581 matches
-
bluză; din bluză; brad; bucată; buchet; de busuioc; capăt; cărare; cărunt; comunicație; continuitate; creație; creț; cui; cusătură; cusut; despicat; dragoste; drum; entuziasm; eternitate; fierbinte; fir; fire; floc; fragedă; fragil; funie; geam; ghiocel; haină; haine; imens; internet; intim; ițe; a împleti; împreunare; început; închis; înnodat; întrerupător; lan; laț; legare; legat; lemn; lînă; mare; fără masă; material; mărunte; ceva meritat; nailon; de nailon; nădejde; negru; nepăsare; nesiguranță; net; nisip; par; parte; păianjen; peste; pînză; plăpînd; plumb; podoabă capilară; poveste; pui; puțin; rană; rău
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dresa; a elida; exilare; ferecă; fidel; a finisa; fire; foi; forma; forță; fredona; fundiță; o funie; fura; a fura libertatea; fusta; genunchi; greșit; hoții; idee; ideologii; imobilizat; un inel; inima mea; inimă; interzice; a interzice; iubire; împacheta; a împerechea; împiedica; împreunare; încearcă; încheia; încheie; închide; încrucișa; încuia; încuietoare; înfrînare; înfrînat; înlănțui; înlănțuire; înlănțuit; înnoadă; înota; joc; jupui; jurăminte; lega; legătură; lege; legea; libertate; limita; a limita; limită; lipi; lua libertatea; mașina; mănunchi; mîini; mîna; mîna frîntă; mînă; la mînă; moșneag; neajutorat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
apărare și de conservare specifice trupului și minții naturale. Terminologia și imaginarul din științele naturale și din medicină este, de data aceasta, preluat în tehnocultură cu semnul „regimului nocturn”. Filosoful reciclează discursul științelor naturii în dimensiuni care se întorc împotriva împreunării dintre aceste științe și hipertehnologiile prezentului. În acest sens, virtualul devine nu omologul vitalului, ci omologul viralului, al metastazei cancerigene care macină și consumă umanul până la epuizare. Discutând ingineria genetică, bioinformatica sau tehnoștiința clonării în termenii fatalismului, prin care rezistența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
p. 60). Primul „roi” de „acționari” (s-a păstrat și terminologia lui Fourier) a fost recrutat la începutul lui 1835 și s-a instalat la Scăieni, după ce s-a încheiat „contractul tovarășilor agronomi”, la 10 martie, „scoposul acestei soțietăți fiind împreunarea lucrului și a talentului pentru lucrarea industriei și a câmpului” (Cojocaru, Ornea, 1966, p. 85). Fourier prevedea ca primul roi să fie de cel puțin 300 de persoane, la Scăieni s-a început însă cu nici 10% din acest efectiv
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
popoare, la greci, la romani, în India-țara scaldelor prin excelență, la evrei, la albanezi 216: la romani, mirii primeau miresele cu apă și foc, în India, socrul spală picioarele mirelui cu apă, cu lapte și cu balegă de vacă, urmând împreunarea mâinilor și vărsarea apei peste palmele unite ale mirilor. Astfel, la romani, la poarta casei soțului, mireasa era supusă unui întreg ritual. Pentru a îmblânzii "zeii pragului", mireasa îl împodobea cu flori și cu lână, iar pervazul îl ungea cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
muntelui, / Crește bradu` brazilor / De mare și înfoiat / Tot ceru l-a îmbrădat: / Soarele în cetini, / Luna între ramuri, / Mii și mii de stele / Între rămurele!"131 Soarele cu trei raze exprimă desăvârșirea teluricului, din perspectivă cosmică, numărul trei simbolizând împreunarea dintre Cer și Pământ: "Sculați, boieri, nu somnați, / Că nu-i vremea de somnat, / Că-i vremea de colindat / Că cocoșii și-au cântat, / De tri ori / Până-n ziuări, / Cu tri raze-n tri lături. / Întâia-i rază unde-și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se vede pieptul cu pielea șarpelui de casă,/ acum că fac diguri și galerii și tot felul de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu coada solzoasă" ("Descântec"). Volumul stă sub semnul genezei și al proliferării, al împreunării și al continuității. Muma apare ca principiu zămislitor al lumii fenomenale. Muma-zeiță, Muma Maria, Maica Mumă, Maica Zână, sunt invocate în poeme în care se țese alegoria fecundității desfășurate ritualic, Muma este zeitatea simbolică atotputerniciei, a indestructibilei luxuri, zeița nemuritoarei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și a băieților numeri." Arta scrisului este similară focului care înfierbântă "care aprinde și care farmecă inima lui cutare". Interesant este că, și în acest poem, ca în multe din celelalte volume, totul se topește în scopul alimentării
