practicate de altfel. Apariția orgiilor pe acest fond au apărut și s-au întâmplat în istorie, printre triburi, în saloane împărătești -paradoxal sau nu, dar acum mai nou reapare prin diferite curente în „trend”... Întocmai că dragostea nu mai e „dragoste” ci doar sex, ori pe când nici acesta nu-i suficientă (‚doar cu nevasta’), atunci se caută... motivațiile de ar fi
RELAŢIILE ÎNTRE SEXE – VALORI ŞI ATITUDINI. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353090_a_354419]
-
pentru creșterea vitelor, chibzuit exploatate ca resurse naturale, dar și așezarea geografică favorabilă diferitelor activități lucrative și comerciale, au condus la dezvoltarea vizibilă și solidă a orașului Câmpulung Moldovenesc. În această direcție, un rol însemnat l-a avut construirea drumului împărătesc Câmpulung - Vatra Dornei -Poiana Stampei, în anii 1870-1878, care făcea legătura între Transilvania și Galiția. Mai apoi, între anii 1888-1918, având la dispoziție material lemnos din belșug, se construiesc mai multe fabrici de cherestea pentru prelucrarea lemnului și se începe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
1511 din 19 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Cap.XX Vestitorii PRIMĂVERII Căpitanul ZEFIR porunci locotenetului SABIE de RAZE să însoțească pe voinicul GHIOCEL și ceata sa de flăcăi, cu o gardă de luptători cu raze, călări pe cai albi împărătești. Locotenentul SABIE de RAZE era un vechi luptător ce însoțise pe împărat în nenumărate expediții și cunoștea foarte bine drumul până-n țara împărătesei IARNA. El se îngriji și de flăcăii voinicului GHIOCEL. Le dădu cai înaripați din grajdurile împărătești și
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
albi împărătești. Locotenentul SABIE de RAZE era un vechi luptător ce însoțise pe împărat în nenumărate expediții și cunoștea foarte bine drumul până-n țara împărătesei IARNA. El se îngriji și de flăcăii voinicului GHIOCEL. Le dădu cai înaripați din grajdurile împărătești și arme de luptă cu raze. Ce mândrii erau flăcăii pe caii înaripați ai lui SOARE-ÎMPĂRAT! Tolbele le erau pline cu clopoței de argint, vrăjiți de prințesa PRIMĂVARA, care se transformau în ghiocei când erau aruncați pe pământ. După ce terminară
MĂRŢIŞOR-16 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353203_a_354532]
-
și regenerare pe care o are Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. Toți actorii sunt admirabili, dar cei de la „Tănase” sunt oameni zei. Zei ai scenei. În consecință, ușa prin care se intră în sala de spectacole unde joacă ei este împărătească, de altar. Cortina e dveră care nu desparte două lumi, pe de o parte a actorilor iar pe de altă parte a publicului, ci îi unește pe toți în comuniune cu arta spectacolului. În aceasta e o polaritate dovedită a
STELA POPESCU. CELOR CE AU ÎN MÂINI SOARTA ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353588_a_354917]
-
comuniune deplină cu Dumnezeu. Lecturile biblice, cântecele intonate au preaslăvit din nou triumful Luminii asupra întunericului, al Vieții asupra morții. Slujba Sfintei Liturghii a început cu Binecuvântarea Mare. Au fost citite din nou cele patru versete din „Psalmul 67”. Ușile Împărătești și Diaconești ale Sfântului Altar au stat deschise atât în noaptea aceasta, cât și în Săptămâna Luminată, pentru că cerurile sunt deschise. Pe iconostas a fost pusă Icoana Învierii în care se conturează două planuri: al Luminii, al binelui, al vieții
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
faptul că cine aavut fericirea să se apropie de sfântul Daniil, a văzut cât de tare erau umflate picioarele lui dar el nu s-a plâns nici oamenilor, nici lui Dumnezeu de această suferință. Demnitarii cei mai înalți de la curtea împărătească veneau la stâlpul sfântului cerând binecuvântare pentru viețile lor personale, asemenea și oaspeții de vază ai împăratului, însoțiți de acesta care le spunea cu mândrie: Iată comoara cea de preța împărăției mele! Între timp vestea vindecărilor sale se răspândise în
