1,408 matches
-
constituie și definește o comunitate. Ideea se păstrează și atunci când în locul "poveștii" considerăm o tradiție istorică, existând și o variantă ce le combină și care prezintă comunitatea drept întruparea narativă a tradiției. Este de fapt "comunitatea de memorie", o istorie împărtășită, cea mai evidentă și adesea cea mai importantă legătură a comunității. Dar oricare ar fi caracterul ei (mundană ori sacră) sau calitatea ei (deosebită ori modestă), orice astfel de istorie are nevoie de aniversări, de legende și de alte maniere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a renunțat de ceva timp la sintagma Comunitate Europeană, grupul este mai degrabă construit decât descoperit, membrii fiind mai degrabă adăugați decât actualizați, ceea ce nu înseamnă că UE nu va deveni un spațiu în care oameni cu interese și experiențe împărtășite vor urmări cu toții un același Bine comun. Dar lărgirea este un proces ce relevă abordări diferențiate ale celor dinăuntru față de cei care vin. Nu este foarte nouă ideea că în UE ar trebui să intre doar țări bogate. Este o
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de 6) interdependența funcțională a indivizilor și grupurilor. Astfel, aria geografică, altfel spus un spațiu de viețuire comun, este un element al comunității. Alături de acestea, relevante sunt persistența în timp, prezența unei culturi mai mult sau mai puțin cunoscute și împărtășite, a unui sistem social și a unei structuri sociale, existența unei interdependențe funcționale precum și conștientizarea de către indivizi a faptului că ei au suficiente lucruri în comun pentru a se delimita de alte grupări. Într-o reprezentare ce ne amintește de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o comunitate politică în care cetățenii își reprezintă identitatea ca fiind definită într-un anume grad de apartenența la ea. La Michael Walzer găsim ideea conform căreia justiția în stat reclamă ca bunurile să fie distribuite în acord cu reprezentările împărtășite legate de acele bunuri. Aceasta presupune astfel că cetățenii sunt parte a unei comunități, împărtășind un fel de viață în care bunurile au înțelesuri particulare. Importanța comunității la nivelul statului este subliniată și de Charles Taylor, el sugerând că regimurile
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ca atare sau pot aproxima comunitățile în diferite maniere. Din această perspectivă se poate vorbi despre comunitatea europeană, comunitatea catolică, comunitatea universitară sau despre poliție drept comunitate profesională. Principalul aspect aici este că un cadru de credințe, interese, și responsabilități împărtășite unește un set de grupuri și activități variate. Unele dintre acestea sunt centrale, altele periferice, dar toate sunt conectate prin legături care stabilesc o anumită loialitate sau destin, o identitate personală, un sens al apartenenței și o structură de activități
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
prea mult sentimentul comunității, iar pe de altă parte că sensul comunității implicat în reciprocitate și corectitudine nu trebuie să fie numai instrumental. Amintindu-l pe William Galston, arată că orice comunitate reprezintă "un efort cooperativ în vederea urmăririi unui scop împărtășit", fiecare termen al acestei formulări oferind un ingredient-cheie al comunității. Astfel, cooperarea presupune mai degrabă beneficiul reciproc decât exploatarea unor membri de către alții. Efortul implică faptul că binele trebuie creat, mai degrabă decât primit în mod pasiv sau consumat. În
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
al acestei formulări oferind un ingredient-cheie al comunității. Astfel, cooperarea presupune mai degrabă beneficiul reciproc decât exploatarea unor membri de către alții. Efortul implică faptul că binele trebuie creat, mai degrabă decât primit în mod pasiv sau consumat. În fine, scopurile împărtășite definesc un bun comun pe care comunitatea caută să îl aducă la viață și să îl susțină, nu numai în avantaj individual privat. 3. Trepte și grade ale comunității Abordarea comunității trebuie făcută ca și entitate generică din perspectiva tipurilor
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ideea că egalitatea și libertatea sunt constitutive comunității dacă vorbim de libertatea de a te orienta spre o comunitate și de egalitatea cu ceilalți. 4. Comunitatea calpă. Imitarea sau falsificarea principiului comunității În comunitate, din interdependență și din conștiința identității împărtășite răsar legăturile comunitare. Se au aici în vedere obligațiile pe care oamenii și le datorează unii altora, precum și întregului din care fac parte. În comunitate oamenii nu pot fi considerați ca mijloace sau resurse ce pot fi consumate, manipulate sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
