1,052 matches
-
A-NCEPUT... Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1239 din 23 mai 2014 Toate Articolele Autorului Mă grăbesc! N-am să te-aștept o veșnicie! Șopteai glumeț, rezemat de tocul ușii... Iar din șoapte se desfăceau brațe Care mă-mpresurau mătăsoase. Aerul scăpăra-n jurul nostru, Îmbibat de extaz... Zvâcnea timpul în hoinăreala lui prin infinit, Iar eu zăboveam alintată, Dilatând clipele, Când lumea izvora Năvalnic din abisurile noastre. Veșnicia e-nceputul! răspundeam cu tâlc... Uite cerul cum scutură văpăi
CU VEŞNICIA A-NCEPUT... de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346923_a_348252]
-
Fantomele s-adună și se despart în grupuri/Regizorul lipsește-el, meșterul de trucuri.// Și șoapte și foșniri se-aud dinspre cabine/ Dar Hamlet, prințul înnegurat, nu vine./ Doar vântul se strecoară prin geam și prin perdele/Ofelia-i o umbră împresurată-n ele.// Nici Richard nu apare nici alte personagii/ Care-au vibrat o lume sau au produs carnagii./ Costumele așteaptă un vechi sau nou actor/Să scuture iar praful din sufletele lor.// Și doar bătrânul paznic ce dormitează-n stal
LA VASILE BURLUI SCRISUL VINE CA O FORMA DE MANIFESTARE A INTERIORULUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347001_a_348330]
-
întrebă. “Îl cunosc, dle revizor, i-am răspuns pe nerăsuflate. Candidat la o suplinire era și consăteanul și prietenul meu Gheorghe Arișanu, care absolvise școala normală din Galați. Eram fericit. Intram pe leafă, mai slăbeam din chingile cu care o împresurasem prea strâns pe sărmana mamă. Până la acea dată, Ghică al Popii (Anastase, un înstărit al timpului și al locului) mă plătise cu 10 lei pe zi, la așezarea lăturoilor de la fabrica de cherestea de pe Luncă. Mă recomandase penru această muncă
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
sala de clasă, seara, după orele de studiu...sau să mă întorc, după ceva intenționat uitat. Așteptam, lipită de perete, ca ultimii pași să se stingă. În tăcerea începutului de seară, deschideam larg geamul. Tot văzduhul năvălea, cuceritor...să mă împresoare. Nu pot să vă descriu în cuvinte felul acesta de voluptate...a nărilor, a pielii, a palmelor...a plămânilor...a gândului. Nu dura mult...dar erau „clipele mele”. Alergam apoi să-mi ajung colegele și mă feream să-mi vadă
FĂRĂ SFATURI! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345118_a_346447]
-
Ca seva galbenă din trup nevăzut, Ascuns în tăceri adânc sub pământ! Aici e țara lui Verde, Galben și Albastru Imperiul luminii e vegheat de Sihastru. ÎNVIERE În inimă e tainic zvon de primăvară Prinos din cer se cerne, mă împresoară Neîndestulată, privirea descoperă cărări Ivite din trecutele, azi înmugurite căutări Îmi amintesc o palidă, tristă icoană A vremurilor noastre de prigoană Dar iată! Acum lumina se revarsă blând Și simt în pieptu-mi, zbor aprig și tumult Adânc, dogoarea îmi pătrunde
CÂNTECUL IUBIRII – SONETE (1) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345257_a_346586]
-
dacă nu e manipulat cu grijă, se poate spulbera la o simplă adiere de vânt. Și, mai ciudați decât orice, îi erau ochii. Arareori și-i ațintea asupra cuiva, poate doar accidental, dar când o făcea, un violet straniu îl împresura pe cel din fața ei, tăindu-i acestuia din urmă respirația pentru bune clipe... Efectul dispărea rapid, căci femeia își pleca din nou privirea, iar omul uita instantaneu senzația nepământeană... Când mașina încetă să mai răscolească pietrișul aleii, Administratorul o anunță
LOCUL AL II-LEA LA CONCURSUL PREMIILE ARS POETICA 2014 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377856_a_379185]
-
Prin negura fecundă care-mi aține calea, Iar anii-mi - licuricii cu zbor schimonosit, Mi-e sâmbăta lințoliul ce-l flutură azi jalea. Mi-e timpul inamicul cu aripi de oțel, Evit apropierea-i ascunsă de hublouri, Dar clipe mă-mpresoară în strașnicul hotel, Observ, după nuanță-s dispuse în carouri. Mai pierd și azi o luptă cu orele pustii, Migrează plictiseala ca păsări călătoare, Aș duce săptămâna tăiată în fâșii, S-o coase cu migală o nouă ursitoare. În zilele
MI-E SÂMBĂTA CALVARUL... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378019_a_379348]
-
Acasa > Strofe > Atasament > SUFLET NINS Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Mă oglindeam în ochii tăi adânci Cum cerul se-oglindește într-un lac Împresurat de colțuroase stânci Pe care risipite stele zac. Vedeam lumină și-mi era de-ajuns Și liniștită-n sinea mea cântam, O, cât de mult, ce mult mă înșelam, Că taina lor era de nepătruns. Eu văd că lumea mea
SUFLET NINS de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378057_a_379386]
-
