634 matches
-
care altfel ar fi fost leneși și neproductivi. Acest eseu, precum și suportul declarat pentru măsurile represive ale guvernatorului Edward Eyre în Jamaica, l-au îndepărtat pe Carlyle de vechii săi aliați liberali. Guvernatorul Eyre fusese acuzat de linșaje brutale, în vederea înăbușirii unei rebeliuni. Carlyle a organizat un comitet pentru a-l apăra pe Eyre, în timp ce Mill a organizat un comitet de acuzare. Thomas Carlyle s-a făcut remarcat atât pentru continuarea unei tradiții de scriitori satirici Tory din secolul al XVIII
Thomas Carlyle () [Corola-website/Science/308249_a_309578]
-
sa se încerce debarcarea unor forțe aeropurtate în zona Bucureștiului și în alte centre importante ale țării, urmărindu-se paralizarea actului de conducere, în principal conducerea Forțelor Militare Române. Era putin probabil să se repete greșeala făcută în acțiunea de înăbușire a Revoluției ungare din 1956, când s-a încercat ocuparea Budapestei cu forțe și mijloace terestre. Pierderile inerente în rândul populației civile române ar fi dus la o reacție internațională vehementă cu o dezvoltare imprevizibilă. Pe baza analizei făcute, conducerea
Aerodromul Alexeni () [Corola-website/Science/306600_a_307929]
-
în Biroul Socialist Internațional. Aici a cunoscut-o și a luat-o de soție în 1916 pe Ivy Lowe (1889 - 1978), o tânără dintr-o distinsă familie evreiască din Anglia. Înaintașii lui Ivy Lowe emigraseră din Ungaria în Anglia după înăbușirea revoluției de la 1848. Tatăl ei, Walter Lowe, era un cunoscut scriitor, un prieten apropiat al lui H.G. Wells. Pe 17 februarie 1917 se naște fiul lor, Mihail. Pentru o scurtă perioadă de timp, Litvinov a locuit la Belfast, în Irlanda de Nord
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
revoluționar al Comunei din Paris, care durează până la 27 mai 1871. În septembrie 1870, Courbet este ales președinte al Uniunii Artiștilor. În competența sa intră și muzeele din Paris și protecția monumentelor. În timpul Comunei este ales deputat al poporului. După înăbușirea Comunei, Courbet este arestat și acuzat că ar fi inițiat dărâmarea Coloanei Vêndome. Este condamnat la șase luni de închisoare. După eliberare, emigrează în Elveția, stabilindu-se în localitatea La Tour-de-Peilz de pe malul lacului Geneva. Courbet nu se mai întoarce
Gustave Courbet () [Corola-website/Science/306938_a_308267]
-
fost numit din nou prim-adjunct al Ministrului Apărării și comandant al forțelor terestre, funcții îndeplinte până în 1956, când a devenit Comandant Suprem al Forțelor Armate ale Pactului de la Varșovia. La scurtă vreme de la numirea sa, Konev a condus brutala înăbușire în sânge a revoluției maghiare anticomuniste. A rămas la comanda Trupelor Pactului de la Varșovia până în 1960, când a fost trecut în rezervă. În perioada 1961 - 1962 a fost reactivat la comanda forțelor sovietice din Germania Răsăriteană. După anul 1962 a
Ivan Konev () [Corola-website/Science/306984_a_308313]
-
martie 1797 — d. 9 martie 1888, Berlin) a fost regele Prusiei (din 2 ianuarie 1861 și până la moartea sa) și primul împărat german (începând cu 18 ianuarie 1871). Este un reprezentant al politicii conservative prusace, jucând un rol negativ în înăbușirea revoluției din 1848. In perioda sa este numită și „perioada wilhelmină”, împăratul caută până în ultimul moment să împiedice războiul franco-prusac care s-a terminat cu dezastrul de la Sedan suferit de armata franceză, din cauza aceasta este numit de istorici și „Wilhelm
Wilhelm I al Germaniei () [Corola-website/Science/307860_a_309189]
-
