1,037 matches
-
este mult mai greu de imaginat o criză între S.U.A. și Federația Rusă care ar putea sa evolueze spre o confruntare nucleară. Datorită desființării Pactului de la Varșovia confruntarea din Europa Centrală nu mai există. Apariția altor focare de pericol în ceea ce privește înarmarea nucleară a mărit gradul și complexitatea pericolelor la adresa securității. Capacitatea de proiecție a Rusiei s-a diminuat considerabil, astfel nivelul de alertă nucleară a fost redus considerabil după căderea comunismului. „În perioada care a urmat Războiului Rece, elementele militare, nemilitare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
asociată în vreun fel. Cu alte cuvinte statele din regiune care doreau să se aprovizioneze cu armament se puteau adresa Moscovei în condițiile în care aliații tradiționali din Occident le refuzau. Este motivul pentru care se va declanșa ulterior cursa înarmărilor, cauza indirectă a crizei Suezului. În 1955 Uniunea Sovietică a încercat o mișcare de extindere a sferei sale de influență în Orientul Mijlociu vânzând o cantitate mare de armament Egiptului. Acest fapt a stârnit naționalismul arab făcând conflictul arabo-israelian și mai
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
separă și au învățat să ne privească ca pe inamicii lor... În ceea ce privește pericolul militar, trebuie să avem foarte mare grijă și să fim precauți. Pentru moment n-avem nevoie de deteriorarea relațiilor cu nimeni. Oricum americanii nu sunt gata încă. Înarmarea lor este în fază incipientă. N-ar fi capabili să ne atace deliberat. Totuși trebuie să fim vigilenți și să nu le oferim o invitație de succes ușor. Bineînțeles că le-ar plăcea să ne atace în vreun punct. Întrebarea
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
și statele Pactului Nord-Atlantic. Explicația unui asemenea pact în concepția Uniunii Sovietice era foarte simplă: „considerând că, în condițiile existenței în Europa a două grupări de state opuse una alteia, o mare însemnătate pentru însănătoșirea atmosferei internaționale, pentru încetarea cursei înarmărilor și îndepărtarea pericolului unui nou război o are asumarea de către participanții la aceste grupări a obligațiilor reciproce de a nu recurge în relațiile internaționale la folosirea forței și la amenințarea cu forța”. În fond, Uniunea Sovietică încerca să-și asigure
Considerații privind interesele marilor puteri în bazinul Mării Negre la începutul Războiului Rece by Marius-George Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/698_a_2877]
-
internaționale pot fi explicate fără referire la caracteristicile interne ale regimului politic. Acestea din urmă constituie, în accepțiunea realistă, analize reducționiste, întrucât reduc analiza sistemului internațional la evaluarea factorilor domestici. Explicațiile realiste ale competiției interstatale pentru asigurarea propriei securități prin înarmare, formarea de alianțe și, în ultimă instanță, război sunt formulate prin analiza factorilor sistemici, precum condiția de anarhie și distribuția puterii în sistemul de state, indiferent de natura democratică sau totalitară a acestor state. Pentru școala realistă, caracteristicile interne ale
Teza pacifismului democratic. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1525]
-
care se simțeau tot mai constrânse în capacitatea lor de apărare și acțiune liberă de către hotărârile de dezarmare de la conferințele de pace care au urmat Marelui Război. Aceasta a dus în cele din urmă la încălcarea respectivelor prevederi și începerea înarmării, semn că în sistem își făcea apariția o putere revizionistă. Franța și Marea Britanie resimt însă foarte târziu pericolul iminent reprezentat de Germania și, în speranța că tensiunile vor fi aplanate pe cale diplomatică, prin negociere, eșuează în a-și urmări prioritar
REALISMUL. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1510]
-
prioritate absolută pentru orice stat, ce trebuie să caute să-și maximizeze șansele de a face față cu succes unei eventuale amenințări. Statele își vor pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
pregăti instrumentul militar pentru protejarea propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
propriilor interese. Pregătirile pentru apărare cum ar fi, de exemplu, înarmarea sau retehnologizarea arsenalului vor fi însă privite drept potențial amenințătoare de către alte state care, la rândul lor, vor trebui să-și ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
ia propriile măsuri. Înarmarea unui stat antrenează astfel înarmarea celorlalte. Statul care, inițial, căuta să-și îmbunătățească securitatea va trebui să observe eforturile celorlalte state și să ia măsuri în consecință, înarmându-se în continuare. Se declanșează o spirală a înarmărilor fundamentată, potrivit concepțiilor realiste, pe natura anarhică a sistemului și pe neîncrederea dintre actori. Procesul de mai sus este cunoscut ca dilema securității. Descrisă de John Herz în 1950, dilema constă în faptul că încercările de asigurare a securității unui
