40,898 matches
-
Scriptură: scientia inflat, caritas vero aedificat (1 Corinteni 8, 1 - „numai iubirea zidește, știința îngâmfă”). Asta vrea să spună că falsa știință este coruptă în însăși obiectul ei, și chiar atunci când ea vrea să cunoască lucrările credinței, dacă nu e îndreptată înspre progresul iubirii spirituale, tot coruptă se cheamă că este. Care mai este, în acest caz, conținutul culturii creștine?, și, mai mult, ce respinge Augustin din cultura tradițională? Respinge cultura literară pe motiv că era singura, pe vremea lui, care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în cuvinte obscure, dar nici să aibă idei de prisos și goale, care sa nu atace tema în miezul ei” (PSB 17, 365; PG 31, col. 200). footnote>, Grigore de Nazianzus<footnote Greg. Naz., Or. 1, 1: „Cuvântarea acesta se îndreaptă către aceia cărora le place să vorbească în termeni eleganți și subtili... Dar, ce bine ar dacă oamenii aceștia, de care ne ocupăm în cuvântarea de acum, s-ar îndeletnici deopotrivă și cu faptele, așa cum au limba mlădioasă și în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Cătălin D. Constantin Peste tot ce înseamnă studii eminesciene s-a întins pustiul. Cercetătorii mai de seamă au murit, alții sunt bătrîni și obosiți, alții, după o încercare mai mult sau mai puțin meritorie, s-au îndreptat către altceva. Pe tineri aceste studii nu-i atrag.“ De puține ori simt nevoia să încep prezentarea unei cărții cu un citat desprins din altă carte. Petru Creția scria cuvintele de mai sus cu șase ani în urmă, în deschiderea
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]
-
confruntarea punctelor de vedere respectate în pluralismul lor asigură fundamentul încrederii noastre într-un set de valori, idei, atitudini. Nefiind infailibilă, ființa umană devine stimabilă, atît pe plan intelectual cît și pe plan moral, prin “calitatea de a-și putea îndrepta greșelile”. Chiar dacă nici “folosirea cea mai neîngrădită a libertății de a exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
corelează cu goșismul odinioară redutabil, la ora de față încă îndeajuns de rezistent, al intelighenției occidentale, care manevrează un marxism “de cabinet”, așa cum într-un laborator s-ar efectua riscante experiențe cu potențiale arme bacteriologice. În vreme ce împotriva extremei drepte se îndreaptă toate fulgerele, neintroducîndu-se nici o prescripție împotriva celor ce-au săvîrșit orori sub flamura ei, extrema stîngă e stupefiant menajată. Iată părerea sovietologului Alain Besançon: “Amnezia comunismului întărește memoria nazismului și invers, pe cînd memoria cea dreaptă, cea evidentă, condamnă și
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
o personalitate importantă a criticii actuale, chiar dacă ar fi o autoritate echivalentă cu o instituție foarte influentă, nu se poate juca nepedepsit cu o astfel de modalitate facilă de a gândi și de a concretiza canonul didactic. Lucrurile pot fi îndreptate printr-o regândire a strategiei și o reabilitare a întregului sistem de valori, pus pe temelii mai solide. Care era strategia cea mai bună, cea mai credibilă, dătătoare de succes? Să fi mers dinspre valorile sigure, incontestabile, dinspre nucleul dur
Jocul cu canonul (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13026_a_14351]
-
8, 9, 10, 11 august. “Am fost la Bârlad... Amândouă serile, de după venirea mea, am fost la vecini și am jucat cărți.” 12 august (Focșani). “Dimineața am început-o bine, am lucrat, dar seara! Dumnezeule, oare n-am să mă îndrept niciodată! Am pierdut la joc restul banilor și am pierdut și ce n-aveam cum plăti - 3000 de ruble. Mâine îmi vând calul“... 13 august. “M-am trezit destul de devreme și dimineața am lucrat bine, în schimb după amiază... m-
Zamfira și Însemnările artificierului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13041_a_14366]
-
opus poeziei pure așa cum o concepea abatele Brémond, dualitatea unei conștiințe artistice. Fascinată de peisajul și de mirajul Helladei, de reflexele cerului acesteia într-o mare de azur, de scânteierile unui soare statornic de muchii de marmure, lirica i se îndrepta, în cei din urmă ani de creație spre un clasicism de după toate experimentele. Prin care, de altfel, ne-a și rămas.
