804 matches
-
și, cu acest compliment, împinse acul în brațul care acum - așa de curios de observat - era moale altfel, nu cum e carnea fragedă a femeiei - o lâncezeală a aceleiași cărni, în care simțeai absența vieței conștiente și care urmase după încleștarea primului moment. Pe Mini, care nu leșinase niciodată, o mira și interesa mult fenomenul. Lina scula din leșin pacientul într-un minut, cu îndemînare, dar răspundea prostește când întrebai despre cauze. Era, hotărât, o practiciană. Doctorul Rim nu răspundea nici
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
el începe să-i răspundă cu mângâieri și curând se întâmplă ceea ce ea până acum ea și-a imaginat doar, și-l împinge pe jos. Felul în care fac sex este lipsit de experiență și violent, este mai mult o încleștare. Se rostogolesc și se răsucesc pe pământ. Durează numai câteva momente, apoi o bună perioadă rămân așa, încolăciți și confuzi, răsuflând greoi. Senzațiile noi, nemaisimțite, provocate de atingerea trupului celuilalt îi fac să se dorească din nou și fac sex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
rămână relevant“. Da, este un individ frapant Jonathan Bridgeman. Tensionat. La uniune, cu gura uscată, cu degetele duse inconștient la gulerul strâmt, s-a ridicat și a început să vorbească despre America, iar curând a trecut la vest, apoi la încleștările datorate diferențelor rasiale, la mișcările rasiale de pe alte țărmuri ale umanității, apoi a insistat pe pielea albă, pielea albă, pielea albă, până când și-a dat seama ce face și s-a așezat la loc. Uneori, vina iese la suprafață. Trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dat să fim Tu val de râu, eu val de fluviu, Sub tunet să ne risipim în ploile ce curg diluviu. Și sub rostogoliri năuceTalaz în spuma de ocean, Ca două suflete pierdute Să vălurim către liman. Apoi scăpați din încleștarea Potopului în care-am fost, Să ne putem găsi-alinarea Și pacea ultimului rost; Sub piatra unei mânăstiri, Să izvorâm ca în minuni, La praznicul Bunei-Vestiri, Doi stropi de rouă-n rugăciuni ... Mestecenii Mestecenii îmbâtrânesc în mine Mi-e trupu-n coaja
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
cam pe la amiază, drumul de pământ bătut se scălda Într-o lumină călduță și bună și În liniște lenevoasă, căci sătenii se aflau la ora aceea prin porumburi. Peste numai o zi, lumina și Întunericul aveau să dureze deopotrivă și Încleștarea războinică urma să aibă loc la granița dinspre Răsărit. De pe o uliță strâmtă ieși În drumul mare nea Mitu Păcătosul, cu Iedul sprijinindu-i-se pe umeri. „Hai să trăiești, unchiule!” Îl agrăi tânărul care se cam codea să privească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tot mai aproape de Dengo. Chiar în acel moment, un batalion de cinci sute de oameni, inclusiv fiul lui Dengo și fratele său mai mic, porni prompt ca un nor negru, galopând, fără teamă, spre inamic. Se înnopta. Vântul purta strigătele încleștărilor pe viață și pe moarte și umplea cerul cu miros de sânge. Unitatea lui Nobunaga era respectată ca fiind cea mai puternică dintre diviziile armatei lui Hideyoshi, iar acum era întărită cu trei mii de oameni sub comanda lui Niwa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lăncieri se angajară în lupta corp la corp. Adevăratele acte de eroism ale unui războinic în bătălie se văd, de obicei, în ciocnirile cu lancea. Mai mult decât atât, deznodământul unei lupte este hotărât, adeseori, de acțiunile lăncierilor. În acea încleștare, unitatea lui Ii ucise câteva sute de dușmani. Garda Roșie, însă, nu scăpă nici ea fără victime și mulți dintre subordonații lui Ii își găsiră moartea. Ikeda Shonyu se gândise de mai mult timp la planul de luptă. Văzu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
privească în urmă la tot ceea ce a învins, descoperă că a cunoscut cu adevărat bucuria de a trăi, în timp ce se afla pe însuși drumul vieții. Cât de plictisitoare ar fi o viață lipsită de confuzia numeroaselor abateri sau de dificultatea încleștărilor! Cât de curând s-ar sătura un om de a trăi, dacă ar merge mereu liniștit pe o cărare netedă. În cele din urmă, viața omului constă într-o continuă serie de greutăți și de lupte, iar plăcerea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