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe pește/ când și-amestecă semințele lor". Ideea se repetă în "Descântec de frământat pâinea", în "Asupra plămadei: "nimicule/ atotputernice nimicule/ purtător de sămânța curentului divin/ aștri pulsând la tine în testicule/ rațiunile lui seminale te prefac în destin". Actul împreunării este identificat în dimensiuni cosmice: "Alți stropi te ascultă dintre galaxiile nebuloase/ prin flux de foc legându-te încă din mare/ și acum calci zările veștede sticloase/ și te cununi cu iarba salivând sfânta umoare". Sau: "Berbecul mirosind-o impudic
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe ceilalți,/ Nu se știe/ cine îl vede pe cine." "A patra elegie" și "A șasea elegie" sunt elegiile meditației. În "A patra elegie" asistăm la sfâșierea teribilă între "visceral" și "real", a luptei pentru refacerea unității, unitate generată de împreunarea cărnii și a spiritului, asemeni îmbrățișării bărbatului cu femeia; trupul teribil îl prăbușește seară de seară în somn, vrând să-l ucidă cu disperarea amneziei, după atingerea absolutului: "și neucigându-mă/ ca să poată fi, totuși trăit de cineva". "A șasea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
clipa în care suntem cuprinși de iubire "Uite-așa rămânem orbi/ surzi și ciungi de un cuvânt/ Soarbe-mă de poți să sorbi" ("N-ai să vii"). Cântecele sunt de nevastă, de muiere, de fetie, de ursitoare, de cununie, de împreunare; oricum bărbatul este regele puternic, ușor distant, sau uneori gestificând și plângând superficial, într-o ușoară cochetărie de cântec: "Am stâlcit-o, am stâlcit-o,/ de din alb am dezalbit-o/ de din rece am încălzit-o/ și am pierdut-o
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Mann temperat și auster, uneori chiar mediocru în aseptica sa decență, Lucian Raicu descifrează în romanele genialului german (începând cu "Casa Buddenbrook" și terminând cu "Alesul") marea sinteză între spirit și trup, sănătate și boală, doliu și sărbătoare păgână a împreunării, nuntă și moarte, dionisiac și thanatic, Originalitate și Teorie vertiginoasă. Atenție, însă: nu totul este permis și nici măcar Geniului nu i se-ngăduie totul. Personaje bulversate fie de o ambiție devastatoare de artist (Adrian Leverkühn), fie de dorința de fericire
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
canapea în fața televizorului. Rula aceeași telenovelă pe care-o urmărea și mama, Inimi în derivă, care ajunsese la episodul o mie două sute paișpe și inimile despre care era vorba încă nu scoseseră capul la suprafață pentru a păși pe țărmul împreunării. De data asta, Smaraldina era sechestrată de mama lui Jose Armando. Nu era prea rău de ea, că dormea într-un pat mișto, camera era luxoasă, primea mîncare la greu. Soacra o chinuia poate cu discuțiile. Personajele discutau mult și
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
Nebun/ În brațele lui noduroase, păroase", iar portretul Fătălăului este de sorginte baudelaireană, ca un reflex al esteticii urâtului: "Cu vreo câteva tuleie/ Mă, tu semeni a femeie,/ La sprânceană/ Fetișcană/ Subsoară/ De fecioară/ Ai picioare/ Domnișoare", "fătălăul" fiind o împreunare fabuloasă, mitologică, dintre un strigoi sau voievod, cu o trestie sau căprioară. Utilizând literar blestemele, poetul răzvrătit calcă peste tabuuri, ocara se prăvălește infernal, în unele poezii sau în pamflete. În insolitele Flori de mucigai se petrec fapte nesăbuite între
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Fondul ideatic depinde de "forma frumoasă" a poeziei, considerată "partea cea mai sugestivă în opera lui". Analizând metamorfoza culturalului în estetic, Maiorescu abstractizează forma considerând-o un principiu diferențiator al universului artistic de nonartistic. Rimele eminesciene sunt noi, formate din "împreunarea unui cuvânmt prescurtat (...) sau din două cuvinte" ; utilizarea substantivelor în realizarea rimei. Poeți și critici Acest articol marchează sfârșitul criticii generale maioresciene. Criticul a reușit să susțină și să impună o nouă direcție în cultura românească. El consideră că literatura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ales, să procreeze. Acuzator este soțul; el se plânge că numita ar fi „beteagă“ și cere separarea pe acest motiv. Adus ca expert, doctorul politiei descoperă de fapt: „că ea (Catinca, n.n.) nu are nici un fel de pricină firescu pentru împreunarea trupească, decât numai neajungerea vârstei și că poate după împlinirea vârstei ar fi datornică împreunării“. Cum soțul și mătușa ei au umblat pe la toate moașele din București pentru a afla pricina acestei „boli“, aflăm că fata are 12 ani, datorită