viață. Dacă-s trist numai Tu, îmi redai vindecare... Căci acum norii grei s-au risipit Doamne, Tu m-ai înălțat La lumină din păcat, Tu ești Lumină din cer, prin Cuvânt, Putere în adierea glasului nedeslușit, Glasurile m-au împresurat Iar norii I-ai risipit, Printr-un cer infinit. ------------------------------- BOTA, Claudia, artist plastic și poet, născuta la 20 decembrie 1969. Profesor de religie la Școala Gimnazială „Luceafărul" din București.Preocupări artistice: poezia și pictura. Studii: 1984: Școala de Muzică și
POEME DE SUFLET (1) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376521_a_377850]
-
inel cu jurăminte grele. Noi am jurat pe puf de păpădie C-o să dureze florile de mai De mii de ori decât o primăvară În care stele-n suflet îmi puneai. Chipul tău a înflorit în roze, Parfumul dulce mă-mpresoară Cu vise tumultoase strălucind De câte ori te prind de subsioară. O să păstrăm această amintire Și-n toamna care se arată Cu pașii repezi, pe furiș Intrând aiurea în ogradă? Vreau să înghețe în clepsidre Nisipul precum chipul tău În amintirea tinereții
AMINTIRE ASCUNSĂ-N NOI DE DUMNEZEU de MARIN MOSCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376529_a_377858]
-
adăpost. Am adesea o idee - ruptă-n mine din amor - Prin Olympus și Medeea sting în fugă mare dor. Voi urla ca lupul negru, hăituind mizere griji - Voi mușca dintr-un integru corp de carne, gol vertij. Timpul rece mă-mpresoară, ritmul vieții mă omoară - Vreau să plâng ușor în noapte, vreau să fug prin rugi și șoapte. Cât de neagră e lumina ce vine din amurg - Și plină mi-e retina, imaginile-mi curg. Mă-ntorc spășit la tine, te
VULCANUL DINTR-UN SUFLET ÎN PĂCAT (SAU LAVA IUBIRILOR CE INUNDĂ INIMILE CARE ÎNCĂ MAI BAT DUPĂ UN SUFLET PERECHE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375960_a_377289]
-
-mi câte mai sînt - șoapte scrise-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu Referință Bibliografica: Mirajul orelor / Râul Constantinescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1489, Anul V, 28 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Constantinescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
MIRAJUL ORELOR de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376027_a_377356]
-
smuciri în haosul ce lumi înghite Șed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagră Volume aplatizate în plan Plane înfășurate în linii Linii înfășurate în puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule-n delir continuu Împresoară inimi sori ochi cuvinte flori Smog vâscos indivizi gelatina saprofite micelii Imunde orbenii amprente cerului caduc trucat Nici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilor Omphalos de duzină pe tobogan Amețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii
MONDO FIASCO de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376025_a_377354]
-
-mi câte mai sînt - șoapte scrise-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din morți ... orele mele rar bunele - cutremur cu strunele; orele mele ploi relele, împresurat de-andrelele în horă cu ielele ... Râul Constantinescu ... Citește mai mult MIRAJUL ORELOROrele mele multelecine mai asculte-le?Orele mele bunele -flori-miraj cine-adune-le?Orele mele relelemă scrumesc ardelele ...Orele mele dragi ziorelespulber cum horele ...Orele-mi câte-au fost -vamă-n
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
smuciri în haosul ce lumi înghite Șed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagră Volume aplatizate în plan Plane înfășurate în linii Linii înfășurate în puncte Puncte sorbite de orbul punct zero Cronofag răsucind tentacule-n delir continuu Împresoară inimi sori ochi cuvinte flori Smog vâscos indivizi gelatina saprofite micelii Imunde orbenii amprente cerului caduc trucat Nici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilor Omphalos de duzină pe tobogan Amețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
pândăCiocniri aleatoare puncte imbolduri franțe liniiBrauniene smuciri în haosul ce lumi înghiteSed non satiata entropia bulimii ancestrale Triunghiul bermudei gaură neagrăVolume aplatizate în planPlane înfășurate în liniiLinii înfășurate în punctePuncte sorbite de orbul punct zeroCronofag răsucind tentacule-n delir continuu împresoară inimi sori ochi cuvinte floriSmog vâscos indivizi gelatina saprofite miceliiImunde orbenii amprente cerului caduc trucatNici zbor, nici zări, doar hâde orgolii la mascaradă fundăturilorOmphalos de duzină pe toboganAmețit de căderea-i zisă zbor printre mormolocii câtă frunzăiarbăNeștiind nimic de barbă
