1,167 matches
-
ce vrea, s-a supărat pe el, i-a spus că nu mai vorbește în veci cu el, c-o să intre în gre-va foamei, nimic n-a funcționat, dragonul a rămas neclintit, parîndu-i orice lovitură. A încercat cu dragonița, mai înțelegătoare de obicei, cu gîndul că ea l-ar putea convinge pe dragonul cu șapte capete. Mama era să cedeze. A deschis gura ca să spună ceva, poate că mai trebuie să bage un ultim joc înainte să, dar dragonul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
când a apărut mama lângă mine. — N-ai terminat? Unde mai vrei să mergi? De-abia am început, am răspuns eu, evitând să o privesc în ochi. — Trebuie să fie un supliciu pentru tine, zise ea, blând. Mama era foarte înțelegătoare. Dragostea ei îmi dădea puterea să trec și pe la ceilalți. Am reușit să termin cu toții fără să mai vărs o lacrimă. Oficialitățile au trecut cu vederea gafa mea. Lumea din vecini s-a arătat binevoitoare și încerca să mă liniștească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
în această trădare o libertate sporită care-mi întărea puterile. Am încercat să-i redau Antoniei, cu toată onestitatea, îndoielile și reținerile mele cu privire la Georgie, iar acest efort mi-a limpezit gândurile. Antonia s-a dovedit extrem de receptivă și de înțelegătoare. Îmi dădeam seama - și chiar am simțit acest lucru cu dragoste și puțin amuzat - că urmărește cu un interes subit ca eu să nu ascund nimic, să nu am, undeva pe parcursul relatării, vreo clipă de regret și să-mi cenzurez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
văzul jandarmilor de la post... Am făcut tot ce mi-a stat În putință să Îmbunătățesc soarta acestor nefericiți”48. Comunitatea „a eșuat” deci În Încercarea de a-l răsplăti pe locotenentul Loghin XE "Loghin" pentru atitudinea sa onestă și chiar Înțelegătoare față de supraviețuitorii din „trenul morții” - dar cazul lui demonstrează că cine a vrut, a putut să fie „om” și În timpul regimul antonescian. Loghin XE "Loghin" a Împiedicat chiar, după câte se pare, un „al doilea pogrom” la Podu Iloaiei XE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2137_a_3462]
-
Ce dracu’ crezi că faci? Mă spinonezi pe mine? exclamă ea și a făcut doi pași În direcția mea. Asta e, nu-i așa? Pândești pe lângă casa mea, mă păcălești să-ți fac destăinuiri, amăgindu-mă că ești drăguță și Înțelegătoare... Cum Îndrăznești?! Deși reușisem să-mi păstrez calmul, acum Începusem și eu să mă enervez. Stai așa, i-am spus. Nu te-am păcălit să-mi povestești nimic. Ai făcut asta de bună voie, Îți amintești? Nici măcar n-a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
se Îndoape și să se Împerecheze, cât e ziulica de lungă. Și să se găinățeze pe peretele meu. Ticăloșii. — Ah, ce te deprimă În halul ăsta e atmosfera asta heterosexuală, i-am spus. Pun pariu că ai fi mult mai Înțelegătoare dacă ar fi vorba de o colonie de porumbițe lesbiene separatiste, bucurându-se În voie de dragostea neîngrădită. Janey nu Îmi Învrednici replica cu vreun răspuns. Ridică doar din sprâncene și-și Îndreptă unul dintre inelele pe care le purta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dar Îți pot oferi exact așa ceva, am spus eu, cu vădită mulțumire de sine. A durat cam o oră să-i deapăn lui Janey firul celor Întâmplate În săptămânile trecute. Nu i-am ascuns nimic. Ea e o ascultătoare foarte Înțelegătoare, care strecoară câte o Întrebare cu fiecare ocazie când nu pricepe exact. La final, a tras aer adânc În piept și zise: — E totul extrem de complicat, nu? Dacă mi-ar trimite cineva un scenariu ca ăsta, i-aș recomanda să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
asupra mesei albastre, urâte și ciobite, și asupra acelei părți din Rachel pe care o vedeam deasupra tăbliei ei, Încât, atunci când gardiana a intrat În raza mea vizuală, am tresărit surprinsă. — Sunteți gata de plecare? Întrebă aceasta cu o voce Înțelegătoare. M-am ridicat În picioare. — Da, am răspuns. S-ar putea spune și așa. În romanele polițiste ieftine, când cineva iese din Închisoare, lumina soarelui Îi rănește ochii. În dimineața aceea, aș fi fost recunoscătoare dacă s-ar fi repetat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
