433 matches
-
pretindeau că nu-i mai pot vedea. czernin Mama ne trimise și Cartea Roșie a lui Czernin, în care se zugrăvea caracterul lui violent până la extrem. Furia în contra regelui și a lui Ionel, exprimată în termeni așa de cruzi, arată îndestul că era convins de detronarea celui dintâi și, prin urmare, de dispariția celui de al doilea de pe scena politică. Nu și-a închipuit că el va pieri în curând, odată cu monarhia austriacă. Nici cu totul veridic nu este, căci de la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
despre d-ra Văcărescu, dar niciodată nu vorbea de dânsa, fie dintr-un rest de supărare pe cei ce o îndepărtaseră, fie dintr-o mortificare de a se fi înșelat. Regele făcu apel la d-na Maurojeny, pe care o cunoștea îndestul ca să poată avea toată încrederea în inteligența și devotamentul ei. Se duse, dar, s-o ia de la Palanza, pe lacul Maggiore, unde se cobo râse de la Sigenhausen. La gară, îi ieși înainte Curtea cu regele în cap, lumea oficială și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
a fost totdeauna spaima înotătorilor. La orele 7 sara, când dânsul se prezenta la cazino pentru a prânzi, sutele de oaspeți ce erau acolo se sculară în picioare, și-l primiră cu aplauze și urale zgomotoase. Bietul om n-avea îndestule mâini să le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe malul mării fără să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
sara, când dânsul se prezenta la cazino pentru a prânzi, sutele de oaspeți ce erau acolo se sculară în picioare, și-l primiră cu aplauze și urale zgomotoase. Bietul om n-avea îndestule mâini să le dea la toți, nici îndestul răgaz ca să răspundă la toate întrebările și felicitările. În ochii tuturor el devenise un erou. Frumoasele fiice ale Albionului care se preumblau de obicei așa de înțepate pe malul mării fără să arunce o ochire asupra vreunui muritor, de astă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
-l doară capul cu Bilha, țiitoarea lui taică-său - Facerea, 35, [21].) Sunt atâtea și atâtea cucoane turmentate de gândul aventu rilor extraconjugale - motivat, Își spun ele sub ame nințarea vârstei canonice, de regretul de a nu-și fi trăit Îndestul viața - și care se prefac a ignora că majoritatea amanților lor, reali sau ipotetici, le preferă altora, sau „celor lalte“ din bordel pentru con siderente cu totul altele decât calitatea lor de femeie măritată, condiția lor socială etc.; chili pirgii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
iubirii. Predicat a fost prin tine adevărul mântuirii Te salut, o cruce sfântă, semn slăvit, cu care Domnul S-a-nălțat slăvit în ceruri pentru ca s-ocupe tronul, Și coroana sa de slavă, după cruda suferință Ce prin tine-a îndurat-o, îndestul, cu prisosință. Tu ești unica scăpare, ce primești cu bunătate Pe cei buni și cei ce-ncontra-ți au greșit cu răutate. ............................................................ Binecuvântată-n lume fii, tu cruce, și slăvită, Tu, ce arăți la lumea-ntreagă biruința-ți strălucită Cu
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
că niște "înțelepți din vechime" cică ședeau într-un butoi și propovăduiau că toți oamenii, ar fi chipurile egali! scuipă Isaia cu scârbă. Grecoteiul aista nu-i întreg la minte. Îl smintește și pe Vodă, parcă nu-i el smintit îndestul. Aiștea-s nebuni de legat! întărește Negrilă scuipând și el, cu sete. Boier și țăran ne bagă în aceeași oală! De-om merge tot așa, boierimea moldovană să-și cânte prohodul de îngropăciune! Să creadă el! hohotește Isaia. Atâta i-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pentru câtă cenușă... Există o Sfântă Dreptate, se justifică Ștefan, cu părere de rău totuși, că a fost mânios peste fire. "Spune stăpânului tău că atât de mult s-a scumpit sângele moldovenesc ce-a vărsat, încât nu se află îndestul aur cu care să răscumpere capul fiului prea iubit!" așa a grăit Ștefan Vodă către solul fericit că a scăpat singur, ciumpăvit, numai cu nasul tăiat, adaugă Duma. Și, punându-i tot aurul în brațe, l-o lepădat peste Nistru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui martie 1881, a fost prezentată situația revendicărilor cercurilor politice de la Viena, concluzia fiind că „Austria vrea să ne umilească”. Toată lumea, de la conservatori prin glasul lui Alexandru Lahovari, care declarase În Cameră „această Dunăre e a noastră; am plătit-o Îndestul În trecut, căci au fost secole În care ea a dus la mare mai mult sânge românesc decât apă...”, până la liberali, care, prin glasul lui Dumitru Brătianu, declarase În mai 1881, În calitate de prim-ministru că „poartă În sânge dragostea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nepermis de mult ce iese în plus? Și când toate acestea le pui sub cuvântul lui Eminescu, mereu împotriva chetelor? Iată ce-i scrie poetul lui Al. Vlahuță, în ianuarie 1887, din Mănăstirea Neamțului: „Dragă Vlahuță, Nu te pot încredința îndestul cât de odioasă e pentru mine această specie de cerșetorie, deghizată sub titlul de subscripție publică, recompensă națională etc. E drept că n-am bani, dar aceasta e departe de a fi un motiv pentru a întinde talgerul în public
