848 matches
-
dincolo... Scuzați! făcu fata dând ușor din cap și retrăgîndu-se cu un mic surâs către Herdelea. Cum se închise ușa, Tanța, palidă, se sculă și-și luă haina să plece. Zadarnice fură explicațiile îmbelșugate ale doamnei Alexandrescu. Tanța se declara înșelată: de ce nu i-a spus nimica despre "stîrpitură" asta care intră în camera lui ca la ea acasă? Plânse și se liniști puțin, dar nu vru să mai rămâie. Plecă posomorâtă ca o martiră. ― Vezi ce-mi făcuși? îi împută
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
reflectezi și... ― Am reflectat! îl întrerupse Nadina ironic. Și n-am putut descoperi nici un motiv care să mă reție. Din contră, toate mă îndeamnă să nu amân lichidarea, și lichidarea nu se poate face fără mine decât riscând să fiu înșelată, ceea ce nu pot permite, tocmai fiindcă sunt femeie, și toți speră să mă înșele. De altfel, nu merg singură. Iau pe avocatul meu. ― Așteaptă cel puțin să se mai clarifice situația! ― Nu plec mâine, Gogule! glumi Nadina. Încă n-am
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
gura în prezența ei. În sufletul flăcăului răsărise întîi numai bucurie, ca și când ar fi regăsit ceva ce căuta în zadar. În clipa următoare, îi căzu vălul de pe ochi. Disprețul privirilor ei îi sfredelea inima și i-o otrăvea. Se simțea înșelat și pălmuit. Izbucni deodată răgușit: ― Uite drăcoaica asta cum ne batjocorește! Își aminti numai atunci că și-a luat barda. O învîrti deasupra capului, sări pe pat și izbi cu toată puterea. Zgomotul sticlei zdrobite păru o tânguire prelungă și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
s-a suferit. Se aude de răzbunări în Ardeal față de acei dintre frații noștri ce ne-au primit cu bucurie. Cum să nu-ți lași și tu inima, ca și ceilalți, pradă descurajării ? Nu ne-au rămas decât deprimarea, speranțele înșelate și victimele ! Mi se rupe inima de sângele risipit în zadar. Cum am avut și câteva mici victorii strălucite, în care s-a luptat cu baionetele împotriva unei artilerii dirijate de aeroplane sau scoțând cavaleria în fața unui câmp și în
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care tristețea nestatorniciei și imaterialitatea gloriei sunt aspecte esențiale, care nu fac decât să recapituleze - cu obstinația ingenuității care se închipuie născocitoarea lumii - un drum parcurs de toți: Și-n larma lumii s-au pierdut pe drum / Înfrângeri vechi speranțe înșelate / De la trapez doi mari actori de fum / Zâmbesc peste aplauze-nghețate. Spectacularul e implicit, dar și explicit: Când vânturi mari veneau din infinit / Copacii risipiți sincronizau / Spectacolul din geamul aburit... Traversând clipe fără vârstă, eul liric parcurge, de fapt, un
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
natură de vulpe, să te prefaci și să nu te dai pe față, deoarece oamenii sunt atât de naivi și se supun atât de ușor nevoilor prezente, încât acela care înșală va găsi întotdeauna pe unul care să se lase înșelat. Dintre exemplele recente este unul pe care aș vrea să-l amintesc. Alexandru VI n-a făcut niciodată altceva și nici nu s-a gândit la altceva decât să i înșele pe oameni, și a găsit întotdeauna oameni potriviți. Și
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
conservator și cu naturel simțitor, de scepticism și mizantropie. Cunoașteți, cred, acel (aproape letal) amestesc de senzații prin care ajungi la concluzia că ești un om de prisos, în care contextul social mizerabil, agre siunea mitocăniei, umilirea constantă, buna-credință invariabil înșelată sau răstălmăcită fac să te invadeze gustul nimicniciei, lehamitea de oameni și resemnarea. O resemnare albă sau neagră, bonomă sau răzbunătoare, placidă ori acidă, potrivit temperamentului. Iar când la vulnera bilitatea asta se adaugă patima pentru Cioran și Caragiale (Iancu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
unde Ulise e de părere că numai proștii au regrete. La Salamina, am căutat, cum ar fi făcut, poate, orice romantic, mormântul lui Ajax. Cu riscul de a-i amuza pe specialiști, recunosc că mi-a plăcut să mă las înșelat de ce spunea Pausanias; că eroul homeric ar fi fost îngropat pe această insulă stâncoasă și că mormântul ar fi pe jumătate acoperit de mare. Apoi, n-am rezistat să nu caut florile albe, cu pete sângerii, care ar fi apărut
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