o asemenea situație putea fi întâlnită în pre-modernitate și, eventual, considerată dezirabilă, un asemenea consens nu este nici posibil, nici de dorit în societățile moderne. "O comunitate viabilă este una în care există dispută, chiar conflict cu privire la valorile și scopurile împărtășite, cu siguranță cu privire la modalitatea în care vor fi actualizate în viața cotidiană" (Bellah, 1998: 16). Consensul în comunitate nu este unul tăcut, ci unul care poate fi pus în competiție și schimbat în timp fie gradual, cum se întâmplă de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
comunitate și libertate, Taylor consideră trei noțiuni ale libertății: 1) libertatea negativă pură un individ nu este liber dacă și numai dacă acțiunile sale sunt făcute imposibile prin acțiunea altui individ; 2) libertatea față de coerciție; 3) autonomia cel mai frecvent împărtășit punct al liberalilor în a-și susține ideea că libertatea este incompatibilă cu comunitatea privește forma de libertate cunoscută ca autonomie. Analiza clamatei incompatibilități dintre comunitate și libertate trebuie făcută din perspectiva acestei tipologii. Fiind foarte greu să compari libertatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cum ar fi Sandel, Selznick sau Walzer. Pentru unii, calea totalitarismului este deschisă acolo unde comunitățile tradiționale sunt distruse. Astfel, sublinierea importanței extraordinare a justiției în liberalism este o consecință a faptului că nu există comunități sau o perspectivă morală împărtășită. O comunitate care pune justiția pe primul loc este o comunitate de străini. Apoi, atomisul social reclamat de poziția liberală este lipsit de înțeles (oamenii sunt imersați în relații sociale, cu cei din familie și nu numai), tendința de răspândire
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
sănătoase și viguroase moral reprezintă condiții inițiale pentru dezvoltarea unor indivizi puternici, viguroși din punct de vedere moral; 2) Comunitarismul democratic afirmă ca valoare centrală solidaritatea. Solidaritatea arată că noi devenim ceea ce suntem prin intermediul relaționărilor, că reciprocitatea, loialitatea și angajamentele împărtășite reprezintă trăsături definitorii ale vieții umane; 3) Comunitarismul democratic crede în asocierea complementară, existând un angajament față de grupări sociale variate: familia, comunitatea locală, grupul cultural sau religios, întreprinderea economică, sindicatul sau profesia, statul-națiune. "Potrivit acestui principiu este clar că comunitatea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
societatea ca fiind bazată pe un contract social care stabilește procedurile corecte, dar altfel lasă indivizii liberi să își urmărească propriile interese. Ei arată că în condițiile moderne dacă ne gândim la comunitate ca fiind bazată pe valori și scopuri împărtășite, comunitatea poate exista doar în grupuri mici și nu este nici posibilă, nici dezirabilă la nivelul societăților sau instituțiilor la scară mare. Apare astfel ideea contrastului dintre contract și comunitate. Dar au apărut analize în care acest presupus contrast contract
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
implicării și rezistă o durată semnificativă de timp, trebuie să aibă niște valori și niște scopuri comune. În consecință, societățile nu pot fi bazate exclusiv pe contract. Într-un anume grad, ele trebuie să fie comunități cu valori și scopuri împărtășite. Pe această linie însă, gândirea comunitaristă a fost privită în cel mai bun caz ca puțin mai mult decât un corectiv al exceselor liberalismului și, în cel mai rău caz, ca o formă a colectivismului de modă veche. Or, așa cum
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
la separare de alții și la absența sentimentului obligațiilor reciproce. La rândul lui, cuvântul comunitate a fost parte a limbii engleze cel puțin începând cu secolul al XIV-lea, referindu-se de atunci la un sens al identității comune și împărtășite a oamenilor, și sentimentele de reciprocitate și apartenență. Spre deosebire de individualism, comunitatea pare a nu fi folosită cu conotații nefavorabile, în pofida faptului că oamenii părăsesc comunități particulare incluzând mici orașe, mânăstiri și secte religioase deoarece sunt prea restrictive și parohiale. Peter
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
alegerea țelurilor este arbitrară dar îndeplinirea lor este guvernată de calculul rațional. Astfel, gesellschaft hrănește o mentalitate pozitivistă, utilitaristă. În acest cadru, nici scopurile, nici mijloacele nu au o valoare intrinsecă. Gemeinschaft este rezultatul voințelor bazate pe obișnuință, tradiție, credințe împărtășite și legături afective, în timp ce gesellschaft este bazată pe raționalitatea instrumentală. Tipologia grupărilor sociale apropiate de modelul gemeinschaft include familia, grupul de egali, vecinătatea, clubul social și secta religioasă. Modelul impersonal gesellschaft este evident în corporația de afaceri modernă, bazată pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
între conștiință individuală și conștiință colectivă. Identitatea colectivă este așadar "capacitatea unei colectivități de a se recunoaște ca grup, este atribut al principiului coeziunii" (Segrestin, 1996). Sensul conceptului de identitate colectivă de la care acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
