3,048 matches
-
publicat atât de mult, înainte de a fi ales urmaș al Sfântului Petru, că Benedict XVI. El este unul din marii filozofi și teologii ai timpului nostru, are disciplină, raționalitatea și puterea de munca germană, poate mai puțin fascinația mediatică, mistica înaintașului. Cu toate astea el a fost ales și pentru a garanta continuitatea. Nimeni nu cunoaște mai bine Biserica, problemele vremii, că Benedict XVI, „un simplu muncitor în via Domnu-lui”, după cum s-a autocaracterizat. La 78 de ani nu e de
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_benedict_xvi_2_viorel_roman_1361695289.html [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
de noi „arce arhitectonice”, ci doar să sculptez o parte din ele și să le proiectez în proporție de 75%, pentru viitorul Templul al Dragostei, al Meditației, al Contemplării și al Eliberării (TDMCE) - ultimul vis rămas nerealizat al marelui nostru înaintaș sculptorul Constantin Brâncuși - iată cum bestiile triumfătoare încearcă acum să ne distrugă “Centura fotonică” a acestui “sferoid antigravitațional”, pe suprafața căruia locuim noi, pe un minim de spațiu, într-un maximum de conținut, fiecare în „pătrățica” lui de culoare, de
SCRISOAREA NR.134 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_ii_fragment_din_scri_constantin_milea_sandu_1356128433.html [Corola-blog/BlogPost/358057_a_359386]
-
relativ puțin și nu a beneficiat ca alții de mijloace și ocazii favorabile, el reprezintă totuși în epocă o remarcabilă personalitate a culturii românești, rămasă pe nedrept într-un con de penumbră. Generațiile de azi doritoare de a-și descoperi înaintașii să se apleacă cu tot mai multă insistență asupra operei lui Grigore Pleșoianu și vor constata cu plăcută surpriză valoarea sa perenă. 18Școala din Cerneți data din anul 1793, dacă nu mai înainte, ea desfășurându-și, cu întreruperi, activitatea până în
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_despre_neam_varvara_magdalena_maneanu_1382690216.html [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
nouă... De aceea, articolul acesta vreau să fie doar o mică, umilă și smerită contribuție, ca un sincer omagiu și un prinos de recunoștință adus Părintelui Profesor Aurel Jivi, dorindu-se a fi un pas către revenirea la normalitatea cinstirii înaintașilor noștri așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390583.html [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Profesor Aurel Jivi - mare personalitate a culturii și spiritualității noastre românești, contemporane, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
ZECE ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUCERNICUL PĂRINTE PROF. UNIV. DR. AUREL JIVI (1943 – 2002)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/_in_memoriam_zece_ani_de_la_nasterea_stelian_gombos_1336390583.html [Corola-blog/BlogPost/358612_a_359941]
-
Articolele Autorului Pornim la analiza ce urmează de la însăși temelia democrației - dreptul garantat de Constituție pentru toți cetățenii care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv, un drept pentru care au luptat și s-au jertfit atâția înaintași, astfel ca noi să fim stăpâni până la moarte pe vot, acel atom de putere pe care avem datoria moral-cetățenească să-l utilizăm cu maximă responsabilitate pentru binele nostru și al generațiilor viitoare, pentru prestigiul țării care ne-a născut și
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/george_petrovai_1415586809.html [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
în vis.../ Cu lapis lazuli s-au scris amintiri în zid,/ Înecate în albastru. Timpul a încremenit/ Se numără pașii lui spre judecată./ Cine mai ține cadența coridoarelor vremii.” (Poemul „Sfârșit de timp” din volumul „Semnele timpului”) Ca mai toți înaintașii noștri străbătută de fiorul materiei primordiale și de spiritul strămoșilor Poeta dă glas iubirii ei pentru pământul românesc pe care-l iubește, temelie a neamului românesc, care respiră prin ființa poeților, îi aduce în substanța poeziei ei pe Eminescu și
