190,552 matches
-
un text de Platon care-i amintea de o povestire a Agathei Christie care-i aducea aminte de un poem de... Î.: Era ca un soi de carusel literar permanent. R.: Era un haos organizat. Î.: Pe vremea aceea erați încă un adolescent. R.: Aveam cincisprezece, șaisprezece ani. I-am citit lui Borges de la cincisprezece până la optsprezece ani. Î.: Așadar, în cursul acestor lecturi pentru Borges, ați cunoscut multe dintre operele care sunt astăzi cărțile dumneavoastră de referință. R.: Firește, Borges
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
rușinat. Î.: Este o bibliotecă organizată scrupulos, sau e haotică, după o ordine pe care cititorul din dumneavoastră o dă acestui haos foarte personal? R.: Bineînțeles că e haotică. În plus, nu e o bibliotecă, sunt multe. Sunt biblioteci acumulate încă din adolescență. Biblioteci care au călătorit, care au așteptat ani mulți în lăzi, închise din lipsă de spațiu. Biblioteci acumulate din cauza unei cărți pe care trebuia să o scriu sau prin oferte ori prin impulsuri de moment. Cred că orice
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
teanc care se schimbă mereu. Uneori, nici măcar nu le deschidem, dar printr-un soi de fenomen de osmoză, lectura se produce în timpul somnului. Î.: După ce ați scris despre Istoria lecturii, lucrați acum la o carte despre bibliotecă... R.: Nu știu încă ce va fi această carte. Deocamdată, se numește Biblioteca, noaptea. Mă gândesc la o bibliotecă în acel moment când reflecția, calmul, posibilitatea de a accede la memoria conjunctă devine mai evidentă. Îmi pun întrebări în jurul ideii de bibliotecă și al
Alberto Manguel: Profesia, cititor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/14807_a_16132]
-
să se adauge zeci de traduceri, lansări în alte vreo douăzeci de țări, plus un mare succes american. Interesant este faptul că americanii (o companie de producție new-yorkeză, condusă, printre alții, de Robert De Niro) au cumpărat drepturile de ecranizare încă înainte de publicarea cărții! De fapt, ceea ce nouă ni se pare "interesant" e o strategie frecventă și firească într-o lume a concurenței reale, o lume care are cultul succesului; primele două cărți ale lui Hornby au fost tot succese de
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
stilul lui, Medem vorbește tot despre "ziua Raței moarte", ziua renașterii posibile și imposibile. Post Scriptum. În altă ordine de idei, semnalăm apariția unui Dicționar universal de filme, de Tudor Caranfil; în semideșertul binecunoscut, orice carte de cinema autohtonă -și încă una masivă, în jur de 700 de pagini format mare - nu poate fi decît o bucurie în sine. În prefață, autorul spune, printre altele, că "lucrarea poate fi consultată ca ghid rapid", dar "poate fi și parcursă în tihnă". Deocamdată
Ziua Raței moarte by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14805_a_16130]
-
lemn lustruit ca osul ce pare că sboară... Cel mai elansat Crist, mai adevărat, se spune că aparține tocmai acestui secol primitiv. Fără misticism, expresionism, fără abuzul ideilor preconcepute. Secol străin interpretărilor ideologice, aspirând către esența spirituală. Perspectiva, pe atunci încă nedescoperită, mai târziu avea să complice, să falsifice totul, tocmai încercând, eronat, să redea realitatea cât mai fidel.
