1,396 matches
-
va afla, în acea zi. - Sire, vă mulțumesc, pentru că ați acceptat această întrevedere. - Ai un aer oficial. N-am știut, aș fi îmbrăcat uniforma. M.Joseph răspunse jovial și ochii îi zâmbeau. - Ia loc, te rog! Alma se așeza puțin încurcată, neștiind cu ce să înceapă. Între ei doi se afla biroul mare din lemn de stejar. Chiar și așa, prezența lui îi încurca gândurile. Prea multe amintiri și întâmplări se învălmășeau în mintea ei. - V-am promis, că mă voi
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
un barbat matur,esti muncit de o timiditate mult prea accentuată.Dar spune-mi mie ce-ți dorești și-ți voi aduce eu acel buchet de trandafiri pe care sigur îl vei dărui iubitei tale! Luat prin surprindere și vizibil încurcat,ezita să-i răspundă și într-un final întrezărind o portiță de scăpare,i se adresa fără a o privi în ochii. -Nu doresc să cumpăr nimic,așteptăm pe cineva! -Și în tot acest timp mă priveai pe mine zise
CU ARIPILE FRANTE de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352750_a_354079]
-
ca un nor în adierea vântului. Îl studie pe furiș pe bărbatul din fața sa. Și-l imagina întinzându-se lângă ea pe patul din dormitorul ei cochet, învăluind-o cu căldura trupului puternic. Li se intersectară privirile, iar Brigitte tuși încurcată, coborându-și privirea spre țigara care fumega în scrumieră. Se simțea vinovată pentru fantasmele ei. În secret știa că își dorea să-l seducă pe profesor, dar mai știa și era din ce în ce mai convinsă, că nu va putea face aceasta niciodată
ROMAN, CAP.XVIII -FRISOANELE OLIMPIADEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354582_a_355911]
-
sari împurpurat Așează-n palma clipelor din strană Un psalm al vieții fără de păcat. Trăiește-n visul de poet Tagore Minunea dragostei ce-ar vrea s-atingă Aripa timpului pierdută-n ore Și teama de iubire să-i învingă. Când încurcate căi cu spini și frici Cu dragoste descurcă în tăcere Poetul trist îndeamn-un licurici Să-i lumineze clipa de veghere. Nu-i încurcată dragostea când arde Lăstunii-au înverzit printre verbine Din inimi triste-n care ard petarde Si-apoi
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
ar vrea s-atingă Aripa timpului pierdută-n ore Și teama de iubire să-i învingă. Când încurcate căi cu spini și frici Cu dragoste descurcă în tăcere Poetul trist îndeamn-un licurici Să-i lumineze clipa de veghere. Nu-i încurcată dragostea când arde Lăstunii-au înverzit printre verbine Din inimi triste-n care ard petarde Si-apoi se-nalță-n zborul de albine. Se dezvelesc statui din piatră fină De voaluri preasfințite-n puritate Pe fruntea lui se scaldă o
POEME DE IARNĂ de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354749_a_356078]
-
un oftat general. Ei îi săltă inima de bucurie. Apucă câteva foi și începu să povestească. Tot ce nu-i spusese mamei, tot ce nu spusese nimănui, în cuvintele ei, devenind personajul principal al lucrării. Lângă ea, colegii se foiau încurcați, șușotind, dar nu îi băga în seamă. Scria într-un ritm imposibil de urmărit, speriată că nu va termina înainte de a se suna. Profesorul se oprise în spatele ei, dar nu îl observase. Continua să scrie, un cuvânt după altul, un
FLUTURELE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347062_a_348391]
-
trecerea la subiectul propriu-zis, istoria Uniunii Europene pe care nu pot s-o redau în splendoarea ei candidă aici, din lipsă de spațiu. Pentru copiii de astăzi ai Europei, care, poate pentru întâia oară în viața lor, iau contact cu încurcatele ițe ale Uniunii Europene prin intermediul acestei simpatice broșuri, este practic obligatoriu să pornească de la o impresie pe cât posibil pozitivă. În fond, ei sunt cei care, în viitor, adulți fiind, vor decide direcția în care se va continua povestea... Trecând peste
CURS DE... EUROPEANĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347102_a_348431]
-
mă lăsa. Strângându-mă parcă mai tare, și-a pus obrazul lângă al meu și mi-a spus simplu: «Au revoir, Papa!» Emoționat, l-am întrebat: Paulică, spune, când te întorci acasă? Veniți în această seară? S-a uitat oarecum încurcat, apoi către colegii lui care îl așteptau, și mi-a spus: «Tată, nu știu când. Nu depinde de mine!....» Bine, bine, dacă nu veniți în noaptea asta înseamnă că veniți dimineața, nu? Mi-a răspuns însă Doru: «S-ar putea
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357057_a_358386]
-