SF. DANIIL STÂLPNICUL de ION UNTARU în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354591_a_355920]
-
urc biruitor, cu câte-o treaptă tot mai sus în mine,/ prin întunericul, pe munții arși de imne, către cer!” (Aron COTRUȘ) Vineri: + Sf. Ierarh Grigorie Luminătorul+325, 30 Septembrie 2016-Curtea de Argeș. Sfântul Grigorie, trac din Armenia Mare, viță împărătească din Tiridate, a trăit în atmosfera ortodoxă a Cezareei Capadociei, tulburată de prigonirile lui Dioclețian și armonia binecuvântată de Marele Împărat Constantin și Mama sa, înțeleapta Împărăteasă Elena. Pentru credința și râvna lui întru Hristos, Dumnezeu l-a hărăzit cu
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu batele lor opresc vântul uimit Ce asculta și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și căi năzdravani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat în copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reîntrupate în cuvinte Graiul... Cu dânsul acesta unic, bărbătesc În
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
mistuite în câteva grame de odihnă crezi că dacă mi-aș lipi obrazul de pulsul tău nebunesc ai mai împlini un continent cu atâta nostalgie flăcările simple sunt coordonate de un nor personajul din visele tale trăiește răstignit prin ziduri împărătești doar știi că legile sunt cusute cu inima și destrămate cu ființa atât cât să învețe orbii drumul pe brațele noastre Referință Bibliografică: crezi / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 449, Anul II, 24 martie 2012. Drepturi de
CREZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 449 din 24 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354688_a_356017]
-
Ilustrații la poeziile lui, copilăria sau satul natal Ipotești din frumoasa și dulcea Bucovină, împreună cu poeta - prietena sa Veronica Micle, dau mare greutate, rafinament în execuție cat si multă prestanță întregii expoziții. Evident, Eminescu stă ca o cunună pe creștetul împărătesc al geniului cu care Dumnezeu, a înzestrat poporul român - și asta datorită credinței lui de la care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit. Nu de puține ori în opera sa, Eminescu arată și respectă inspirația ca un dar
-ŞOAPTA ACUARELEI- de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354623_a_355952]
-
că rezistența acestei biserici în fața cutremurelor s-a datorat elasticității pereților alcătuiți dintr-un mortar făcut din var nestins, nisip, piatră, lână țurcană pe care locuitorii au adus-o din alte zone ale țării. Catapeteasma este din piatră, pictura, ușile împărătești și diaconești sunt cele originale de la 1720. Aici slujbele de Crăciun încep la ora 4 dimineața, deoarece Mântuitorul s-a născut când se îngâna ziua cu noaptea, marcând un nou început în religiile lumii și se termină la ora 6
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
mărimi și cu imagini diferite, prin alternanța de elemente vegetale și imagini religioase, prin dispunerea simetrică a sfinților și a apostolilor. În partea de jos se află un brâu cu motive florale, de o parte și de alta a ușilor împărătești, icoanele în mărime aproape naturală ale Sfântului Arhanghel Mihail, Fecioarei Maria cu Pruncul în brațe, a lui Iisus Hristos și a Sfântului Ioan Botezătorul. Urmează un strat mai îngust de pictură cu motive vegetale, un strat de lemn nepictat, după
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
spală, În florile câmpiei, butoaiele cu miere Și vara îmbracă haina-i arhetipală. Învingem somnul pe un pat de umbre Să ne-nfruptăm din dragostea firească, Uităm cu totul de clipele mai sumbre Și mai trăim o zi de vis, împărătească. Referință Bibliografică: O zi de vis / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 319, Anul I, 15 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Llelu Nicolae Vălăreanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
O ZI DE VIS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357361_a_358690]