fapt, același moment, din altă perspectivă decât cea aleasă de cititor... Cu asemenea riscuri a ales a se înfrunta domnul profesor Alexandru Mânăstireanu, nonagenarul autor al acestei călătorii prin vâltoarea vremii, o călătorie făcută fără încrâncenare, în ciuda momentelor de crâncenă încleștare cu neguroase vremuri, o călătorie urmând firul cronologic al unui parcurs clasic: copilărie, vârsta armelor, durul botez al focului, maturitatea deplină - acel mezzo del camin di nostra vita - sinonimă, aici, cu perioada apostolatului, retragerea din vâltoare și restul, care, iată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai păstrează în subconștient impresiile din întâmplări deosebite, care nu se șterg nici cu trecerea anilor. Acum îl cred și îl înțeleg pe tata care, cu câteva luni înainte de a muri sărea agitat din patul de suferință, visându-se în încleștarea de la Mărășești din 1917. 1 aprilie 2007. Pot uita coșmarul retragerii dramatice de pe front? (iar obsesiv). Mă gândesc la bieții mei colegi de clasă dispăruți în diverse faze ale războiului și deplâng dispariția multora din foștii mei ostași, cei care
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mai scurt, dar ești tot o păpușă. Iar tu ești tot numai bun de călărit, am reușit eu să rânjesc, deși simțeam cum mi se sfâșie inima în piept. După asta n-a urmat nimic care să semene cu o încleștare pasională sau cu o îmbrățișare emoționată peste masă. Scopul întâlnirii fusese să stingă ultimele limbi ale focului, nu să-l reaprindă. Ar trebui să mă întorc, am spus eu. Nu voiam să plec de lângă el, dar nu mai suportam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
împreună cu Eva. Lângă el, cufundat într-o tăcere posomorâtă, inspectorul Flint își pierduse farmecul său simbolic. Acum el nu mai era mentorul încrederii în sine proaspăt cucerite de Wilt, nici potrivnicul insignifianței sale, ci devenise un tovarăș de suferință în încleștarea cu viața, aproape o reflexie în oglindă a nonentității reprezentate de Wilt însuși. Iar înaintea lor, dincolo de peisajul acesta plat și mohorât, cu pământul lui întunecat și norii lui cumulus, aștepta Eva și o viață întreagă de încercări de explicații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
-ți spun ce căutam În Scoția. Vorbele lui mă lovesc drept În moalele capului, lucru pe care mă străduiesc din greu să-l ascund. — Nu mă interesează absolut deloc ce căutai În Scoția ! reușesc să Îngaim. Îmi smulg brațul din Încleștarea lui furioasă și pornesc În fugă spre mulțime, croindu-mi loc cu greu prin marea de avocați care vorbesc la mobile. — Emma, vreau neapărat să-ți spun. Jack m-a ajuns din urmă. Chiar vreau să-ți spun. Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de toamnè aurie, deasupra unei mese de tenis, doi bèieți de liceu se înverșuneazè într-un turnir a cèrui recompensè ar putea fi zâmbetul domnișoarei cu pèrul blond, care, împreunè cu alte douè fete, urmèrește amuzatè, cu gândurile aiurea, teribilă încleștare, Turnirul lor sângeros și inutil îmi stârnește reacții neînțelese de gelozie, încè nu-mi dau seama care dintre cei doi adolescenți rèzboinici va fi învingètorul, sè fie oare bèiatul cu ochelari, cel pe care niște țepi rèzleți din barbè îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
hotărî imediat cine pleacă și cine rămâne. Domnișoara Nanone preluă într-adevăr conducerea. Sărută dulce obrazul Marelui Komandir, în timp ce mâna ei căută, prinse și magnetiză spontan mâna tânărului boier. Degetele lor se împreunară în cea mai firească și de nedezlegat încleștare. ― Îmi pare rău, mon cher général! C’est le destin! Vous comprenez, n’est-ce pas? Poate că ne vom reîntâlni la Sankt Petersburg... Sau - cine știe? - chiar la Constantinopol... Își aruncă din mers blana pe umeri, apucă punguța cu banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
le respecte. Dar, ca orice artă, iubirea avea nevoie de înnoiri. Știau și asta. Se străduiau să i le ofere. Numai că oricând, oricând se putea ivi și... neprevăzutul. PAGINĂ NOUĂ 11 Degetele se desprindeau cu greu din ultima lor încleștare. Urmă ultimul sărut, o sorbire nesățioasă din sufletul celuilalt. În sfârșit, ultima privire, marcată de tumultul dăruirilor și epuizărilor succesive din cele două nopți nedormite. Nanone se cuibări cu un oftat prelung între pledurile din sanie. ― A fost o veritabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
înconjurase cu atâta iubire până în ultima clipă. Desigur, era un obicei păgân, dar și prilejul de a simți toate acele suflete năvălind cu bucurie în lumea ta, reînviind vremurile lor pline de forță, de elan vital, de iubiri, suferințe și încleștări barbare dintr-un trecut imemorabil, curat și sălbatic. Devenea conștientă că aparținea într-adevăr unui ciclu firesc al naturii. În grădină, argații tunseseră pomii, greblaseră frunzele uscate și adunaseră toate resturile în grămezi. Grădinarul săpase straturile de trandafiri și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