în copilărie. Farmecul lui era cînd ne povestea fie o înâmplare, fie vreo nenorocire care dăduse peste el. Atunci eram toți fascinați. Cel mai adesea noi ne prăpădeam de râs, numai el, nedumerit sau supărat, ne privea cu un aer încurcat, de care se lăsa păgubaș repede și își continua cu mai multă patimă istoria. Mai târziu am înțeles de ce râdeam toți de nenorocirea lui: cu inteligența lui nativă, dominată de optimismul omului simplu, căuta și într-adevăr găsea, în fiecare
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
oare suntem oameni cinstiți?” spusese acela pe un ton liniștit. Baraba se oprise încurcat fiindcă el era de fapt cel mai vehement apărător al omului cu talantul îngropat, și devenise un fel de avocat al lui în toată discuția purtată. Încurcat, spusese totuși că desigur, ei toți ocupându-se cu tot felul de răutăți era adevărat ceea ce spunea tovarășul lui și anume că ei toți nu se ocupau cu lucruri legale, cinstite. Dar îl întrebă pe acela ce rost avea remarca
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN-9) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357116_a_358445]
-
pusese o pătură veche să-i țină de cald și grijuliu cum era, îi mai dădea și târcoale noaptea, să fie convins că “băiatul nu suferea de frig”. În seara când mami a terminat de tricotat, cu un aer puțin încurcat tata-mare a întrat la noi. Se foia pe scaun și nu știa cum să înceapă discuția. Abia când mami a pus vesta pe masă în fața lui i-a spus: -Măi Marioară, eu cred că este prea mult să așteptăm încă
GLORIE COPILĂRIEI SFÂRŞIT de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357168_a_358497]
-
amuzat dar și confuz, privește la creatura, frumoasă nimic de spus, ce-ntr-o singură privire și c-o singură suflare, gândului dădu-se viață, răspicat, cu voce tare. Încolțit, făr' de scăpare, cu răspunsul, așteptat, coboară în cugetare, din ce în ce mai încurcat. "Of! Ce-mi trebui vrăjeală? Cum s-o dau? Ce să mă fac? Ce e drept, îmi place fata! S-o pierd? Nu-mi trece prin cap. Să mă leg? Ce mă fac cu libertatea? Au! Nevastă și copii! Of
....SĂ MAI ŞI ZÂMBIM! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1464 din 03 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357817_a_359146]
-
ajute, Dorina! Să sperăm că va fi bine! Este tânără și va lupta pentru viața ei! Iar gura lumii... nu contează... - Așa este, doamnă... - De câte ori să-ți spun? Emanuela, nu doamnă! - Bine, Emanuela, rosti Dorina cu jumătate de gură, puțin încurcată, ca de fiecare dată când Emanuela îi cerea să-i spună pe nume. Deși era o doamnă prin ținută și calități, Dorina se simțea complexată, inferioară din cauza faptului că nu-și depășise condiția sub aspect profesional și rămăsese doar o
ÎN MÂNA DESTINULUI...(10) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357766_a_359095]
-
fără să ia în calcul dobânzile. Problemă gingașă, nu vreau să-l dezamăgesc, ci doar să deschidă ochii la cât o să-l coste. - De ce nu ai întrebat pe cineva cum era mai bine, cât o să te coste dobânzile? Pare puțin încurcat, dar nu prea mult. - Când ai mai mult timp, adună toate facturile cu dobândă cu tot, eșalonate, și vezi la ce total ajungi. Și când ne-am văzut iarăși din nou, mi-a spus plin de năduf: - La cinci mii
ARME NOI de ION UNTARU în ediţia nr. 508 din 22 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358216_a_359545]
-
Ruxandra lu' Ghiță Pâslă ți-i mai dragă? Că eu nu-s prea lămurită ... Cum să fiu, Ioane, di vremi ci tu mă scoți mereu la poartă, da' la horă ti guduri numai pe lângă a lu' Pâslă? Ion păru cam încurcat, dar ticluiește repede un răspuns: - Lasă, Casandră, nu pune la inimă ci crezi tu, până nu ți-oi spune ci simt eu ... - Șî ci, mă rog, sâmți tu? - Că mie-mi sunteț' dragi amândouă... - Da' ci, Ioane, tu ai două
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
acel tren accelerat care îi debarcase în plină noapte și în plin câmp, lăsându-i la voia întâmplării pentru a se descurca fiecare cum poate. Din viața de cerșetor au învățat doar să se descurce singuri în situații grele și încurcate. Asta le povesteau seara grăjdarului șef Simonică cei doi care nimeriseră la brigada viticolă. Referință Bibliografică: Ciclul TUNICA SI SUMAN: OBIECTIVUL / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 721, Anul II, 21 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
OBIECTIVUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358068_a_359397]
-
ea, arăta ... de-al casei. Suflecase mânecile cămășii, culoarea îi venea bine, contrasta cu părul brunet. Pantalonii erau cam strâmți, Frank era mai slab. -Moș Crăciun a dorit sa ajung aici. Ai o casă foarte frumoasă.. te reprezintă. Shan zâmbi, încurcată. -Serios! Nu încerc să te agăț. -Mai bine mâncăm, îmi este foame. Vinul își face de cap în stomacul meu.. și nu numai. -De ce ești singură în noaptea de Ajun? o urmă în bucătărie. -Din același motiv, ca tine