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
chitanță de primirea banilor. Vă alăturez aici în scrisoare, mulțumindu-vă din adâncul inimei la toate Doamnele din Comitet pentru generoasa îngrijire ce-o aveți în nenorocirea ce se găsește iubitul meu frate...” (12 mai 1887), sau: „Nu găsesc cuvinte îndestul de a vă mulțumi de bunătatea D voastră..” (16 septembrie 1887), „Sărut mânele părinților matale, complimente la toți și toate ce le cunosc...” (24 august 1887, către fiica Corneliei Emilian), etc. Astăzi, când citim cu un ochi mai rece aceste
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
țării și a lua măsurile legislative neapărate pentru vindecarea suferințelor ei. Sunt acuma cinci ani de când se aplică noua Constituțiune. Acesta este un timp foarte scurt în teorie; iar în practică, când lucrurile merg rău, cinci ani de anarhie sunt îndestul pentru a dezorganiza și a pierde o țară întreagă. Cine ar putea zice că aceasta este o exagerare? Oare nu am văzut momentul unde principele domnitor era să părăsească tronul, fiindcă licența și anarhia domneau în țară? Oare Puterile mari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
batjocurile făcute prin presă să fie judecate nu de juriu, care le achitează totdeauna și agravează prin aceasta încă injuria făcută persoanei atacate, ci să fie judecate de tribunalele corecționale, ca în țările civilizate. Pentru ca să adopți această măsură binefăcătoare, este îndestul să vă amintiți atacurile infame făcute de o parte a presei noastre nu numai în contra persoanei domnitorului, dar și în contra familiei sale, până și în contra copilului din fașă. Prin urmare, propunem ca alineatul al 2 lea din articolul 24 al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cei mai în vârstă. Această satiră era o șarjă împotriva noii pături de ciocoi care se ridica, ciocoi cari, ca toți parveniții din toate epocile, erau nesuferiți. Fiindcă fiecare transformare socială și fiecare revoluțiune ridică la întâietate pături noi nefasonate îndestul pentru exercițiul noii lor funcțiuni. Satira lui C. Bălăcescu este intitulată: Fă-mă, tată, să-ți seamăn sau Căftănitul de țară la București. Iată câteva strofe: Un străvechi mazil de țară De multe pilde nboldit, Se hotărî, într-o vară
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vremii: „De câteva săptămâni d. Gr.C. Suțu a deschis frumoasele sale saloane eleganței Bucureștilor. Joia trecută a fost o splendidă serată danțantă unde tot ce este mai elegant în societatea noastră s-a amuzat până la ziuă. Obicinuiții acestor saloane cunosc îndestul amabila recepțiune a d-lui și d-nei Gr. Suțu, pentru ca să mai avem trebuință să mai descriem această serată. Grațiozitatea și eleganța damelor noastre ne dispensează de orice detaliuri. La acest bal se afla și Don Familia Grigore Suțu avea un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înveselitoare, așteptată și dorită de orice inimă românească, că armata principelui Carol a luat Plevna. Își poate lesne închipui cineva bucuria ce cuprinsese pe toți locuitorii Capitalei. Din nenorocire însă, acea știre nu era exactă și nu putem dez aproba îndestul modul de a da știri de senzațiune false din partea unui ziar ce abia a apărut de două-trei zile și care, prin urmare, ar avea mare necesitate ca să câștige încrederea publi cului. Asemenea știri nefondate, în alte țări se urmăresc pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
său un neplăcut sunet și, în loc ca neastâmpărata mediocritate (ci cu puțin talent) să geamă pentru toate aceste sporiuri, pentru că înaintea ei să strâmtorează neîncetat câmpul geniei, adevăratul om literat, petrecându-l cu ochi sigur, va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la fiștecare ocol câte un mazil zapciu care să îndemne pe toți locuitorii ținutului să are și să semene cât de mult iar care din locuitori nu-și va cunoaște folosul său și nu-și va pune silința a ara îndestul și a semăna, să-i silească și peste voia lor și pentru ca să cunoască că orânduitul zapciu urmează după poruncă să fie dator a face isvod de câte chile grâu, orz, malai sau orice fel de pâine au semănat fiștecare sat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