două ori pe zi fiecare ofițer trecea prin fața casei, admirând floarea cu ochi negri, focoși și lucitori, al cărei braț trăgea storul la fereastră. Prima aventură Eva o avusese la șaisprezece ani. La optsprezece, avea experiență. A fost sedusă, iubită, înșelată, trecută din mână în mână. Pentru ea s-au tras focuri de armă, chiar se vorbea de o sinucidere. Cu siluetă de amforă vie care, din creștet până în vârful degetelor, unduia sub priviri, cu chip din rotunzimi desăvârșite și urechiușe
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
ce măr frumos ți-am adus! Și asta pentru că eu întotdeauna mă gândesc la tine și am grijă de tine! ADAM (mușcă din măr) DUMNEZEU (furios): Nu mă așteptam ca voi să nu-mi ascultați cuvântul și să vă lăsați înșelați și ispitiți de un șarpe blestemat! Pentru fapta voastră omenirea va fi condamnată ca întotdeauna să-și obțină din greu cele necesare traiului, iar sufletul fiecărui om să caute de-a lungul celor 7 vieți acel crâmpei de Rai pierdut
Sceneta "Sensul vie?ii" by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83571_a_84896]
-
sens... Dar, această comportare animalică, în voia instinctelor atavice, nu poate fi niciodată înțeleasă. Nu se poate înțelege și nici ierta faptul că ea și-a ales ca loc al desfrâului tocmai casa lor. Oare, cum s-ar comporta animalele înșelate, indiferent cărei familii ori specii aparțin, în fața unei atare situații? Care ar fi reacția lor de moment? Dar nu, trebuie să se stăpânească, trebuie să se comporte civilizat. Ce i-o fi venit să se raporteze la animale și la
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
de aur, nici lăzi de smaralde și constatau că nici măcar cănile sau castroanele sau tacîmurile nu erau din aur sau din argint, ci fuseseră modelate În chip rudimentar din lut ars, le sporea mînia; simțeau că au fost amăgiți și Înșelați și Începură să spargă și să distrugă tot ce le ieșea În cale. Sentimentul de jignire, de nobilă indignare străbate În relatarea spaniolului - căci sîntem Într-adevăr dotați cu o mulțime de scrieri critice la adresa Începuturilor Americii, care, cu excepția cîtorva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
invocat colaborarea diavolului. Acesta, în schimbul primului suflet care va traversa podul, i-a acordat ajutorul său realizând opera doar într-o singură noapte. Prin urmare, constructorul în mod vi-clean a îndemnat un câine să alerge pe pod. Astfel, diavolul înșelat a trebuit să se mulțumească cu sufletul unui animal, dispărând în apele râului Serchio. Ieșind din atmosfera acestei simpatice legende și întor-cându-ne la tema noastră, putem spune că „puntea măgarului” indică toate tipurile de dificultăți posibile, chiar și pe acelea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
sfințenia este regretul său sfâșietor, ea este și dorul său plin de încredere și de ar-doare. Preotului i se impun anumite obligații ascetice: remușcarea trădării sfințeniei trebuie eliminată în totalitate; regretul sfințeniei dezamăgite trebuie răscumpărat prin multe merite; deplângerea sfințeniei înșelate trebuie compensată total; nostalgia după sfințenia dorită trebuie să fie, în sfârșit, realizată. 2. „Partea de foc” a vieții unui preot. Preotul poet Clemente Rèbora (1885-1957), admirând foarte mult pe mare-le preot Antonio Rosmini (1797-1855), care a fost maestrul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
Ar trebui să le reamintim președintelui și premierului că electoratul nu are neapărat în vedere ca ei să fie o gașcă fericită care să aibă ce-și spune pe la șprițuri. Ce vrea președintele și cum anume își va liniști sufletul înșelat? Păi, are mai multe variante posibile. Spre exemplu, dacă avem amânări în procesul de integrare ar putea să se repeadă asupra coaliției și să încerce să-l aducă în fruntea guvernului pe Theodor Stolojan. Numai că PNL s-ar retrage
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
la o parte faptul că e mort). Dar ceilalți pescăruși tineri trebuie să se bucure de viteza și prospețimea pe care acesta le-a pierdut. Iar nouă dă-ne suficientă fericire și curaj pentru a muri fără să ne simțim înșelați; în plus... Ezită. O voce îi șopti: „Spune amin“. — Amin. Ceva rece îi pișcă obrazul. Deschise ochii și văzu un cer întunecat cu nori năvălitori. Era singur, iar la picioarele lui nu era nimic în afară de cîteva pietre și oase vechi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Puțin le pasă lor de calitate și inteligență, astea sunt pentru ei o cantitate neglijabilă. Ei bine, pentru oameni care nu se gândesc decât la bani, dânșii nu judecă rău. Desigur, dânșii trebuie să fie