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14850_a_16175]
-
care teoretizează asupra "istoriei mici": "în Marea Istorie rămăseseră scrise numele tuturor preoților care oficiau slujbele Zeului, a soțiilor și copiilor lor. Mai mult, Marea Istorie a înregistrat și căsătoriile copiilor de preot, ca dovadă a discriminării care se făcea încă de pe atunci între vedete și oamenii obișnuiți. Bătăliile au fost și ele consemnate prin numărul de morți și pierderi de scuturi, lănci și cai. Dat fiind că și pe atunci exista ploaia și vîntul, înseamnă că oamenii nu umblau goi
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
tăiate dur, colțuros și grăbit. În fine, a treia carte coboară în prezent, în actualitate și, mai ales, în biografie. Eu, Luca și Chinezul este un roman al României anilor '95-'96, plin de nume abia alterate. O femeie tînără încă, cu un soț cvasi-inexistent, așa cum apărea și în primul roman, lucrează într-o redacție a unui cotidian cu un tiraj uriaș. Cotodianul se numește străveziu Știrea zilei, directorul e un Jack obsedat de senzațional, lumea politică e cea a unui
Felicia Mihali - romanele scrise în România by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14818_a_16143]
-
caz de iubire mistică, în care amanții nici nu mai observă că totul în jurul lor a fost pustiit și că flăcările dezastrului îi vor înghiți din clipă în clipă. Elucubrația ieșită din gura premierului nu e chiar atât de surprinzătoare. încă de anul trecut am emis ipoteza că neocomuniștii nu se vor da în lături chiar de la o lovitură de stat, numai să păstreze puterea. Anticipam chiar (martoră mi-e colecția României literare!) lansarea propunerii ca Ion Iliescu să preia șefia
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
trecut am emis ipoteza că neocomuniștii nu se vor da în lături chiar de la o lovitură de stat, numai să păstreze puterea. Anticipam chiar (martoră mi-e colecția României literare!) lansarea propunerii ca Ion Iliescu să preia șefia statului pentru încă și încă un mandat - ba chiar pe viață! Pe ce mă bazam? Mai întâi, pe totala lipsă de rușine și pe cinismul partidului de guvernământ. Am simțit că se coace o porcărie din momentul în care am observat obstinația de
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
emis ipoteza că neocomuniștii nu se vor da în lături chiar de la o lovitură de stat, numai să păstreze puterea. Anticipam chiar (martoră mi-e colecția României literare!) lansarea propunerii ca Ion Iliescu să preia șefia statului pentru încă și încă un mandat - ba chiar pe viață! Pe ce mă bazam? Mai întâi, pe totala lipsă de rușine și pe cinismul partidului de guvernământ. Am simțit că se coace o porcărie din momentul în care am observat obstinația de a păstra
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
El anticipă, intuiește, de altfel, o apropiere extraordinară a criticii românești postbelice de această perioadă. Studii extraordinare, de la Paul Cornea și Mihai Zamfir pînă la Liviu Papadima, au fost dedicate acestei perioade. Versiunea critică asupra pașoptismului a lui Cioculescu este încă vie în ciuda evoluției extraordinare a studiilor în această direcție. Biograficul este bineînțeles pe primul loc. însă, e loc destul și pentru ipoteze incredibil de novatoare și care au făcut tradiție. Amestecul pașoptist între literatură și politică este explicat în pasaje
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
Petrescu (31 august 1927-1 februarie 1982) ar fi împlinit 75 de ani. Debutat editorial foarte tîrziu (la 43 de ani), dispărut prea devreme (la nici 55 de ani), a lăsat totuși o operă importantă, printre cele dintîi din literatura postbelică. Încă un necunoscut, în 1970, cînd publica romanul Matei Iliescu, Radu Petrescu va începe să fie considerat de către critica optzecistă, doar zece ani mai tîrziu, un mare scriitor. E drept că deja M. R. Paraschivescu vorbea despre el, în pragul debutului
Jurnalul ca machetă a existenței by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14863_a_16188]
-
comunism nu a oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta s-a văzut limpede din primele zile de libertate, de la 28 ianuarie 1990, zile și zile de-a rândul, chiar până azi în anumite aspecte. Scriitorii trăiesc poate încă în iluzia luptei lor cu formele 'răului', dar numai dacă privim rezultatele și imaginea este foarte tristă. Care este percepția românilor despre proprietate? Cum este posibil ca generații de români să fie educați apelând la clasicele referințe literare ale legăturii
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
fața unei țări, de la pământ și până la oameni. Și atunci? Tinerii au repere aparent relative și judecățile lor par mai crude decât e de așteptat. Ei înșiși ar trebui să fie conștineți că de fapt au pornit cu o educație încă afectată de trecutul orwellian, că nouă tuturor ne lipsește racordul cu acea societate românească de dinaintea derapajelor politice. Nicolae Manolescu are dreptate când le solicită și o 'construcție', o creație, o afirmare și nu doar cantonarea în negare. De altfel consider
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
Ion Mircea (Șocul oxigenului, Editura Vinea, 2002), atrage atenția întîi și-ntîi prin accentuatul caracter scenic al multor pasaje (faptul că între timp poetul a scris chiar o piesă de teatru, bine primită de public și de critică, ar putea constitui încă un argument în favoarea autenticei sale vocații dramatice). Cert este că Ion Mircea scrie acum o poezie cu personaje, ceva mai ludică și mai degajată, chiar dacă fără a renunța la simbolurile livrești și la atitudinea gravă, de ordin metafizic, de pînă