un alt fel) și să-și aprindă o țigară, fără grijă că va trebui să-și împartă pachetul sensibil subțiat, cu amicul său. Avocatul nu fuma. De când se prenumăra conștient printre semeni, acesta nu trăsese nicio pipă-ntreagă, preferând comoditatea înțelegătoare a statutului de fumător pasiv. Nonșalant, Dănuț proiectează bățul de chibrit folosit, în direcția plitei, dar nimerește total aiuristic, într-o tigăiță hârbuită și arsă, de tinichea, unsă de jur-împrejur cu ulei de gătit și cu funingine, pe fundul căreia
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
cu tine. Cine, Buletin? Prieten cu mine?! Când or zbura porcu' și curcanu', braț la braț, din ocol! Poa' să fie el prieten și cu-ariciu', nu cu mine! N-ai să vezi! E-heee...! bodogănește Cezărică, infatuat. Fiți și voi mai înțelegători! îi ceartă Fratele. Suntem în preajma Doamnei cu Coasa. Puțin respect nu v-ar strica, măi, ce naiba, măscăricilor! Scandalagiilor! Bine, bine, bine... Personal, eu sunt curios: La-nceputul ciclurilor, zeul Vishnu doarme pe Cobra Anantha, care semnifică absența Timpului. Iar la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
dar acum, deodată, își dăduse seama că Mașina nu va accepta niciodată falsa lui identitate. Blocat, rămase imobil, abătut și deprimat. Teresa Clark se oprise și ea și-l privea. ― O vezi pentru prima oară atât de aproape, zise ea înțelegătoare. Te simți întors pe dos, nu-i așa? Nuanța de superioritate care i se ghicea în glas aduse un surâs palid pe buzele lui Gosseyn. "Orășenii ăștia", gândi el nemulțumit. Acum îi era mai bine. O luă de braț pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
să-și piardă timpul cu băiatul lui Antonio Buonocore? Copilul se afla În cabina aceea de mai bine de cinci minute. Da’ ce se Întâmplă? aproape că strigă ea. De ce nu te grăbești? Apoi, mai dulce, pentru că trebuie să fim Înțelegători cu copiii urâți și săraci și abandonați de tată. — Ești gata, Kevin? — Papucii n-nu, spuse Kevin. Se Încăpățână. Nu reușiră să-l convingă să-i probeze. Spuse doar că purta mărimea 33 și că-i erau, cu siguranță, buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
de ce. Când Antonio află despre disc, faptul era deja consumat. Tăcerea Emmei - susceptibilă -, inexplicabilă, nu-i plăcu deloc lui Antonio, care nu voia totuși ca ea să creadă că el o Împiedica În cariera ei, și se dovedi generos și Înțelegător, căci, la urma urmelor, Își dorea pentru Emma un viitor de talie internațională. Iubita lui avea să devină vedetă. Toți aveau s-o adore cum o adora el deja. Iar el aștepta Încrezător acest triumf. Înmulțirea numelor masculine din agenda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
al plajei ce dădea spre Marea Ionică, petrecuseră douăsprezece veri. Gândindu-se acum, Emmei Îi păru că nu se putea să fi fost mai fericiți. Și lacrimile Începură să-i curgă pe obraji, nestăvilite. Sergentul o privea cu o expresie Înțelegătoare. Un bărbat căsătorit, cu părul alb, de aproape șaizeci de ani. Putea să-i fie tată. Dar Tito Tempesta sfârșise sub roțile unui autobuz, și nu avea să-i mai poată oferi un Împrumut sau altceva. ALĂTURĂ-TE ȘI TU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
asfixiindu-ne cu gaz. Noaptea, Guido se ridica din pat pentru a controla dacă nu deschisese robinetele de gaz, am fost obligați să o dăm afară. Această dramatică povestire a doamnei cu vocea răgușită fu urmată de o tăcere aprobatoare și Înțelegătoare față de riscul la care fusese expusă familia. — Mama mea are o ecuadoriană care nu rupe un cuvânt În italiană, deși sunt deja doi ani de când stă aici, dar nu a Învățat nimic, nici nu e În stare să răspundă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-și zadarnic haina pe dos -, Emma Încercă să-și Întipărească În memorie fiecare detaliu al chipului său, nefiind convinsă că avea să-l mai revadă vreodată. Și ar fi vrut să-i rămână ceva de la omul acesta gentil și intangibil, Înțelegător și distrat - orice: un bon, un nasture, un bilet de autobuz, orice. Dar nu avea nimic, nu-i rămânea nimic. Și poate că era mai bine așa. Ar fi crezut că toate acele senzații atât de intense nu au avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
să evit explicațiile simple, generalizatoare, pentru cele făcute de Sheba și ar fi o prostie să minimalizez propria ei responsabilitate. Dar dacă, în această perioadă plină de provocări din viața ei, Sheba ar fi primit sprijinul emoțional al unui adult înțelegător, cred că ar fi fost considerabil mai puțin tentată să cedeze farmecului înșelător al oricărui Connolly. Când mă uit înapoi la acea perioadă sunt însă surprinsă nu de inadecvarea neliniștilor mele cu privire la Sheba, ci tocmai de cât de bine îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
