1,239 matches
-
casa lui ca bătrânul Granum care lucrează pentru mine.“ Bătrânul Granum era bocitorul de serviciu, care recita Psalmii la capul bolnavului, cu o față emaciată și rău-prevestitoare, îmbrăcat într-o alpaca neagră din Cartierul Chinezesc și cu niște piciorușe mititele, încălțate în papuci. „Dacă îi vizitez eu,“ spunea Kinsman, „știi bine la ce se gândește lumea.“ Pe măsură ce bătrânul înainta din ce în ce mai mult pe calea morții, li s-a permis să intre doar câtorva oaspeți, iar acel klatch guvernat de tonul lui grav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ideea, dddar acuma începe să mă depășească. Am nevoie de ajutor. În timp ce vorbea despre ajutor, se vedea că e înspăimântat. Am dddescoperit prea multe. N-a fost decât o întâmplare că eu am fost acela, dar acuma m-am trezit încălțat cu rrresponsabilitatea. Ne-am dus în salon să ne continuăm conversația. Mergea greoi, târșâit, de parcă voia mereu să își amintească să nu își lovească cocoșelul când pășea. Continua să burnițeze; lacul arăta ca laptele. Înăuntru, lămpi palide luceau pe pluș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
care să vă vărsați nervii. Și mi-am pus vechiul meu pardesiu, care era din păr de cămilă, rărit pe alocuri, și am pornit să traversez curtea. A venit după mine să se scuze. În pudra groasă a zăpezii eram încălțat cu șoșoni, dar el a venit după mine în pantofii lui scumpi din piele deschisă la culoare, care alunecau, spunându-mi: Hai, Augie, să nu ne certăm. Pentru numele Domnului. Ascultă, îmi pare rău. Dar eu am continuat să merg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
mai spune vreodată. Nu te descurci cum se cuvine, dacă vrei să știi de la mine.“ Am avut un vis tare straniu în noaptea aceea, lungit pe fundul bărcii, și visul a fost următorul: și anume că o bătrână cu platfus, încălțată în teniși, cu nasul cârn, mă abordase și îmi cerșea bani. I-am râs în nas: „Păi bine, bromfagioaică bătrână, crezi că nu știu că o să-i bei pe toți? Se aud cum îți zăngănesc cutiile de bere în plasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
drumul. Lasă-l, nu mai fă panaramă spune bărbatul, reușind să-l facă pe celălalt copil să uite de cîine. Mă duc după ceai. Vrei să bei ceva? Otravă răspunde femeia, furioasă că băiatul nu stă cuminte, să-i poată încălța ghetele. Nu mi-i lăsa pe-amîndoi pe cap. Soțul ia copilul în brațe și se apropie de Ovidiu, care servește pe cei de lîngă bar cu băutură și-i cere două cești cu ceai. Letiția a părăsit bucătăria înainte de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Aproape că nu-mi vine să cred, spuse Rosemary. Să vă despărțiți voi, tu și Antonia, după atâta timp! Crede-mă, am fost grozav de surprinsă. Satisfacția ei era aproape insuportabilă. M-am uitat în jos la picioarele ei mici încălțate cu cizme negre cu tocuri înalte. — V-ați înzăpezit la Rembers? Nu ne-am înzăpezit cu adevărat, răspunse ea, deși parcă acolo a nins mai mult decât aici. Nu ți se pare curios acum la țară ai impresia că ninge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
mai puternică decât tine, spuse Antonia. Nici dacă ai vrea, n-ai izbuti să fii rău. Ai un caracter mult mai frumos decât fratele tău. Doamne, ce mult te iubesc! Mă îmbrățișă cu un gest teatral, ridicând puțin un picior încălțat în pantoful cu toc înalt. Am acceptat îmbrățișarea ei. — Și Palmer ce părerea avea despre giumbușlucurile tale cu Alexander? am întrebat peste umărul ei hotărât să o fac să sufere. S-a depărtat de mine și, pierzând ceva din aerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
și chitare „supărate“ din belșug. Grupuri de băieți braț la braț urlau versurile celor mai vesele cântece; când se punea ceva mai Întunecat și mai zgomotos, schimbau placa și se aruncau unii spre ceilalți, zbierând ca nebunii. Din fericire, mă Încălțasem cu bocancii, așa că oricine dădea peste mine primea un șut În tibie atât de puternic Încât nu mai Încerca a doua oară. Băieții bine crescuți sunt Întotdeauna ușor de deosebit: Își cer scuze În timp ce se Îndepărtează șchiopătând, cu urma bombeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