afirmat ca politruc servil cu ocazia frământărilor studențimii maghiare și române ce au urmat reprimării insurecției din Budapesta. Fiind secondat de către Florian Dănălache, prim-secretarul Bucureștiului și ascultând de sfaturile lui Leonte Răutu, Trofin a jucat un rol decisiv în înăbușirea tendințelor liberale ale mediilor universitare. Cei mai apropiați colaboratori ai lui au fost Ion Iliescu, Cornel Burtică, Ștefan Bârlea, Petru Enache și Ștefan Andrei. Împreună cu Vasile Patilineț contribuie la ruinarea politică a lui Alexandru Drăghici cu ocazia Congresului al IX
Virgil Trofin () [Corola-website/Science/308335_a_309664]
-
și a aliat Iugoslavia cu Germania. Populația regatului s-a manifestat însă cu putere împotriva unei alianțe considerate nefirești și a reușit anularea practic a efectelor semanării pactului după numai două zile.. Furios, Hitler a ordonat suspendarea Operațiunii Barbarossa până la înăbușirea oricărei opoziții antigermane în Balcani. Pe 6 aprilie, Iugoslavia a fost atacată din toate părțile și, după 11 zile de luptă a capitulat, iar țara a fost împărțită între Germania, Italia, Bulgaria și Ungaria.. Imediat, ustașii croați au proclamat Statul
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
episod istoric, se zice, a forjat pentru totdeauna neîncrederea rușilor în europeni. În calculele strategice ale rușilor, de la bun început, se mizase pe o anumită bunăvoință a monarhilor europeni urmare a rolului major pe care Rusia l-a avut în înăbușirea șirului de revoluții din 1848, dar și mai înainte, în înfrîngerea demonicului (din punct de vedere al monarhiilor) Napoleon Bonaparte. În fond, țarul Nicolae I avea sentimentul justificat că făcuse imense servicii Europei - iar acum, Europa nu doar că nu
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
de acestea, și în flagrant contrast cu politica liberală aplicată în Principate de către ocupația rusească doar cu 14 ani înainte, când teritoriile românești au primit prima lor constituție prin Regulamentul Organic), ca și intervenția trupelor țariste în Ungaria vecină pentru înăbușirea capitolului local al revoluției pașoptiste din Imperiul Austriac, reprezentau, probabil, suficiente indicii alarmante pentru liberalii întregii Europe asupra adevăratei naturi a Rusiei țariste. O altă secțiune a populației occidentale, în special franceze, era alarmată de influența pe care rușii (prin
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
I a crezut că puterile europene nu aveau să protesteze la acțiunea rusă de ocupare a unor teritorii periferice aflate în sfera de influență otomană. În plus, țarul spera ca aceste puteri să-i fie recunoscătoare pentru rolul Rusiei la înăbușirea revoluțiilor europene de la 1848. Când țarul și-a trimis trupele în cele două principate române, ("Principatele Dunărene"), Marea Britanie, încercând să echilibreze situația, a trimis o flotă în Dardanele, unde i s-a alăturat și o flotă din Franța. În tot
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
măsuri imediate pentru ajutorarea turcilor. În 1853, după ce Rusia a ignorat un ultimatum anglo-francez, care cerea retragerea din Principatele Dunărene, Marea Britanie și Franța au intrat în război de partea otomanilor. Țarul Nicolae a presupus că, recunoscători pentru rolul avut în înăbușirea revoluțiilor de la 1848, austriecii aveau să-i fie aliați, sau cel puțin aveau să rămână neutri. Austria se simțea însă amenințată, la rândul ei, de prezența trupelor rusești la Dunăre. Când anglo-francezii au pretins retragerea rușilor din Principatele Dunărene, Austria
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
punct de vedere social și moral. Slavofilismul este privit din această ultimă cauză ca o formă de mesianism rusesc. În politica externă, Nicolae I a acționat ca protector al domniilor de drept și luptător împotriva mișcărilor revoluționare. Ofertele sale de înăbușire a revoluțiilor de pe continentul european, acceptate uneori, i-au adus supranumele de "jandarm al Europei". În 1825, Nicolae I a refuzat să fie încoronat monarh constituțional, iar în schimb a continuat să limiteze libertățile monarhiei constituționale a Poloniei. În schimb