de bucuria unei vieți noi, descătușate. L LIII Săptămânile treceau într-un fel de beție care mă făcuse să pierd cinci kilogame. Nici nu mai avea rost să mă duc la sala de sport. Naveta nord-sud și nopțile pierdute în încleștări pasionale cu negresa cârlionțată, parfumată când cu Bulgari, când cu Poison, mă storceau de energie. Creierul, însă, rămânea într-o stare de excitație continuă, de parcă m-aș fi hrănit cu pastile de ecstasy. Dragostea pătimașă e un drog - ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
locului macabru, vorba lui Dănuț), pe tărâmul uitării și al caznei, de unde nu mai există cale de întoarcere până la Judecată! Păcat, ăia doi haioși îmblăniți, chiar că începuseră să-mi placă! oftează Poetul sleit, brusc debranșat de la tensiunea pipăibilă a încleștării. Păcat de ei, păcat și de Silică. Păcat, păcat, păcat... Cu sau fără arme, binevoiți să ne cărăm! îi zorește Fratele. Mi se pare mie că se aud sirenele, de la dubele gaborilor. Da' rapid au mai sosit! se miră Vierme
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
uneori un glas cu timbrul vag cunoscut. Se silea să aleagă vocea arendașului sau pe a avocatului și nu izbutea, parcă ar fi pierdut amintirea lor. " Dar dacă nu sunt ei?" îi trecu prin minte ca o străfulgerare. Simți o încleștare în inimă atât de dureroasă, că vru să țipe. În clipa aceea însă auzi foarte deslușit niște pași bocănind grăbit în vestibul. Apoi ușa se deschise furtunos, parc-ar fi sărit din țâțâni și în fața ei apăru un țăran tânăr
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
unele privințe, diferite pentru Antantă și S.U.A., situație ce a generat și probleme ce trebuiau depășite pentru a se recunoaște drepturile naționale românești. Primăvara anului 1917 și începutul verii au marcat intensificarea eforturilor de refacere, de revigorare morală, în așteptarea încleștării decisive pentru soarta statului român. La 7-8 iunie 1917, populația orașului Iași a făcut o primire entuziastă batalionului de voluntari români, ardeleni și bucovineni, ce veneau din Rusia. Încadrarea acestora în armata română a însemnat, pe lângă întărirea capacității de rezistență
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
alunecarea, hotărât fiind să-i chinui numai brațul), și, când o sărutai de astă dată pe gură, înțelesei că nu mai era o sărutare de viol, căci buzele ei se deschideau ca să mă soarbă, dinții ei încercau să mă străbată, încleștarea nu mai era nici împotrivire, nici abandonare, ci coincidență cu dorul meu, cu sângele meu. Am înțeles atunci că orice s-îr fi întîmplat mai înainte în emoțiile și în gândirea Maitreyiei, oricine le-ar fi răscolit mai înainte de mine, urmele
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
continuu, un val inefabil mă înălța din nimic, fără să mă despartă totuși de mine însumi, fără să mă rătăcească. Niciodată n-am trăit mai total și mai nemijlocit ca în acele clipe, care mi s-au părut fără durată. Încleștarea aceea la sânul Maitreyiei era mai mult decât dragoste. Ea s-a deșteptat, cu palmele întoarse acoperindu-și ochii. S-a depărtat de mine agale, privindu-mă câteodată tresărind, apoi acoperindu-și iar fața. Trecu pe lângă masa cu cărți și
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
îi mai merge d-lui Sen, de ce nu vin și ceilalți la masă, ca și cum nimic nu s-ar fi întîmplat. Maitreyi îmi strângea picioarele să mi le frângă. Își punea toată pasiunea ei ultimă și toată spaima ei în această încleștare a pulpelor. Voia să mă mângâie mai dulce ca niciodată, și simțeam talpa ei caldă atingîndu-mi încet, blând, alinător, pulpa; parcă ar fi vrut să mă consoleze, să mă întărească în această primejdie, pe care eu o ghiceam, dar nu
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
la preîntâmpinarea unei tămăduiri eliberatoare din fluxul temporalității, o tămăduire întru transcendență și adusă de aceasta. Mâinile suferindului ce se agită exprimând tensiunea acerbă a durerii trupești caută spre a prinde acea eliberare deplin taumaturgică, acea descătușare nu doar din încleștarea unei singure dureri ce izbește dinspre corporalitate ci din întreaga paradigmă a viețuirii în trupul supus topirilor ce picură arzător spre suflet. Aici suferindul își asumă transcendența trecând prin metamorfozele impuse de experiența durerilor fizice. Această experiență transformă conștiința, așadar
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]