casă neîntinată. Se întrebă dacă mai poate reveni asupra contractului de închiriere. Nu, era prea târziu. Capul lui George, încâlcit printre ramuri, părea capul unui înecat. Ieși în hol, își zvârli papucii din picioare în lada cu papuci și își încălță pantofii. Stinse toate luminile din casă, răsucind comutatoarele aflate în dreptul ușii. Ieși, închise ușa în urma ei și o încuie. Clopotele bisericii amuțiseră, iarba udă îi muia pantofii. O străpunse o durere veche, al cărei duh dăinuise, poate, undeva în grădină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
milă față de vulnerabilitatea patetică a trupului său bătrân, palid, mânjit, flasc. Se chinuia acum să sară peste gardul din fundul grădinii, apucându-se cu mâinile de vârfurile șipcilor (pline de așchii, după cum știa Gabriel) și încercând să-și rezeme picioarele încălțate în pantofii scâlciați pe barele transversale, de pe care aluneca întruna. Și în tot acest timp, Zet dansa în jurul călcâielor nenorocitului, lătrând din răsputeri. Gabriel și-l imagină pe om încălecând, în pielea goală, scândurile negeluite, scrijelite și țepoase, și își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
intră, trecu pe lângă ea cu o ușoară încruntare și intră de-a dreptul în camera de zi, unde Hattie se aplecase sub un scaun pentru a-și recupera al doilea papuc. Sări o clipă într-un picior, reușind să-l încalțe, apoi rămase locului, ținându-și o coadă în mână. John Robert se holbă la ea de parcă ar fi fost o vedenie, apoi îi spuse: — De ce arăți atât de speriată? Pearl închise ușa camerei de zi și se lipi de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Mâine mă întorc la Londra... așa cred. Și tu? Nu știu. Tom ieși în hol. — Fir-ar să fie, haina mi-e încă udă. Își trase haina, apoi îmbrăcă fulgarinul. Zvârli papucii din picioare și își puse pantofii. — Ciudat, am încălțat papucii fără să-mi fi dat măcar seama. Presupun că acum nimănui nu-i mai pasă de parchet. Luă umbrela lui Greg. — Ia te uită, pe cuier atârnă umbrela mea, pe care am uitat-o aici... data trecută... Își vârî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui, cât lama de la săpăligă, pentru a face onorurile casei. Cineva se mișcase foarte repede! Vierme nu se vedea în cadru. Domnișoara Rodica este îmbrăcată într-un capot lung, bufant, de alcov, din atlaz de culoarea stânjeneilor, cu guler dantelat, încălțată cu papuci de atlaz, cu vârfuri întoarse ienicerește și având picioarele elefantiazice înfășurate în fâșii așijderi de atlaz, de aceeași nuanță. Părul, vopsit tot mov, îl poartă strâns într-un coc monden, probabil pentru a contra-balansa ochelarii uriași, cu lentilele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
încât ar fi umbrit, cu aureola ei, omăturile himalayene cele mai înalte și mai inaccesibile cu putință. La gât, acesta purta o amuletă ujdat, în mâna dreaptă, el ținea detașat o cheie de aur încrustată cu safire, iar în picioare încălțase sandale romane, de la asediul Massadei, ceea ce conferea întregii sale apariții, o notă pronunțat eclectică. Sunt Arhanghelul Uriel! vorbește Epifania, cu un glas mlădios, melodios și grav, de bariton, în momentul în care tăcerea prelungită căpăta accente vădit necuviincioase. Cunoașterea Divină
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
și constituie ea însăși un pretext întemeiat, pentru o criză comițială subită! Corpul lui Nae zace prăbușit pe prag, lipsit de tonus, ca și un cadavru, gol de la brâu în jos, cu trunchiul în înteriorul debaralei și cu picioarele (încă încălțate cu pantofii) în curte, pantalonii și slipul fiind abandonați, în pripă, pe coronamentul unui boschet pitic. O mini-arteziană de sânge roșu-nchis, amestecat cu un lichid alb, probabil seminal, care izvorâște vioaie dintr-un ciot de carne retezat-sfârtecat, situat sub
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
E-o carte poștală cu ceruri din 1962 senine și albite de soare și-un Ac Spațial în ziua inaugurării. Te-ai putea uita pe geamurile hublou ale băii să vezi ce s-a ales de viitor. Infestat de goths încălțați în sandale și care acasă-și pun linte la înmuiat, viitorul pe care-l voiam nu mai e. Viitorul care mi s-a promis. Tot ce mă așteptam. Felul în care trebuia să iasă totul. Fericire și pace și iubire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