acum furioși văzând speranța lor înșelată, comerțul lor pierdut. Acel corp nobil, acea carne palpitândă a isbutit să scape de traficul lor infam și dânșii nu pot să ierte un așa act de independență, răsvrătirea unei naturi sincere și oneste. Citesc și răscitesc scrisoarea ta și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îi păru netedă, ademenitoare. Omar strânse pleoapele, să nu vadă armăsarul înnebunit de înțepătură, dar, fiindcă nu îi simți saltul de durere în aer, se uită și-l văzu pe Zet cu dinții rânjind, ca în spasm. Viespea se lăsă înșelată, coborî de pe buză pe incisivi, căutând răcoarea salivei, și- atunci Zet o înghiți brusc, ca pe o măciulie din iarbă. Omar se înspăimântă încă o dată, gândind că veninul și acul au să-i țâșnească în cerul gurii, însă armăsarul rămase
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
primei soții”. Și aici este vorba numai de o nouă căsătorie după văduvie. Pasajul care urmează imediat după, vorbind de a doua căsătorie după văduvie, dacă ținem cont de textul manuscriselor, de a doua căsătorie după divorț, dacă ne lăsăm înșelați corecturile făcute de Holl, privește același subiect, și nimic nu ne lasă să presupunem că Epifaniu ar fi trecut la un argument mai amplu. 4,11: Cu ajutorul unor citate, Epifaniu arată că Cuvântul lui Dumnezeu nu refuză pocăința celor care
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
atent parcă să înregistreze ceva. Își strâmbă buzele dezamăgit. ― Eu nu simt nimic. Sânt un tip normal. ― Știu... Scarlat zâmbi doar cu jumătate de obraz. Se adresă inginerului: Să fi turnat ăla? ― Nu-i exclus. Doamna Miga rosti încet: ― Vă înșelați... Fiul meu n-o să mă... N-o să ne sacrifice niciodată. "Asta-i și părerea ta, fetițo, gândi Melania Lupu. De fapt ai scontat pe acest amănunt. Ți-am spus-o și ți-o repet! Sandi își adoră părinții și chiar
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
s-ar fi gândit niciodată, murmura Corto contemplând vechea sa ediție din cartea lui Morus, așezată pe masă alături de poemele lui Rimbaud. Ciudat, reamintindu-și în vecinătatea atâtor morți de Rasputin și de Călugărul ce ducea cu sine taina iubirii înșelate, Corto îi vedea pe amândoi ca făpturile ieșite din cosmosul de fraze al poetului de care nu se despărțea niciodată. În crimă sau în viciu, exista la ei o nemăsură pe care doar cel care scrisese Un anotimp în infern
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
plictiseala pe care mi-o provoca învățătura sistematică. Îmi pregăteam însă cu grijă totdeauna câteva citate pe care la momentul oportun le debitam ca din întîmplare, ca să forțez o impresie favorabilă; și au fost câțiva profesori care s-au lăsat înșelați, ba chiar au văzut în mine o speranță, ceea ce mă făcea să râd în sinea mea cu recunoștință deoarece, sărmanii de ei, îmi dădeau fără voie încredere în capacitatea mea de escroc; cel puțin la acest capitol nu eram cu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
pătrunde la Belle Arte mi se părea un eșec; datorită lui ratasem șansa de a mă apuca de o meserie pentru care aș fi avut înclinații. Apoi felul cum mă însurasem. Sau bețiile. Totul era singurătate, minciună, tiflă stupidă. Singurul înșelat eram eu. Simțeam că viața mă trăgea la fund, vroiam să mă smulg și încheiam rugîndu-1 să mă ajute. Dacă tata m-ar fi crezut atunci, cine știe?, viața mea ar fi luat, poate, alt curs. Dar, influențat probabil și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Cheia volumului ce mi-ați trimis este cuvântul iubire”, așa cum e subliniat în observațiile de la pag. 140. Deci, „Iubirea, cel mai sfânt din darurile firii/ A încăput la fiecare/ Atât cât a putut/ Și câte lacrimi/ Mările vor strânge/ Iubirea înșelată/ nu pot plânge.” în lume, porunca e veche/ Orice fărâmă să aibă pereche. în mersul nesfârșit,/ eternitatea-i clipă... Doar veșnică-i iubirea/ cu-alaiul ei de dor. Din iubire s-au scris poemele/... s-au înălțat piramidele/... s-au
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
termină acum de cântat și se băgă în discuție. —Trebuie să ajungi la Betleem? Se întoarse într-o poziție din care putea da indicații. Nu, de fapt, mă duc la Ierusalim. Și se pare că am fost înșelată, mă tem. —Înșelată? —De un taximetrist. A spus că mă va duce el. M-a lăsat acolo, la marginea drumului... arătă coasta dealului pe care tocmai o coborâse... a zis că ar trebui să îmi placă priveliștea. După care, n-o să vă vină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]