superputere a lumii, de nimeni contestată. Pentru că se bucura de o legitimitate unanim recunoscută, generată de suita de victorii obținute. America avea toate datele și toată îndrituirea de a fixa un obiectiv poate nu la fel de spectaculos, dar un obiectiv larg împărtășit, de mare rezonanță politică sau socială. Arnold Toynbee ne spune că orice răspuns încununat de succes din viața unei națiuni pornește de la o provocare; succesul, la rândul său, va întâlni, mâine, o altă provocare și, astfel, spirala dezvoltării se repetă
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
se pare chinezilor cu putință de realizat, altora li se pare imposibil de înfăptuit? Răspunsul îl vom afla în cuvintele Moșneagului cel Nerod: "generație după generație, într-un șir nesfârșit". Ceea ce înseamnă timp și continuitate, conectate neapărat la un ideal împărtășit. Atunci totul devine posibil. Atunci putem înțelege mirarea: de ce să nu fie în puterea noastră să realizăm orice lucru? "Istoria unei țări stă în geografia sa", obișnuia să spună Napoleon. Într-adevăr, geografia și constrângerile naturale reprezintă un suport explicativ
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
pionierat istoric și cultural de mare valoare: un proces de acomodare reciprocă, care presupune îndepărtarea de identitățile tradiționale ale populațiilor care locuiesc într-un teritoriu, în tentativa de a modela noi stiluri de viață hrănite de și bazate pe valori împărtășite și/sau acceptate, structurate în jurul toleranței. Timpul va testa asemenea evaluări. Cu toate acestea, când populația californiană va fi în proporție de peste 50% hispanică ceea ce înseamnă nu mai mult de o jumătate de secol -, procesele culturale, politice și sociale pe
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
l " Toc164861084" Sub calmul aparențelor, vigilența constantă PAGEREF Toc164861084 \h 24 HYPERLINK \l " Toc164861085" BA-UL CUNOAȘTERII COLABORATIVE PAGEREF Toc164861085 \h 25 HYPERLINK \l " Toc164861086" Un spațiu Împărtășit În mișcare PAGEREF Toc164861086 \h 26 HYPERLINK \l " Toc164861087" Ba, o conștiință Împărtășită PAGEREF Toc164861087 \h 26 HYPERLINK \l " Toc164861088" Elementar, dragă Watson! PAGEREF Toc164861088 \h 28 HYPERLINK \l " Toc164861089" Construirea unei finalități comune PAGEREF Toc164861089 \h 30 HYPERLINK \l " Toc164861090" Un dojo pentru Întreprindere PAGEREF Toc164861090 \h 33 HYPERLINK \l " Toc164861091" KATA
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Modelul SECI În spațiu PAGEREF Toc164861118 \h 71 HYPERLINK \l " Toc164861119" Hitachi Naka Division PAGEREF Toc164861119 \h 71 HYPERLINK \l " Toc164861120" Managementul intermediar PAGEREF Toc164861120 \h 72 HYPERLINK \l " Toc164861121" Fujitsu Ltd PAGEREF Toc164861121 \h 72 HYPERLINK \l " Toc164861122" Responsabilitate Împărtășită PAGEREF Toc164861122 \h 75 HYPERLINK \l " Toc164861123" Prefectura Mie PAGEREF Toc164861123 \h 75 HYPERLINK \l " Toc164861124" COMUNITATEA PAGEREF Toc164861124 \h 77 HYPERLINK \l " Toc164861125" Creator de comunități PAGEREF Toc164861125 \h 77 HYPERLINK \l " Toc164861126" Mediascope (grupul NTT) PAGEREF Toc164861126 \h
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
detașat și izolat de prezent. În modelul creării de cunoaștere al lui Ikujiro Nonaka, ideograma ba asociază, pe de o parte, potențialul specific al unui mediu (partea stângă) și, pe de alta, un motor, o mișcare (partea dreaptă). Acest spațiu Împărtășit În mișcare Nonaka Îl califică drept bun atunci când relaționalul ce se dezvoltă aici generează o energie profitabilă, sursă de interacțiuni dinamice și creatoare. El se aseamănă atunci cu un mediu În care cei implicați resimt o transformare calitativă pozitivă. Un
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
mutație și de naștere a sensului. Pentru filozoful Kitaro Nishida, el desemnează un spațiu fizic În care rezidă o putere ascunsă, o forță vitală. Memorizabil, el este deschis unei continuități de relație ce trimite la climatul particular al acestui spațiu-timp Împărtășit. Ba, o conștiință Împărtășită Un ba se manifestă ca o conștiință colectivă, deținută de indivizii ce compun o comunitate de interacțiuni interne și externe. Pentru Kitaro Nishida, realitatea nu există În afara conștiinței. „Ceea ce numim timp, spațiu și forțe fizice sunt
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a sensului. Pentru filozoful Kitaro Nishida, el desemnează un spațiu fizic În care rezidă o putere ascunsă, o forță vitală. Memorizabil, el este deschis unei continuități de relație ce trimite la climatul particular al acestui spațiu-timp Împărtășit. Ba, o conștiință Împărtășită Un ba se manifestă ca o conștiință colectivă, deținută de indivizii ce compun o comunitate de interacțiuni interne și externe. Pentru Kitaro Nishida, realitatea nu există În afara conștiinței. „Ceea ce numim timp, spațiu și forțe fizice sunt pur și simplu concepte
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]