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
sugereze o carabină, apoi se așeză, închise ochii și scoase un sunet care imită împușcătura. «War», repetă. Profesorul porni șovăind spre toaletă și se trezi în ușa bucătăriei. I se făcu rău de la aerul închis.Atingerea delicată a gospodarului îl îndreptă spre baie. Profesorul închise ușa după el, iar când se întoarse, observă în cadă înotând un pește mare. Era viu. Nu-și putea crede ochilor. Se ținea de nasturele de la palton și privea direct în ochiul plat al peștelui de sub
O povestire de Olga Tokarczuk - Profesorul Andrews în Varșovia by Iadviga Iurașek () [Corola-journal/Journalistic/13013_a_14338]
-
fățarnic, Al faimei și-amintirii vicleșug, Și tot ce-n lingușiri e darnic, Ca prunci, femei, averi, ca slugi și plug! Îl blestem pe Mamona, cînd spre faptă Ne-ndeamnă cu comori de vrem, Și cînd el perna ne-o îndreaptă, Făcînd din lene țel suprem! În struguri blestem eu licoarea! Harul iubirii de nespus! Speranța! Și credința! Iar răbdarea O blestem eu de toate mai presus! Mefisto (apărînd de după perdea. În timp ce-o dă de-o parte și se
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
unul din tablourile ei. Nu e singurul cu nume neobișnuit: Triunghiul cel vesel În lumea culorilor, Bunul rinocer fantastic, Vis asirian, Bucurie albastră, Protecția lui 2 transformat În 1, Tandrețe pe Saturn, Demoni simpatici și altele În același stil ne Îndreaptă atenția către un spirit larg deschis, cu harul fanteziei și al umorului. Arta ei plastică adeverește din plin afirmația... La Început, pictura ei nedumerește un pic. Pentru că e altfel. Aceasta este, de fapt, condiția de a fi remarcat: să fi
MAIA MARTIN Primiţi-mă cu iubire. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1555]
-
orice direcție o luai ajungeai tot la Dunăre, ne-a stârnit tuturor dorința arzătoare de a călători , mai ales când am Început să ne pierdem prietenii de joacă ce părăseau corabia iluzorie a visurilor noastre, pentru una reală care se Îndrepta către alte mări și țări și cel mai mai mult când regimul comunist ne ținea sechestrați În cușca de fier a securității. Ne-am mai regăsit cu unii dintre ei prin Canada, America, Australia, Israel, Italia, Germania , Olanda, Danemarca, Suedia
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
rezervist. “ Te Înțeleg foarte bine, ești decepționat și eu aș face la fel, i-a răspuns cpt aviator Comănescu, dar nu pot deoarece sunt ofițer activ și trebuie să rămân la datorie”. Luând ordinul de demobilizare, lt. Buchiu s-a Îndrepta spre dormitor pentru a-și face bagajele. Avea sufletul Îndurerat. Imaginea camarazilor săi care și au frânt aripile În marea Încleștare a luptelor aeriene Îi reveneau În minte, defilând prin fața lui ca la apelul de dinaintea plecării În misiune, zâmbindu-i
Destinul unui pilot Sublocotenent aviator Theodor Lisaniuc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1542]
-
piept i-a fost frică să mai privească să nu descopere că acolo cineva i-a modificat chipul și nu-l mai recunoaște. Capul martor și el al unui compromis neant observa că se fac economii în cer dacă-și îndrepta ochii spre el că sfera lui e o umbră ce stă cu spatele la trup. Dar dacă l-ai împinge puțin în gaura din piept ghipsul de pe buzele mici tot ar mai păstra ceea ce mama ne-a transmis la naștere deși acum
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
umeri. Roz... Inimă roz, spune surprins Crețu neînțelegând Încă ce se Întâmplă... Inimă roz... Și jap cu prăjina. La care Ștefănescu se-ntoarce spre clasă făcând cu ochiul, ceea ce era semnalul de plecare. Ce culoare e asta mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică precaut, s-a aplecat sub bancă, Încasând Vasilescu lovitura. Crețu, Începând să se inerveze de-abinele, Îndreaptă nuiaua spre Diaconu Vasile, un tip serios Încă din liceu,(avea să ajungă director general În nu știu ce minister), Întrebându-l: Ce culoare e asta mâ? Diaconu, serios serios, dar cum era să facă opinie separată de”golanii”clasei? răspunde după
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
lehamite din mână, vrând să calc cu tocul ghetelor de teren, galeria ciudată, când, din interiorul ei a răzbătut până la noi ceva ce semăna cu o fojgăială ciudată. Ne-am oprit nedumeriți. Eu cu piciorul În aer, colegul cu privirile Îndreptate spre galerie. Auzi ce aud și eu ?! l-am Întrebat din nou pe Joo spre a-mi verifica mai mult simțurile. Desigur, dar nu știu ce să spun. De parcă i-ar fi deranjat vocea noastră, eventualii locatari Își Încetară zgomotele. Împinși de
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