venise doar pentru că era îngrijorată de tonul din biletul lui. Nu era nici o speranță ca între ei să se întâmple ceva, i-a zis ea. Connolly a răspuns la asta cu o neașteptată stăpânire de sine. A dat din cap înțelegător și i-a sugerat să meargă împreună o vreme. Sheba a refuzat. Nu era o idee bune, a zis ea. A apărut un bărbat cu un câine și s-a uitat la ei curios. Sheba s-a răzgândit. Nu era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
dai seama; ești fericit și vei fi până la sfârșitul vieții tale, dar nu știi și nu vei ști niciodată, pentru că e starea ta firească. Fericirea e în tine ca pomii viitori în semințele fructelor de azi; în singurătatea ta senină, înțelegătoare, asemeni celei a lui Isus în clipa rugăciunii pe Muntele Măslinilor, înaintea vânzării... Adu-ți aminte: „ Doamne, treacă paharul acesta de la Mine!”. Și tu te rogi, serile, și ești singur, singurătatea ta interioară, cea mai senină și populată din toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
partea de câmp unde era partea lui de pământ; acum nu mai era a lui. Trecu la grajdul primăriei să-și mângâie caii, cei doi ce-i erau dați în grijă. Aveau ochii mari, umezi, lui i se păreau omenești, înțelegători; se sprijini cu mâinile și fruntea de grumazul unuia din ei și rămase așa câteva minute, în dunga de lumină a soarelui ce pătrundea prin ferestruica pătrată de deasupra. - „Ce știți voi?” - vorbi mângâind fruntea răbdătoare a calului, ce știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
ar fi glumit domnișoara Marga Popescu, în zona ideilor ce guvernau acele sfâșielnice timpuri, dar nu reușea, căci ele dovedeau o inexplicabilă inapetență pentru asemenea “înălțimi” cum constata mâhnit însuși vorbitorul, stăpân al casei. „Așa-s femeile!” conchidea în sine, înțelegător și resemnat. În felul acesta, timpul trecea - pentru femeile acelea - neobservat în substanța lui tragică. Era o după-amiază de duminică, prin august; m-am ivit printre ele tocmai când domnul Pavel perora cu mare curaj - mă întrebam de unde luat, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
pe luni și luni. Și În plus, Craig a săpat În stânga și-n dreapta, și a văzut că rata de succes a specialiștilor de la St. Luke, e cam aceeași cu a tipului nostru de pe Harley Street. Ruby dădu din cap Înțelegătoare. —Mă gândeam doar că... știi, nu trebuia să vii la muncă azi. Aș fi Înțeles perfect dacă ai fi vrut să iei o mică pauză. Nu, mi-e mai bine la muncă. Mă ține ocupată. Și o să rămăn Însărcinată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
e În afara oricărui pericol. Sam o sună să-i spună că urma să mai stea la New York câteva săptămâni pentru a urmări atent Însănătoșirea lui Buddy și să-i țină companie lui Irene. —Cei de la St. Luke au fost foarte Înțelegători cu situația mea. A făcut o pauză. — Îmi pare tare rău că nu m-am ținut de promisiune. —Care promisiune? — Păi, când ți-am zis că o să investighez pe la spital despre chestia cu mamele surogat. —Sam, te rog, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
În mână și cu fruntea sus. Scrisoarea slabului fiu n-a ajuns nicicând În mâinile tatălui: bătrânul Încruntat a aflat de răscumpărare de la un fost tovarăș de temniță al lui Cocrișel, și el soldat, dar bucurându-se de o familie Înțelegătoare și cu mai puțini moștenitori de parte bărbătească. Scrisoarea, care avea să devină celebră, se nimerise, cine știe cum, la curtea marelui logofăt Radu Năsturel din Fierești, pe vremea când viitorul mare cărturar Udriște se ținea Încă, trăgându-și mucii și bâzâind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ea ca un braț de crăci într-un sac... Acum știu ce ne-ar trebui... Să născocim o nouă morală, mai omenească... Să urcăm un nou Moise... pe alt Sinai... Să ne aducă alte table de legi... Mai largi... mai înțelegătoare... mai aproape de viața noastră... Ceva cu codiciluri și excepții... Legile fără excepții sunt îngrozitoare... Nu ne trebuie... Ne sufocă... Să căutăm un nou Moise, mai psiholog... că dacă nu, Europa noastră dă faliment."65 Păsări ale căror excrescențe le dau
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]