Nicolae I al Rusiei () [Corola-website/Science/303154_a_304483]
-
provincie a Imperiului (Привислинский Край - Privislinski Krai), totodată declanșând o politică de represiune a catolicilor.. În 1848, când o serie de revoluții a zguduit Europa, Nicolae a fost vârful de lance al reacțiunii și a intervenit în ajutorul Habsburgilor pentru înăbușirea revoluției din Ungaria. De asemenea, a făcut presiuni asupra Prusiei să nu accepte o constituție liberală. După ce a ajutat forțele reacționare din Europa să înfrângă revoluțiile, se părea că Rusia lui Nicolae I domină Europa. Dominația rusă s-a dovedit
Nicolae I al Rusiei () [Corola-website/Science/303154_a_304483]
-
strâmtorile Bosfor și Dardanele. Prin Convenția strâmtorilor din 1841, puterile europene au reafirmat dreptul la control deplin al turcilor asupra strâmmtorilor și a interzis tuturor puterilor, inclusiv Rusiei, să trimită vreo flotă prin strâmtori. Bazându-se pe rolul jucat în înăbușirea revoluțiilor de la 1848 și crezând în mod greșit că se bucură de sprijinul diplomatic al Angliei, Nicolae a atacat încă o dată Imperiul Otoman în 1853. Regatul Unit și Franța, temându-se de consecințele unei înfrângeri a turcilor în război, s-
Nicolae I al Rusiei () [Corola-website/Science/303154_a_304483]
-
după ce a luat sfârșit amenințarea confederată asupra Marylandului; Merryman a fost eliberat și el în iulie. După bătălia de la Fort Sumter, Lincoln a realizat importanța preluării imediate a controlului executiv asupra războiului și a elaborării unei strategii de ansamblu pentru înăbușirea rebeliunii. Lincoln a întâmpinat o criză politică și militară fără precedent, și a răspuns în calitate de comandant suprem al forțelor armate, făcând uz de niște puteri fără precedent. Și-a extins puterile pe timp de război și a impus o blocadă
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
în armată. În vreme ce Uniunea Sovitică se apropia de momentul dezintegrării din 1991, uriașa armată sovietică a jucat un rol nesemnificativ, caracterizat prin maximă ineficiență în sprijinirea sistemului sovietic care o generase și întreținuse. Armata a fost implicată în încercările de înăbușire a conflictelor și rebeliunilor din Caucaz și Asia Centrală, dar de cele mai multe ori s-a dovedit incapabilă să readucă pacea și ordinea în zonele aflate în conflict. Pe 9 aprilie 1989, unitățile armatei și Ministerului de Interne au ucis aproximativ 190
Istoria militară a Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/302292_a_303621]
-
Rin, Dunăre în Europa, si Eufrat în Orient. Dardanii, aflându0se în conflict cu generalii români: Antonius Hybrida, L. Calpurnius Piso, Marcus Antonius, își pierd independența după campania lui M. Licinius Crassus. Dardania este organizată că perfectura sub regim militar. După înăbușirea răscoalelor populațiilor din Dalmatia și Pannonia, populațiile dintre Marea Adriatică și Dunărea mijlocie erau supuse definitiv. După ocuparea teritoriilor de la Dunărea de jos, atacurile dacilor și bastarnilor împotriva tribului tracic al dentheletilor, aliați cu românii, îl determină pe M. Licinius Crassus
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
administrație militară imperială. Astfel s-a încheiat, după 63 de ani, ignorându-se total părerea locuitorilor săi, autohtoni sau coloniști catolici, episodul imperial din istoria Banatului. O revenire pasageră sub autoritatea directă a Vienei a cunoscut Banatul între 1849, după înăbușirea revoluției pașoptiste maghiare, când a făcut parte din structura administrativă numită Voivodina sârbească și Banatul timișan și 1860, când a fost reîncorporat Ungariei.