de cartier. Regia: Theodor Halacu-Nicon. Cu: Sorin Copilul de Aur, Monica Merișan, Florin Călinescu ENȚICLOPEDIA ENCARTA Luiza VASILIU Pantofi Să zicem că vă treziți într-o dimineață și, înainte să plecați la treburile dumneavoastră, constatați că nu vă mai puteți încălța cu nici o pereche de pantofi. Toți vă strâng, vă bat, vă fac răni, ca și cum i-ați fi supărat cu ceva și peste noapte ar fi hotărât să se răzbune (sau ca și cum o Amélie năstrușnică v-ar fi schimbat toate perechile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
ține una În mînă și o cercetează cuprins de un soi de extaz mistic, trîntit pe spate În patul din camera lui. Pantofii de sport sînt cu un număr mai mari, dar acest amănunt e lipsit de importanță. Se vede Încălțat cu ei la petrecerea de Anul Nou de peste două săptămîni. E atît de fericit, Încît o sună pe prietena lui să-i spună. Nu sînt uzați, sînt aproape noi. Ea Îi propune să treacă după-amiază pe la ea să-i arate
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
de fericit, Încît o sună pe prietena lui să-i spună. Nu sînt uzați, sînt aproape noi. Ea Îi propune să treacă după-amiază pe la ea să-i arate. E singură acasă, părinții ei sînt de serviciu la spital. Tudor Își Încalță adidașii Lotto și iese. Ca să ajungă la prietena lui, trebuie să schimbe tramvaiul În centru, chiar În Piața Operei. Dar centrul e Închis, așa că nu mai schimbă nimic - vatmanul le cere pasagerilor să coboare cu o stație mai devreme, fără
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
există undeva În gardul spitalului o gaură special amenajată, un fel de poartă clandestină oficială pentru amatorii de evadări. Duminică după-amiază, prin oraș, cu Andi și cu pantofii mei sport nou-nouți. Surpriză, surpriză, dar acum n-o să stau În casă, Încălțat În Pume, uitîndu-mă la televizor. Și nici măcar n-o să se vadă că-s soldat, avînd pe mine niște haine civile atît de date-n mă-sa, așa că nu trebuie să-mi fac nici un fel de griji. Ne fîțÎim prin centru
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
sau cojoace, iar în picioare cu cizme negre, de cauciuc ori cu pâslari, unii cu saci în spinare ori boccele, treceau vizavi spre pământul de dincolo sau veneau dinspre acolo, în timp ce aici, lângă mal, copii din mahalalele portului se dădeau încălțați cu botine strânse cu șireturi de piele sau sfoară, pe gheața lucie ca sticla a fluviului ce curgea sub ei. Peste câteva zile va fi Anul Nou. Acum e Ajun de Crăciun. Ziua de nume a domnului Pavel - se numea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
unul din cele două fotolii, cu intenția ascunsă de alungare a gândurilor. Începu să se joace cu ciucurii roșii ai carpetei aflate în fața fotoliilor, mișcându-i în dreapta și stânga sau dându-i peste cap cu vârfurile condurilor cu care era încălțată. I se păru că aude o voce anume, specială, poate a lui, dar nu era decât una din cele multe ce se auzeau sub ferestre, ale trecătorilor de pe stradă. Deschise și aici ferestrele, perdelele micului salon nu erau albe asemeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
se va Întîmpla dacă nu va veni, fără a Îndrăzni să-și exprime cu voce tare temerile, pentru a nu le demoraliza pe membrele comitetului de organizare; nici Naggie nu apăruse Încă, nici doamna Delilah. Pe lîngă toate acestea, se Încălțase cu niște pantofi noi, cu toc Înalt, care o strîngeau și-i făcuseră deja cîteva bătături. CÎnd te strîng pantofii, Întreg trupul e prins ca Într-o menghină, un fel de Înțepenire se instalează În toate membrele, de jos În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
explicație oarecare - că-l găsisem prea tîrziu etc. Doream, În plus, să aflu cum intrase În posesia Memoriilor și dacă erau sau nu autentice. Purta același costum de tergal cu dungi, peste care Își pusese un pardesiu din doc, era Încălțat cu adidași, iar pe cap avea o pălărie de vară. Nu exagerez deloc dacă afirm că, În momentul cînd am privit prin vizor și l-am văzut, aproape că m am bucurat. L-am invitat În casă, i-am oferit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
se aleagă singur din mijlocul lor. Și iată că, Într-o zi, porni să se audă zgomot de car dinspre codrul de la granița de Apus a satului. După cum suna, era un car mare, cu butuci groși, spițe puternice și roți Încălțate În fier greu. Roțile loveau cu putere ciolanele de piatră ale drumului și striveau prundul, făcându-l pulbere. Înainta Încet și sătenii Își dădeau seama că se apropie numai după zgomotul care creștea din ce În ce. Peste trei zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]