RAUL CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 1996 din 18 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Dincolo de aparențe e realitatea Crudă, dureroasă sau întunecată, Se întinde cât e vastitatea Vieții cu a morții-ngemănată. Impresiile sunt false imagini Ce mintea mereu ne-o împresoară Adevărul e unul cuprins în pagini Scrise de fapte reale sau imaginare. Caută adevărul fără compromisuri Iar realitatea...în față s-o privești Astfel în viață cât mai multe visuri Cu adevărat poți să le-mplinești. Referință Bibliografică: PĂREREA MEA
PĂREREA MEA de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375254_a_376583]
-
-ne în doi lirică mi-e azi făptura de parfum ți-e plină gura de miros de micșunele ca dorul inimii mele toamna cu tristeți coboară lacrimile-ncep să doară vino iară peste vise cu iubirile promise toamnele să ne-mpresoare cu frunze de tămâioare și să plouă peste noi stele cu potop de ploi să ne ierte de păcate frunzele însingurate și așa ca de demult pașii vreau să ți-i ascult și să vărs în colb de stele toate
DORINŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372745_a_374074]
-
pânzele iubirii, dacă nu există o corabie a fericirii.) Oare ce e timpul Care ne strivește, Ne uzează trupul Și inimi el golește? Dar iubirea care Emoții răscolește Și destine moarte Spre viață ademenește? Amorul e misterul Care lent te împresoară, E acum și menestrelul Ce prin noi ușor coboară. ................. Sunt furat de gânduri negre - Apogee menstruale. Mi-s pierdut în vagi tenebre, Labirinturi genitale. O nălucă se scoboară Tremurând de dor adică, Mă privește, mă-nconjoară, Mă strivește, mă ridică
IUBIREA NU E DOAR UN ZÂMBET, NU E DOAR O FLOARE, IUBIREA E UN SUFLET RĂNIT ȘI APOI VINDECAT DE UN DOCTOR ROMANTIC… de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373196_a_374525]
-
dus pe punte. Marea Mediterană, dimineața...soarele răsare din apă, un roșu de purpură...După masă o furtună iscată din senin. Mai întâi s-a întunecat cerul, apoi un vânt puternic, nori vineții, se lăsaseră jos de tot , aproape că ne împresuraseră. Taifun era parcă o jucărie în mâinile lui Ocheanos, se legăna și se zbătea ca o ființă neputincioasă în fața unui cataclism. Apoi a început ploaia, repede, cădea din cer potop, negură peste tot,mi s-a făcut frică...și am
EXCURSIA, FRAGMENT DIN ROMANUL PRIVEGHIUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1611 din 30 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/373201_a_374530]
-
dată pe Pâmânt Când în miez de lun-augustă Cerurile se deschid Spre-a slăvi pe Cea Măicuță ce din chipu-i adormit S-a făcut lumină sfântă, mângâind Cer și Pământ. În biserici se coboară Duhul cel neadormit, Candele Îl împresoară în veșmântul aurit. Florile Îi stau duioase lângă chipul strălucind, Cântece armonioase Îl îmbie surâzând. În lumina înserării cerul este mai senin, Suflete mai alinate se revarsă-n rugăciuni. Florile înmiresmate sunt mai pure ca oricând, Clopotele iar ne cheamă
VECERNIA SFINTEI MARIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372175_a_373504]
-
cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual, răpind orice apăsare sufletească, făcând pe cei prezenți să simtă că palpează istoria, că au intrat în inima istoriei, fiindu-le hărăzită minunea de a-i vedea
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
venită din a lumii începuturi, Ești luceafăr ce aprinde noaptea mea în vâlvătăi, Iarnă ești, cu ger și sănii, vară ești, cu roi de fluturi, Un ocean adânc și tainic se ascunde-n ochii tăi. Bucurie, râs și cântec mă-mpresoară când vorbești, Ești un zbor de ciocârlie, ești un ram cu flori de măr; Spune-mi iar acele vorbe, spune-mi iar că mă iubești, Ca să sper în fericire, ca să cred în adevăr. Referință Bibliografică: TU, IUBIRE / Leonte Petre : Confluențe
TU, IUBIRE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379665_a_380994]
-
și nouă să fim ocrotiți de proria divină, cerească. Închei cu poemul : Pământul nostru vrea iubire! Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum trăim în poluare. Mor peștii -n apă și se despart de viață Pământul are nevoie de
CUIBUL BERZELOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379666_a_380995]
-
ajunge.... III. LINIȘTEA LIBERTĂȚII DE A FACE PACE, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 2222 din 30 ianuarie 2017. Liniștea libertății de a face Pace - cugetare Maria Teodorescu Băhnăreanu Liniștea libertății de a face Pace cu oamenii mă împresoară că un voal alb și transparent ce flutură în cerurile pline de Îngeri și de Sfinți. Țin pe brațe pruncul ce am fost, îl ador și îl chem sugrumat că o suferință pe care s-a așezat nechemat timpul. Suflu
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]