Banatul Timișoarei () [Corola-website/Science/302205_a_303534]
-
soția, fiica și ginerele au fost arestați în mai 1937 și trimiși în GULAG. În 1989, guvernul sovietic a anunțat că Bela Kun a fost executat în GULAG pe 29 august 1938. A fost reabilitat în 1956 pentru a celebra înăbușirea revoluției anticomuniste ungare de către trupele sovietice chemate în ajutor de către colaboraționistul maghiar Janos Kadar. Lucian Predescu. Enciclopedia „Cugetarea”, 1939, pag. 470, col. 2. Ungaria și istoria ungurilor, Centrul European de Cercetări și Studii Istorice, Editura Europa Nova, Veneția, 2001
Béla Kun () [Corola-website/Science/302685_a_304014]
-
printre aceștia aflându-se "Konvoi" - escorta înarmată a țarului. Credința cazacilor că sunt o comunitate separată, de elită, le dădea acestora un foarte puternic sentiment de loialitate față de guvernul țarist. De aceea, unitățile de cazaci erau foarte des folosite pentru înăbușirea revoltelor interne, în special în perioada de tulburări muncitorești și țărănești din anii 1905-1906. Guvernul imperial depindea în mare măsură de serviciile cazacilor, deși, la începutul secolului al XX-lea, comunitățile lor separate și serviciul lor militar semifeudal erau privite
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
cazaci. Cazacii au fost idealizați de romantici care îi considerau oameni liberi, nesupuși autorității statului, lupta lor împotriva inamicilor Ucrainei și Rusiei contribuind la imaginea lor favorabilă. Pentru alții însă, cazacii au fost simbolul represiunii, datorită rolului jucat de ei înăbușirea revoltelor populare din Imperiul Rus, ca și datorită unor atitudini antisemite. După dizolvarea Uniunii Sovietice, mulți ruși au început să-i considere pe cazaci apărătorii suveranității Rusiei. Cazacii nu numai că au reînființat armatele lor, dar au preluat și îndatoririle
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
a luptat în campaniile împotriva Persiei din 1810 și Franței din 1812 - 1815. În timpul războiului ruso-turc din 1818-1829 a luptat în asediile Silistrei și Șumnei. După ce a fost înaintat la gradul de general, în 1830, a luptat în Polonia pentru înăbușirea revoltei din noiembrie și a fost rănit în bătălia de Grochow, (25 februarie 1831). S-a remarcat în bătălia de la Ostrolenka și în luptele pentru cucerirea Varșoviei. Pentru aceste fapte a fost avansat la gradul de general locotenent. În 1846
Gorceakov () [Corola-website/Science/303324_a_304653]
-
ca loc de temnița și supliciu. Datorită poziție sale strategice remarcabile, fiind construită pe o insulă a unui lac aflat în mijlocul unui codru imens, Codrul Vlăsiei, Mănăstirea Snagov a funcționat adeseori ca loc de refugiu și surghiun. Spre exemplu, după înăbușirea Revoluției de la 1848 din Țară Românească, capii revoluției în frunte cu Nicolae Bălcescu au găsit refugiu la Mănăstirea Snagov. Podul construit din bârne de stejar, care lega insula de țărmul lacului, a fost incendiat în timpul Revoluției din 1821, nemaifiind niciodată
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
procentul alimentelor din hrana cotidiană. Tradiționalele sarmale românești nu sunt mâncarea zilnică a românului. În continuare sunt redate câteva note caracteristice din alimentația popoarelor mai cunoscute. Bucătăria franceză cea mai caracteristică este cea pariziană. Alimentele se pregătesc cu unt, metoda înăbușirii fiind cea mai des folosită. Carnea și sosurile se prepară, uneori, cu vin - băutură nelipsită. Prima masă este micul dejun. Salata verde, brânzeturile și fructele asortate încheie cele două mese principale. Bucătăriei franceze îi datorăm: escalopul, sufleurile, maioneza, savarina, tartele
Bucătăriile lumii () [Corola-website/Science/302457_a_303786]