REGĂSIREA PURITĂŢII ŞI ILUMINAREA DINĂUNTRU A COSMOSULUI POETIC de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1424410587.html [Corola-blog/BlogPost/368467_a_369796]
-
paharele erau încă în funcțiune. Andrei a încercat să se ridice dar a renunțat, făcând o grimasă de durere și neputință, vorbind de pe scaun: -Am vrut să fiți de față oameni cu respectul întru Domnul, oameni care ați trăit alături de înaintașii noștri din această comunitate, unii care au fost alături de părinții mei și apoi de mine, oameni ai legii, ca să luați act de cele gândite și voite de mine, să mă ajutați să îndrept unde am gândit și am procedat greșit
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 by http://revistaderecenzii.ro/sfarsitul-lui-andrei-murgescu-fragment-din-romanul-ingerii-de-la-casa-morarului-de-ion-r-popa-ed-autograf-craiova-2011/ [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
părintele meu” sau „părintele tău”, ori „părintele spiritual al unui grup de teologi entuziaști”, ar fi o adevărată nedreptate. El este pentru totdeauna „Părintele nostru” - „Părintele Bisericii Universale”. Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști, pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine deși în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne
DESPRE EXISTENŢA, MISIUNEA ŞI SOBORNICITATEA BISERICII ÎN DUHUL SFINTEI TREIMI. O ABORDARE DIN PERSPECTIVA TEOLOGIEI PĂRINTELUI PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE by http://confluente.ro/Despre_existenta_misiunea_s_stelian_gombos_1384161883.html [Corola-blog/BlogPost/363184_a_364513]
-
ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de fân de pe deal, din izvoarele care trec, susurând, pe lângă casa bătrânească, din gustul dulceag-amărui al humei stropită cu lacrimi și sânge de înaintași. Din toate lucrurile, ființele și „naturile tuturor lucrurilor” cum ar spune Nichita, devenind repere esențiale ale ardeleanului, obișnuit cu suferința, dar și cu doinirea și cântarea din ceteră a țăranului aprig la faptă și domol la vorbă, așa cum se află
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
cuvânt risipit, pentru orice pumn de țărână lăsată în voia sorții. El se consideră responsabil pentru această părticică de țară mirifică în care a văzut lumina. Datoria sacră a ardeleanului este să nu uite nimic din tot ce au pătimit înaintașii, să nu distrugă nimic din vestigiile istoriei îndepărtate sau recente și să ofere urmașilor ROTUNDUL iubirii lor de țară. Rotund ce nu poate fi știrbit în nici un chip. Istoria Ardealului este oglinda vie a trecutului glorios sau înnegurat al trunchiului
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
încă din deschiderea volumului, autorul închină o odă eroilor neamului, „aceia care mor / Pentru țara lor și neamul trăitor pe astă glie”. Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm jertfele de sânge ale înaintașilor pentru binele țării. Și asta pentru că: „Ei sunt file-ngloriate ce s-or face nemurire / Și icoane miruite să-i avem de închinat, / Nălțătoarele modele și izvor de apă vie / Ce cât ține astă lume, să tot curgă nesecat. // Și tot
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
-mi fie la răspântii de vremi înșelătoare / Troițe ce ne-arată a neamului cărare”. În „Iubirea de țară”, autorul istorisește despre străbunii care ne-au lăsat drept moștenire prețioasă credința și dragostea de țară. De asemenea, cu titlu de poruncă, înaintașii ne-au lăsat să purtăm grijă de valorificarea tradiției și a datinei: „Ne-au mai lăsat poruncă, atât cât suntem vii, / Ca s-o purtăm în suflet mereu, din tată-n fii, / Să nu lăsăm pământuri lucrate de strămoși, / Nici
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