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
în termeni atât de putere, cât și ideologici. Lumea fusese împărțită în sfere de influență exclusivă a celor două superputeri, iar ce rămânea în afară era doar un teren de antrenament pentru pregătirea următoarei conflagrații. Un nivel fără precedent al înarmărilor, cantitativ și calitativ, precum și modul maniheist de raportare al liderilor politici față de problematica internațională NOI, cei buni versus EI, cei răi făcuseră ca un război nuclear sovieto-american să pară o ipoteză extrem de plauzibilă, consecințele lui fiind situate dincolo de înțelegerea umană
Conceptul de securitate. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1517]
-
nivel internațional. În al doilea rând, caracteristica esențială a Războiului Rece constă tocmai în faptul că el nu a fost un conflict armat, deschis, în sensul tradițional al conceptului. Războiul Rece a constat mai curând într-o extinsă cursă a înarmărilor pe fundalul unei incompatibilități ideologice ireconciliabile între doi actori angrenați într-o luptă pașnică pentru putere în sistemul internațional. Confruntări directe între trupele americane și cele sovietice nu au existat pe teritoriul nici unuia dintre cele două state. Ceea ce nu înseamnă
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
și militare dintre cele două state. La sfârșitul anilor '70, URSS deținea deja un avantaj în privința armelor convenționale (în condițiile în care echilibrul nuclear tindea să se stabilizeze). Ca atare, SUA provoacă la începutul anilor '80 o reluare a cursei înarmărilor convenționale, pentru a echilibra balanța militară și convențională. Simultan, doctrina lui Ronald Reagan (președinte între 1981 și 1989) ajunge să propulseze pe agenda internațională problema construirii scutului antirachetă, care ar fi protejat SUA și pe aliații lor de un eventual
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
protejat SUA și pe aliații lor de un eventual atac nuclear din partea Uniunii Sovietice. Cele două elemente considerate împreună și privite în contextul incapacității sistemului economic sovietic de a genera o creștere economică în stare să susțină această cursă a înarmărilor au produs în cele din urmă colapsul comunismului (1991). Sfârșitul anilor '80 este zguduit în toată Europa de Est de revoluții, în urma cărora se creează o serie nouă de state democratice, iar dezbinarea Uniunii Sovietice marchează încheierea Războiului Rece. Unele teorii, cum
EVOLUŢIA SISTEMULUI INTERNAŢIONAL DUPĂ 1914. In: RELATII INTERNATIONALE by ANDREI MIROIU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1505]
-
scrieri despre Yoga. Existau și scriitori care reușeau să tipărească, dar, apăreau pe aceste liste cu mențiunea titlului care trebuia scos din circulație: Augustin Buzura - Absenții, Dragomir Horomnea Drumul cavalerilor, Ion Anghel Mănăstire Noaptea nu se împușcă, Sergiu Verona Cursa înarmărilor nucleare. Implicații internaționale. Foștii cititori ai bibliotecii își amintesc probabil de anii în care erau nevoiți să primească aprobări, să fie trecuți în anumite registre, să fie uneori nevoiți să dea explicații la locurile de muncă, în ce scop au
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
economic și securitate socială; instaurarea unei păci durabile care să asigure securitatea statelor; să asigure călătoria liberă pe mări și oceane; abandonarea utilizării forței, prin crearea unui sistem larg și permanent de securitate și dezarmarea națiunilor agresoare, prin reducerea poverii Înarmărilor să se asigure pacea viitoare. Carta Atlanticului a Înglobat tot ceea ce În momentul respectiv era posibil: o serie de principii care urmau a sta la baza organizării postbelice. În ciuda unor enunțări mai generale, Carta a fost punctul de plecare În
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Paraschiva Cozma, Maria Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93559]
-
pe care le auzeați acolo? L.M.: Da. Și comentam chiar în prezența secretarului de partid. Am avut un secretar de partid extraordinar și să vă spun de ce. Prin 1986, s-a organizat referendumul privind reducerea cu 5% a cheltuielilor cu înarmarea. S.B.: Da. Eram licean pe atunci și am participat la acel referendum de reducere cu 5% a cheltuielilor privind înarmarea. L.M.: Secretarul de partid, căpitan rangul II Rolea, un mare prieten al lui Bacchus (nu a reușit să-și depășească
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