clar. Fă-ți documentația și vino să te susțin. Voi fi alături de tine, fără nici o teamă. M-am Înclinat ușor și l-am lăsat să se depărteze. Paltonul Îmi era necesar acum. Fiori de bucurie Îmi străbăteau trupul. Mi-am Îndreptat aparatul de filmat spre coleopterele gigant. Aveam să iau și câteva exemplare cu mine. Oricum, trebuia să-mi Îndeplinesc toate măsurile impuse de protocolul științific. Joo plecase odată cu ceilalți. Probabil că intuise În ce anume i se cerea să se
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
nu vom cunoaște cum ar fi putui arăta acea formă, superioară, a poemului”. Conform filosofiei lui Giordano Bruno, geniul nu se mulțumește cu „adevărul inteligibil” și tinde spre „adevărul de necuprins” - și se pare că În această direcție s-a Îndreptat, Încă de la Început, cercetarea lui George Popa. Până și fizica modernă Îi dă dreptate filozofului italian, distingând o antilume reală În datele ei teoretice, vizibilă, deocamdată numai În spiritele vizionare. Spre deosebire de primele capitole, În care numele proprii erau o raritate
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
E o exagerare a unui factor ce, până la un punct, poate fi validat sau avem a face pur și simplu cu o eroare? L-am putea oare disocia pe Chamfort, care credea că "gluma trebuie să facă dreptate și să îndrepte toate năravurile" de "realist-socialiștii" noștri care-l socoteau pe autorul Scrisorii pierdute un "critic nemilos al orânduirii burghezo-moșierești"? - Parțial, răspunsul a fost dat în paragraful anterior. Fără a fi, neapărat, o "dăscăleală", satira aduce a "cenzură" și, uneori, a "punițiune
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
Al. Ivasiuc. Despre eliminarea tabuurilor privitoare la experiența sexuală într-o literatură care fusese pudică până la el. Despre respingerea calofiliei , ca "reacție motivată într-o proză preponderent lirică", inițiativă reluată în anii '60 de Marin Preda, autorul unui faimos articol îndreptat împotriva "făcătorilor de cuvinte". Despre numeroasele personaje inedite aduse de Eliade în proza românească (de ex. "tânărul european care descoperă Asia", "femeia cultă și concupiscentă", "tânărul cinic și ispititor", "adolescenta asiatică naivă și rafinată", "tinerii huligani care urăsc de-a
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
se întâmplă asta, adică de ce concetățenii lui nu sunt tulburați de elanuri romantice - așa că cei mai mulți se grăbesc să depășească minunatul parc de odihnă, recreere și petrecere plăcută și utilă a timpului liber într-un pas săltat și cu privirile hoțește îndreptate spre orice boschet care foșnește, adie, se mișcă, sau, și mai rău, miroase de te trăsnește. Ei bine, sâmbăta seara, Ludmila și Boris - de Cervenkovi e vorba - se îmbăiau cu jumătate din apa caldă din boiler și plecau să se
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
de pe trotuar. Madi văzuse cerul o clipă, dar încercase să caute din nou cu privirea silueta înaltă și grăbită, dorindu-și cu dorul morții ca strigătul să-l ajungă din urmă. Și în timp ce corpul ei spectaculos ridicat în văzduh, se îndrepta spre asfaltul de praf, cele 8 sunete se depărtau zvelte și vesele pe deasupra mașinilor, încolăcind tandru cablurile de pe marginea străzii, fire de Internet, de televiziune, de electricitate ori de telefoane, drumuri nevăzute, sufocate de mii de călători, fiecare cu un
Cristian by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/9686_a_11011]
-
elemente parcă încercau să comunice cu mine printr-un alfabet morse de ceară, făcându-mă să tresar la fiecare cădere. Soțul meu era liniștit ca de obicei, trăind parcă în altă realitate - închisese fereastra cu grijă, mă îmbrățișase, apoi ne îndreptasem spre dormitor. Ne dezbrăcasem în tăcere punând hainele fiecare pe scaunul lui, în apropierea patului, aproape în același timp. Era un ritual care cu timpul se transformase în rutină. Scosesem telegrama din buzunarul taiorului și o pusesem pe noptieră. Apoi
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]
-
încercări telefonice eșuate. Dar mândria m-a împiedicat să fac asta - să mă pun într-o situație umilitoare, de culpabilitate, așa cum fusesem crescută în școala societății în care trăisem 33 de ani. în loc de a le cere oamenilor ajutor m-am îndreptat ca de obicei către statuile orașului considerându-le drept "prietenii mei de pe socluri". înfruntaseră nu numai intemperiile climei nordice dar și violența unor timpuri în care oamenii ajunseseră să vandalizeze chiar și statuile. în dreptul statuii de patru metri a lui
A săruta pietrele by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/9499_a_10824]