Dincolo de mode... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14844_a_16169]
-
în Guvern, Adrian Năstase vrea să forțeze mîna lui Ion Iliescu, pentru a nu fi silit să candideze el însuși. Ar mai fi și o a treia posibilitate, ca Adrian Năstase să facă o campanie pentru ca Iliescu să poată candida încă o dată, pentru a-și putea confecționa astfel imaginea de continuator al actualului președinte și de om care merită voturile celor care l-ar vota pe Iliescu și a treia oară. Înclin către prima ipoteză deoarece ea ar trebui să-i
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
Banat (Grupul de Acțiune Banat), nu o grupare de rezistență, în ciuda sonorității belicoase a numelui, ci o "generație literară" de scriitori germani "progresiști", cum spune însuși autorul, din România, care doreau să dea un suflu nou existenței acestei minorități copleșite încă de vina colaborării naziste, Totok a fost anchetat pentru "activități antistatale", a făcut închisoare, iar fratele său a fost chiar condamnat pentru aceleași delicte și eliberat abia în urma intervențiilor din străinătate. Constrângerea memoriei conține astfel relatări ale evenimentelor din partea autorului
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
ca cineva precum Totok, cu declarate afinități de stînga, avîndu-i ca scriitori preferați pe beatnici și filozofii Școlii de la Frankfurt, să fie suspectat de propagandă fascistă? Exemplarul confiscat din Mein Kampf nu e o explicație. E vorba în realitate de încă un episod din zbuciumata existență postbelică a minorității germane din România, pentru care vina părinților a ajuns să se răsfrîngă pentru totdeauna asupra copiilor și nepoților (altfel spus, un german era oricînd susceptibil de pasiuni fasciste, devenite un fel de
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
dramatică în raport cu a celorlalte minorități, iar cartea lui Totok poate fi privită și din acest punct de vedere, dincolo de privirea dinăuntru oferită celor interesați de modul în care funcționa lumea literară în România anilor '70- '80 (și, în subsidiar, de încă un exemplu al felului în care merge mintea foștilor anchetatori convinși de nevinovăția lor; interviul cu fostul procuror Iosif Burcă e, din păcate, atît de tipic). William Totok, Constrângerea memoriei. însemnări, documente, amintiri, Iași, Edit. Polirom, 2001, 240 pag., 97
Un capitol de istorie nu numai literară by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14842_a_16167]
-
de analist și de judecător al fenomenului artistic și al picturii, în special. Articolele sale, unele adevărate studii prin amploarea dezbaterii și prin rigoarea analitică, pot fi găsite frecvent în revista Arta din ultimele două decenii. Așadar, și aici intervine încă un element foarte important, discuțiile nu sunt purtate nici strict teoretic, din exterior, după cum nu sunt nici lipsite de o perspectivă culturală și istorică mai largă, aceea pe care activitatea gazetărească a lui Mihai Sârbulescu o acoperă și o susține
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
artă, despre actul creației, despre limbaj și despre tehnici, ridică discursul la cota înaltă a unor adevărate cursuri academice. Puterea de admirație și limpezimea judecăților, rigoarea travaliului și trăirea utopică, modestia reală și profundă, alături de inflamarea ingenuă a unui ego încă nemîntuit de vanități, toate conviețuiesc într-un firesc desăvîrșit și fără cel mai palid semnal că s-ar putea crea o stare conflictuală. Cum provocarea lansată de Sârbulescu privește constant problema uceniciei, a devenirii, a formației - școlare, dar, mai ales
Regizorul și actorii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14832_a_16157]
-
contorsionează limitele realității, faptele istorisite conțin o doză de imprevizibil și de șoc suficientă pentru a menține viu interesul cititorului, iar vocea lui Ghe e bine construită. Toate aprecierile... pozitive anterioare sînt valabile din păcate (cum prea des se întîmplă, încă, în literatura română) pentru paginile fără femei; de cum apare în cadru vreo reprezentantă a "sexului secund", reiese pe loc că viziunea lui Ghe (girată "discret" de "autor", "din off") despre relațiile amoroase și despre femei în general e de un
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
în text). Passons. Să consemnăm și reacția lui Ghe cînd află că parfumul pe care Marta îl folosește este Pret-a-porter: "Sunt uluit, ea nu vine dintr-o familie modestă, totuși, cum de-și permite un asemenea parfum de lux?"; și încă: "Mă întreb iar, cu inima strînsă: oare cu cine am de a face, de fapt? Cu o simplă studentă modestă nu mai cred. Parfumurile scumpe sunt preferate de femeile care au dat de gustul bărbaților... Constat, jenat, că am lîngă
Spune-mi ce parfum folosești... ca să-ți spun cine ești by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14866_a_16191]
-
întinse arii geografic-culturale și prin varierea exhaustivă și abilă a surselor documentare. în evoluția Occidentului barbar (dar din ce în ce mai educat), Riché distinge între trei perioade, potrivit amintitului raport dintre educația antică și cea medievală: o primă perioadă în care prima subzistă încă, iar cea de-a doua își face intrarea în istorie într-o haină creștină; o a doua perioadă, în care educația antică se pierde, cea creștină fiind, în schimb, sistematic consolidată; în fine, etapa finală, în care educația creștină începe
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]