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cere separarea pe acest motiv. Adus ca expert, doctorul politiei descoperă de fapt: „că ea (Catinca, n.n.) nu are nici un fel de pricină firescu pentru împreunarea trupească, decât numai neajungerea vârstei și că poate după împlinirea vârstei ar fi datornică împreunării“. Cum soțul și mătușa ei au umblat pe la toate moașele din București pentru a afla pricina acestei „boli“, aflăm că fata are 12 ani, datorită absenței menstruației, probă incontestabilă a imposibilității începerii unei vieți sexuale, abia „peste doi ani poate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe la toate moașele din București pentru a afla pricina acestei „boli“, aflăm că fata are 12 ani, datorită absenței menstruației, probă incontestabilă a imposibilității începerii unei vieți sexuale, abia „peste doi ani poate a fi de casă“ și capabilă de împreunarea trupească, atât de dorită de nerăbdătorul soț. Adunarea duhovnicească hotărăște următoarele: „care chibzuind și noi hotărâm ca Ioniță să aibă a petrece cu Catinca în casile ei de zestre fără a avea întâlnire amândoi până când își va veni în vârstă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ei de zestre fără a avea întâlnire amândoi până când își va veni în vârstă de ani patrusprezece în care vreme să-și aibă culcarea ei cu mătușă-sa Stana și apoi după ce își va veni în vârstă atunci va avea împreunare cu legiuitul ei bărbat“. Maria și Costandin, ambii slugi la același stăpân din mahalaua Staicului, se îndrăgesc, „se iubesc“ și fac un copil, dar nu se pot căsători întrucât se consideră că băiatul este prea mic și deci „nevrednicu de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de lent și fără a fi interesate să impună pedepse drastice. Dar nici atunci când este vorba de propria ogradă, Biserica nu se grăbește să aplice pedepsele prevăzute de Pravilă, lăsându-i în fapt pe împricinați la mila judecătorului. In cestul, împreunarea cu soacra sau cu nora, căsătoriile între veri primari sau între doi frați și două surori apar ca legături obscure și rușinoase bine ascunse de către familie, ele nu sunt date în vileag decât de ochii curioși ai vecinilor sau de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Iată-l cum descrie scena: „într-o sâmbătăi dimineață, viind dumnealui bimbașa Gheorghe, soțul Anicăi, la mine în casă, mi-au zis cum că numita Anica, fata ce o am dat-o eu de soție, n-au ieșit fecioră la împreunarea lor. Aceasta spuin du mi, eu i-am zis că nu este de cre zut și cum că să nu vorbeas că acest fel de glume, că eu nu crez la aceasta. În urmă, dumnealui m-au luat, dimpreună fiind
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
domnul nostru Isus Hristos, cu molitve și cu cununie pre leage de la preot“. Ba mai mult, glava 203 pune accent pe importanța virginității premergătoare nunții - „curăția juniei și a fetiei“ - pe necesitatea acestui pas ce apropie cuplul de Dumnezeu: „Nunta iaste împreunarea bărbatului și a muierii, adecă amestecare și moștenire întru toată viața lor, omului celui drept apropiiare de Dumnezeu“. Cu alte cuvinte, cununiei este o competență a Bisericii, o taină, un sacrament în care „molitvele“ și preotul ocupă locul principal, o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
i>i“ și consumarea ei numai după binecuvântarea religioasă. O adevărată analiză asupra acestei taine va face Antim Ivireanul în manualul său adresat preoților, în capitolul „Pentru taina nunții cei pre lége“. Procrearea constituie primul scop al căsătorie: „Nunta iaste împreunare bărbat cu muiare spre împlinirea dumnezeescului acela cuvânt: «Créșteți și vă îmulțiți»“. Al doilea scop ar fi ajutorul, fidelitatea, acceptarea celuilalt: „Materiia acestei taine iaste bărbatul și muiarea cari vin cu gând desăvârșit / ca să să împreune amândoi și să lăcuiască
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
do cu men te. Iată cum avea loc în Moldova începu tu lui de secol alunga rea unei fete, care și-a pier dut fecio ria înainte de nopatea nunții: „dacă fiica lor s-a făcut de oca ră din pricina unei împreunări ne în gă dui te, mi re le își adună a doua zi prie te nii apro piați, cărora le ara tă că și-a găsit mireasa spur ca tă (cu aceste cuvinte nu mesc ei femeile necinstite). Aceș tia
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
alte probleme: neîncrederea în ve ri di ci ta tea acuzații lor aduse și im posibilitatea de a con fis ca zestrea. Stan ciumo can din satul Vâr jul, județul Dâm bo vi ța, își trimite soția înapoi imediat după „împreunarea lor cea dintâi“, când constată că „i-ar fi făcut această rușine și nu i-ar fi purtat cinstea fe cio rii“. In sis ten țe le socru lui de a-i spori zestrea, numai s-o re primească, nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]