proteja e una și a înlocui rolul părinților este alta. - În comunism, prin distrugerea proprietății private și pauperizarea întregii populații au fost spulberate posibilitățile de protecție a persoanei prin familie, nu a mai rămas nimic nici pentru urmași, nici pentru înaintași. Tot omul a ajuns la mâna statului, marele proprietar. Astfel s-au creat condițiile ca, în acești ani postdecembriști, să se poate distruge familia mai ușor în România. - La ce ar trebui să ne așteptăm? De ce trebuie să avem așa
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
tată. În condițiile acestea mai putem vorbi de familie? - Atunci vorbim despre cuplu. Soluția e la fiecare dintre noi. Trebuie să începem noi, cu mic cu mare, mai învățat, mai neînvățat, să menținem familia. Dacă s-ar scula din morminte înaintașii, ne-ar da palme, ne-ar mustra rău de tot pentru ce am făcut cu moștenirea lăsată de ei. Ne vor întreba: „Voi ce mai lăsați în urmă?” Să ne întrebăm singuri, oare ce lăsăm în urma noastră? Mai avem ce
INTERVIU CU PARINTELE NICOLAE TANASE DE LA VALEA PLOPULUI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_nicolae_tanase_de_la_valea_plopului_.html [Corola-blog/BlogPost/364740_a_366069]
-
de stepa la Zău de Câmpie stă tocmai în intervenția omului, o altfel de intervenție, de data aceasta non-distructivă. Observând ritmul în care aceste flori dispar, atât fostul custode cât și actualul custode, pregătit de fapt în ani buni de înaintașul sau, urmăresc an de an semințele de bujor de stepa, iar în perioada în care ele se înnegresc, le culeg, le selectează și le seamănă în pământul fertil al celor două parcele înlocuind plantele dispărute. „Când văd an de an
SECRETUL BUJORULUI DE STEPĂ DE LA ZAU DE CÂMPIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1494345817.html [Corola-blog/BlogPost/375249_a_376578]
-
țării dragostea și respectul față de limba strămoșilor. Și mai trebuie să fim liniștiți cu privire la viitorul limbii române, întrucât toți românii își iubesc limba , pentru că au învățat-o de la mamele lor. Să nu uităm cât de mult s-au străduit și înaintașii noștri ca s-o apere și să o păstreze intactă. Să ținem minte mereu versurile lui George Coșbuc: „Astăzi stăm și noi la pândă/Graiul vechi să-l apărăm/ Dar pe-ascuns dușmanii cată/ Să ni-l fure să ni
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1418278162.html [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
În universul satului tradițional românesc, ele încep de la Sfântul Apostaol Anderi (din ajun) și se încheie la Sfântul Ion. Fiecare sărbătoare este un prilej de bucurie și magie, prin practicarea unor ritualuri și superstiții populare cu caracter mitico-simbolistic, moștenite de la înaintașii ce le practicau cu autenticitate, spre a le transmite noii generații, pentru perpetuare și neuitare în moștenirea etnologică. Ritualurile se derulează într-o ordine cronologică a evenimentelor care încep din ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, prin paza usturoiului așezat la
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1480460081.html [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Șerbia), la Complexul Etnografic al Fundației Române de Etnografie și Folclor din Voivodina și la „Casă bănățeana” din Torac (Șerbia). Volumul de față, așadar, întregește seria celorlalte apărute de-a lungul vremii și îl dedicam „Centenarului Mării Uniri” și tuturor înaintașilor care s-au jertfit pentru înfăptuirea României Mari. Viviana Milivoievici Referință Bibliografica: O nouă apariție editorială: „Tradiții ale presei științifice”, Ioan David, Viviana Milivoievici (coordonatori) / Viviana Milivoievici : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi
„TRADIŢII ALE PRESEI ŞTIINŢIFICE”, IOAN DAVID, VIVIANA MILIVOIEVICI (COORDONATORI) de VIVIANA MILIVOIEVICI în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/viviana_milivoievici_1490776413.html [Corola-blog/BlogPost/374473_a_375802]
-