in viitor aspru oprit, afară de autoritățile legiuite constituite și îndrituite nimeni nu se mai poate atinge de domiciliul și de persoana cuiva. Asemenea vă invit să opriți cu desăvârșire bătăile căci nu prin bătăi se moralizează. Legea actuală, prevede alte îndestule:cazuri de reprizie, sânt dar hotărât a mă servi de toate puterile ce-mi dau legile spre a înfrâna orice jignire nelegală s-ar face in atingerea onoarei și libertăței individuale. În curând Domnule Prefect, voi avea onoarea a vă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să fiu înțeles greșit - pentru că n-ar exista dorință sau interes pentru o politică pro-europeană. Noi sperăm într-o politică pro-europeană autentică și de lin parcurs a Republicii Moldova. Robert Turcescu: Și atunci, de ce ezită? Mihai-Răzvan Ungureanu: Uneori nu comunicăm noi îndestul de bine, alteori nu există instituții pregătite de partea cealaltă a frontierei, alteori este nevoie să fim noi mult mai interesați în a promova propriile avantaje. Vă dau un exemplu care v-ar putea fi la îndemână și care servește
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Noi nu vorbim numai de Uniunea Europeană aici, pentru că sunt nenumărate organisme care monitorizează legislația internațională, aplicarea legislației internaționale în materie. Dar nu putem să nu constatăm că, pe anumite segmente, această legislație, în funcție de interese pe care noi nu le cunoaștem îndestul, dar pe care le sondăm, nu este luată în seamă, și atunci, ceea ce și Uniunea Europeană, și România transmit Kievului este următorul lucru: soluții europene la problemele europene. Marian Voicu: Ați primit un astfel de răspuns la un astfel de semnal
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
verbale descriptivu de starea loru materiale, sub pedepsa, contra grefiarului pentru neurmare, de o amendă de lei cinci-deci. Articolul 480 În cursulu sequestrului, se voru întreține, din starea sequestrata, soția, copiii, tatalu și mama contumacelui, daca nu au mijloace proprie îndestule. Autoritatea judeciara va regulă acesta. Articolul 481 Dacă acusatulu se dă prinsu, ori dacă se va aresta mai înainte de stingerea pedepsei prin prescripțiune, decisiunea dată în contumacia și procedurele făcute în contra lui, incependu de la ordonanță de iachisore sau de reinfatisare
CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 2 decembrie 1864 AL PRINCIPATELOR UNITE ROMÂNE. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157219_a_158548]
-
are capital disponibil, persoana îndreptățită poate opta, în cadrul negocierilor, pentru oricare dintre societățile comerciale prevăzute în oferta de restituire. ... (9) În cazul în care, în cadrul unei oferte de privatizare prin restituire, capitalul social disponibil de la o societate comercială nu este îndestul��tor, se va proceda la alocarea proporțională, în funcție de ponderea fiecărei solicitări negociate. ... Articolul 10 După publicarea ofertei cu societățile propuse pentru privatizare prin restituire, titularul deciziei/dispoziției de restituire prin acordarea de acțiuni sau reprezentantul acestuia desemnat prin procură specială
REGULAMENT din 20 ianuarie 2005 privind restituirea şi atribuirea de acţiuni în cadrul metodei de privatizare prin restituire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165092_a_166421]
-
Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori cu un număr de 333 de gospodării, tendința fiind de scădere datorită natalității scăzute și a migrației locuitorilor la
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
de altă parte unele materii nu se puteau preda într-un mod așa de complex după cum ar fi trebuit pentru ofițerii ce se destinau armamentelor speciale de artilerie și geniu, astfel că acești ofițeri, la ieșirea lor din școală, neposedând îndestul toate acele materii indispensabile astăzi unor ofițeri de artilerie și geniu, erau nevoiți a se duce în mare număr prin școlile din străinătate pentru a-și completa studiile"”. Ca urmare, prin Înaltul Decret nr. 996l din 7 aprilie 1881, regele
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]