partid extraordinar și să vă spun de ce. Prin 1986, s-a organizat referendumul privind reducerea cu 5% a cheltuielilor cu înarmarea. S.B.: Da. Eram licean pe atunci și am participat la acel referendum de reducere cu 5% a cheltuielilor privind înarmarea. L.M.: Secretarul de partid, căpitan rangul II Rolea, un mare prieten al lui Bacchus (nu a reușit să-și depășească gradul din acest motiv), era un om cu o inteligență deosebită. La beție părea un om normal. Cu acel prilej
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
multă vreme în Iași și care, înaintea Regimului regulamentar, se înțelegeau cu poliția”. Nu a fost o măsură înțeleaptă, căci prezența acestor oameni înarmați pe străzi a produs multă panică.Tumansky a încercat să-l convingă pe Mihail Sturdza că înarmarea albanezilor tulbura liniștea orașului. Prințul, convins de argumentele consulului rus, „i-a lăsat pe aceștia să se întoarcă la casele lor”. Totuși, potrivit aceluiași raport, spiritele din Iași nu puteau fi ușor calmate. Tumansky se referea, în special, la tinerii
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
unor asemenea veritabile disfuncții, provocate sistemului social economic, se realizează prin mijloace foarte violente care nu exclud corupția, șantajul și crima organizată. O expresie de vârf a manifestărilor conflictuale atât de diverse ale unor disfuncții din sistemul social-economic, o constituie înarmarea. Aceasta a fost și este sprijinită de fonduri imense și de un sector de cercetare științifică militară foarte puternic. Tratative îndelungate au reușit să impună însă reducerea efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de un sector de cercetare științifică militară foarte puternic. Tratative îndelungate au reușit să impună însă reducerea efectivelor militare, atenuarea ritmului producției de armament, renunțarea la anumite tipuri de arme și substanțe de luptă, neutralizarea unor stocuri existente etc. Pericolul înarmării continuă însă, nu numai datorită rezistenței opuse de unele state ci și datorită palierului special de armament nuclear. Experimentarea necontrolată din deceniile cinci și șase ale secolului trecut, stocarea combustibilului și armamentului nuclear uzat, continuarea producției, constituie un pericol pe
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
este mult mai greu de imaginat o criză între S.U.A. și Federația Rusă care ar putea sa evolueze spre o confruntare nucleară. Datorită desființării Pactului de la Varșovia confruntarea din Europa Centrală nu mai există. Apariția altor focare de pericol în ceea ce privește înarmarea nucleară a mărit gradul și complexitatea pericolelor la adresa securității. Capacitatea de proiecție a Rusiei s-a diminuat considerabil, astfel nivelul de alertă nucleară a fost redus considerabil după căderea comunismului. „În perioada care a urmat Războiului Rece, elementele militare, nemilitare
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
economică mondială din anii 1929-1933 a deschis o etapă nouă în relațiile internaționale cu repercusiuni directe asupra relațiilor internaționale existente până atunci . Între marile puteri capitaliste se intensifică lupta pentru piețe de desfacere, pentru sfere de influență, se intensifică cursa înarmărilor militare, implicit crește pericolul de război, îndeosebi după instalarea hitlerismului în Germania .” În acest context, politica externă a României a căpătat noi nuanțe, caracterizate prin preocuparea de a stabili și dezvolta relații amicale cu toate statele vecine, prin întărirea alianțelor
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
refacerea Austriei, care a dus o politică de restabilire a păcii în Europa Centrală. Drept urmare, s-a arătat binevoitoare în sprijinirea Ungariei la Societatea Națiunilor în vederea obținerii unui împrumut pentru depășirea crizei economice, cu condiția ca să nu fie folosit pentru înarmare. Ungaria a continuat însă aceeași politică de revanșă și de revizuire a tratatelor. Pentru menținerea statu-quo-ului și asigurarea păcii în Europa Centrală, Mica Înțelegere a luat poziție față de campania dusă pentru realizarea Anschluss între Austria și Germania. Un eveniment deosebit de
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
trebuie rectificată, deși acest lucru nu va fi ușor. “Nimeni - continua să peroreze ducele - n-a îndrăznit să propună până astăzi o soluție, și cu toate acestea, ea trebuie făcută”. Mussolini considera, de asemenea că recunoașterea egalității în drepturi de înarmare a Germaniei, admisă deja, trebuia extinsă și asupra Austriei, Ungariei și Bulgariei. La 18 Martie 1933, Mussolini a făcut în mod oficial propunerea noului pact, adresându-se mai întâi Marii Britanii. Comunicatul italo-englez din 19 Martie 1933 a stârnit neliniști în
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]