ROMÂN, sub redacția Acad. Andrei Oțetea, Ed. Științifică, București, 1970), Deceneu, Comosicus, Scorilo, Duras-Diurpaneus, Dicomes (anul 31 î.e.n.), Cotiso (29-28 î.e.n.), pe regele Decebal și fratele său Diegis-moștenitor prezumtiv, Vezinaș, al doilea în rang după Decebal, pe toți marii noștri înaintași, generația de la 1918, veteranii din cele două Războaie Mondiale, personalitățile de vârsta a treia și a patra, pe toți cetățenii români . Celebrarea este un moment de Unire în idei, în simțăminte și în fapte bune, azi, a românilor de pretutindeni
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL by http://uzp.org.ro/la-cluj-celebrarea-eroului-baba-novac-capitan-al-voievodului-mihai-viteazul/ [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
chiar și la istorie, pe vremea aceea!... Profesorul își scrutează învățăceii cu ochii săi înguști, mongoloizi. De la acești ochi i se trage porecla Tamerlan. Cine i-a scornit-o nu se mai știe. Generații de elevi au preluat-o de la înaintașii lor. Și profesorul a aflat de ea. Auzi, tu! mai zice câteodată, mirându-se. Să-i spună lui Tamerlan! Că doar n-a îngrozit el lumea ca ferocele învingător al lui Baiazid Ilderim. Mimează severitatea, e drept, ca orice profesor
TAMERLAN de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Tamerlan.html [Corola-blog/BlogPost/369255_a_370584]
-
încerce să-i atragă și pe alții în jocul lor murdar. Dacă vor să trăiască în păcat, așa să fie! Dar să ne lase pe noi în pace, să trăim respectând tot ceea ce e pur și minunat, să respirăm sfințenia înaintașilor noștri, să le păstrăm neîntinată amintirea și să rămânem noi înșine, normali și sănătoși la trup și suflet. Cât despre voi, cei care v-ați rătăcit pe drumul către moarte, nu vă putem spune decât atât: treziți-vă la realitate
O PLAGĂ DE NEACCEPTAT: HOMOSEXUALITATEA by http://uzp.org.ro/o-plaga-de-neacceptat-homosexualitatea/ [Corola-blog/BlogPost/94178_a_95470]
-
augur viitorul generațiilor care vor dăinui pe aceste plaiuri. „Fiecare generație care va veni și va sălășlui în aceste locuri are datoria de a păstra la loc de cinste, în minte, în suflet, în întreaga ființă, zestrea spirituală moștenită de la înaintași.” „Roata timpului” se încadrează în clasa romanelor obiective cu tema satului românesc, în cazul de față al țăranului ardelean pe cât de harnic și ospitalier pe atât de legat de glia strămoșească. Volumul are și o anume încărcătură psihologică, psihologia omului
VIAŢA – UN EPISOD DIN „ROATA TIMPULUI” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416992367.html [Corola-blog/BlogPost/376770_a_378099]
-
unul dintre cei mai grandioși contemplatori ai frumuseților universului din literatura de pretutindeni și de oricînd". Eu vin de la Hanul Ancuței-"centrul operei sadoveniene, spațiul vieții intrat în amintire". Eu vin la Fălticeni cu inima plină, copleșită de privilegiul dăruit înaintașilor mei locali, precum un zapis de danie de la Ștefan-vodă, privilegiul de a fi trecuți în nemurire de către cel a cărui operă "aparține celor eterne ale acestei țări". Eu vin de pe meleagurile Ursăcheștilor, trecuți de mult în amintire, cu tot ce
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Azi_e_5_noiembrie_nimic_despr_gheorghe_parlea_1383660849.html [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
Populară de Arte și Meserii din Bacău, unde a reunit trei grupuri constituite din cei mai talentați elevi, „Boboceii”, „Floricica” și „Flăcăii”, participând cu ei la spectacole, emisiuni de televiziune și festivaluri internaționale, înflorind melosul născut din cultura sătească a înaintașilor, ales, cultivat și fructificat, cu sfântă dragoste, de către ei! Sunt foarte rare în ambitusul folclorului contemporan preocupările sădirii florilor spirituale, copiii noștri mirabili...! Ne situăm într-un punct de declin al muzicii populare și folclorice, iar dacă nu vor fi
MARIA ŞALARU CU „BOBOCEII” DE LA BACĂU ÎNFLORESC GRĂDINA PALATULUI ELISABETA LA 10 MAI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1494913490.html [Corola-blog/BlogPost/347124_a_348453]