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
întrerupsese, după obiceiul său, mama, ce ți-a spus medicul? Iar după ce tata se culcase, obișnuia să se culce devreme și să se scoale cu noaptea-n cap, în timp ce eu mă chinuiam la bucătărie cu niște probleme ale dracului de încurcate, aveam la matematică un profesor care ne dădea să rezolvăm probleme de prin reviste, una mai încurcată decât cealaltă, mama se apropiase de mine. Îl judeci greșit dacă-ți trece prin minte că ar fi laș, îmi spusese. Nu mai
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
se culce devreme și să se scoale cu noaptea-n cap, în timp ce eu mă chinuiam la bucătărie cu niște probleme ale dracului de încurcate, aveam la matematică un profesor care ne dădea să rezolvăm probleme de prin reviste, una mai încurcată decât cealaltă, mama se apropiase de mine. Îl judeci greșit dacă-ți trece prin minte că ar fi laș, îmi spusese. Nu mai face pe nevinovatul, că știu eu, adăugase, copilandrii de vârsta ta văd încă lucrurile doar în alb
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
să și dau socoteală. Adică acest „ieri”, era când am spart o cană și mă certa mama pentru acest,, ieri”. Adică ceva care trecuse deja, așa că... ce rost mai avea? Știam că nu voi mai repeta „operațiunea” în „viitor”. Tare încurcată am fost și cu „măsurarea” timpului. Noroc că oamenii aveau ceva care „spunea” mereu cât este timpul lor... sau chiar al altora. „Ieri” mai era și altceva, era „undă de energie” pe care trebuia să o port cu mine (destul de
AMINTIRI...DIN POVEŞTILE COPILĂRIEI de DOR DANAELA în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357580_a_358909]
-
Teme și noțiuni ca: existența, neantul, angoasa, aventura, frica de ceva, uneori metafizic, Jertfa (de seară), metafora din titlul romanului, revin ca niște motive permanente în țesătura creației sale, nu pentru a da culoare, ci pentru a ajuta la deslușirea încurcatelor probleme ale existenței umane actuale. Alături de tehnica introspecției, pe care o stăpânește cu abilitate, autoarea face și portrete psihologice bine închegate unor peronaje, fictive sau reale, aduse în scriere. Folosește cu măiestrie arta dialogului, atât cu sine, cât și cu
RECENZIE. VOLUMUL DE PROZĂ „JERTFĂ DE SEARĂ”, DE VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357724_a_359053]
-
seară! - Bună seară! - Se pare că s-a întrerupt legătură, zise Aveline, făcând pe niznaiul. - Nu. Eu am închis. De ce, măi aveai ceva de spus? Haide rapid, că am mâncarea pe foc, nu am timp de povești. - Ăă aaa... zise încurcata elevă, îmi puteți spune totuși dacă știți când se intoarce Râul? - Nu-i cunosc programul. Altceva? - Nimic. Mulțumesc. Seară bună, replică Aveline, trântind la rândul ei telefonul și reținându-și cu greu un chicotit de satisfacție. "Auzi ce chestie. Băiatul ăsta
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
-i trupește, așa cum nu ar fi procedat poate Aveline, ar fi fost asimilată întreaga poveste drept o simplă aventură din partea lui. Niciuna din perspective nu îi era favorabilă, mai ales că speră să-i pice și Aveline în plasă. Astfel, încurcat, căutând să tragă de timp, nu găsea justificările necesare momentului potrivit, iar să o cheme pe Brigitté era exclus. Fiu de oameni sârmani, era incapabil să își asume responsabilitatea unui cuplu cu oricare dintre ele și era conștient de imaturitatea
AVELINE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344548_a_345877]
-
i-ar folosi? Iocentus ridică din umeri. -Nu cred mărite. Zic și eu ca și domnia ta. La ce i-ar folosi? -Mai spune-mi Iocentus, ce crezi despre toată întâmplarea aceasta cu Iisus? Care îți este părerea? Iocentus se simți încurcat iar Pilat observă aceasta. -Spune Iocentus, nu te tulbura! continuă Pilat. -Cum să vă spun mărite...? De când cu acest Iisus pe aici prin Ierusalim s-au țesut o sumedenie de povești care mai de care mai uimitoare. La început toată lumea
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
ei de un verde ireal, strălucitor. Acesta era tabloul care se lăsa privit atunci când mergea pe stradă, sau prin piață, sau când scotea cele două capre la păscut pe marginea șoselei. Hayfa l-a ascultat pe Omar, a tăcut puțin încurcată, și într-un târziu i-a răspuns. - Bine, îi voi spune mamei să te primească. - Tu, ce poți să îmi spui Hayfa? - Deocamdată, nimic, dar îți voi spune mâine. Vin eu la hotel să facem o înregistrare, și dacă îți
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]