1,346 matches
-
Acasa > Poezie > Afectiune > FIORUL ZILEI Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1913 din 27 martie 2016 Toate Articolele Autorului Sub cer spuzit de albe lampioane reci Se cuibăresc timide-n șoapte-ndurerate Umbre disperate pe lungile poteci, Sunetul pașilor s-a afundat în noapte. Soarele rătăcit a asfințit în pripă, Își arde inima în palid bob de jar, Se sprijină pe vîrf de munte înc-o clipă, Privirilor, ce îl petrec, vremelnic far
FIORUL ZILEI de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369694_a_371023]
-
De revoltă împotriva celor care fură din banii statului, bani ce ar putea fi investiți în medicină pentru salvarea a milioane de oameni în suferință. Am scris acest poem mai demult, dar cred că este potrivit acestei situații. CONDOLIANȚE FAMILIEI ÎNDURERATE PLÂNG Nori de plumb aleargă repezi, ca mânați de un blestem. Ploaia bate-n ropot geamul, desfrunziții arbori gem. Fulgere brăzdează cerul în sinistrele culori, Spre meleaguri însorite pleacă ultimii cocori. Vântul cată-n drum opreliști, printre crengile uscate, Șuierând
PLÂNG de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369768_a_371097]
-
părul în dezordine, femeia își încordase brațele strâns pe roțile nichelate, răsuflând rapid și sacadat. Picioarele i se îndreptau rătăcite spre copilul neastâmpărat. Strigătul, ce stătea să-i izbucnească din gâtlej, o sugruma invizibil. - Întoarce-te!, murmură ea cu glas îndurerat. - Ba nu, vino tu!, îi aruncă băiatul peste umăr, țopăind în continuare. Tremurând din tot corpul, femeia își deplasă căruciorul până în fața primei trepte, oprindu-se apoi speriată. - Costel, te rog!, mai spuse ea implorându-l. Pe terasa mică, mozaicul
HAVUZUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362733_a_364062]
-
încântătoare are un alibi! Sincer mi-ar fi părut rău s-o bag la zdup, este destul de delicată. Și totuși am impresia că știe mai mult decât vrea să ciripească ! În sfârșit...Trebuie să vedem ce are de povestit și-ndureratul ! Ciocăne discret la 216 ,dar nu primește un răspuns. Coboară treptele și iese din hotel , încercând să se bucure de soarele minunat al unei dimineți de vară. Fețele celor două vedete strălucesc aproape enervant din fiecare panou publicitar montat în
VIAȚA LA PLUS INFINIT (17) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370096_a_371425]
-
n-a vrut să înflorească atunci când a venit prima dată Primăvara, abia acum își dezmorți crengile și își puse veșmânt de floare. Tânărul pom, care râsese de el, avea florile ucise de Viscorilă, chircite și căzute moarte. Începu să plângă îndurerat, de ciudă, când îi vedea pe ceilalți cu veșmânt proaspăt de floare. Bătrânul pom, care-l dojenise, îl mângâie: - Hai, nu fi trist! Așa am fost și eu la tinerețe. Ia de la mine, din povara albă, că sunt prea bătrân
MĂRŢIŞOR-26-ULTIMUL EPISOD de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353428_a_354757]
-
o singură ființă. Nu-ți mai găsești limita simțirii, începi să te scufunzi în infinit, începi ca întreaga-ți viață să o închini unei singure persoane. Nu trăiești și nu gândești decât la cum să o faci fericită. Dacă este îndurerată, tu îi cauți alinarea, dacă este umilită, tu torni în sufletul ei măreție, iar peste suferință așterni plăcere. Toate acestea ca persoana iubită să poată fi cu adevărat fericită. - Acestea se întâmplă doar în teorie sau în cerneala pe care
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353451_a_354780]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POVESTEA UNEI MAME-POEZIE PENTRU COPII Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Să vă spun, copii, povestea Unei mame -ndurerate Ce-și duce singurătatea Cu ce poate și cum poate. Stă mai tot timpul la poartă Și ograda e pustie Așteptând în colț de stradă Un copil de-al ei să vie. Spatele i se-nconvoaie, Picioarele-s mereu drugi, Pe
POVESTEA UNEI MAME-POEZIE PENTRU COPII de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354293_a_355622]
-
a mușcat și pe spate, de umeri... dar și aici, pe piept, m-a durut rău... și pe șolduri, le explica Iuliana în timp ce încerca să indice cu brațul mai liber de bandaje și tuburi locurile respective. Silvia privea cu ochi îndurerați, înghițindu-și lacrimile. Procurorul se deplasase între timp la fereastră. A venit aproape, a aruncat o privire peste primele semne vizibile și s-a retras din nou, ridicând din umeri, întorcându-se cu spatele. Privea în gol prin perdeaua de
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
în pămînt te vei întoarce” (Facerea 3, 19). Semnele iconice (figurile umane, marcate adânc de grimase, deformările corporale și peisagistice, operate, foarte semnificativ, după același cod, și cu același țel, al “eșecului” existențial, și al biruinței estetice, chipul zâmbitor, dar îndurerat și înlăcrimat, iluminat de un sceptic optimism, ce se ivește , fie de unul singur, fie inserat în unele ansambluri, al artistei înseși - Portret, Zodia taurului), semnele plastice (albastrul acvatic și celest al netimpului, al interregnului genezic, roșul intens, piric, infernal
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
pasaje din Scriptură. Scriu despre lipsurile vieții mele de credință, despre cum tânjesc să fiu. Mă gândesc că la fel ca mine, și cititorul trece prin aceleași lupte interioare și vreau să știe că nu este singurul. Vreau ca inima îndurerată a cititorului, sufletul mistuit de dor, mintea îngândurată să primească din Mâna Divină eliberare. Iar peste toate lucrurile, să nu uite că există Unul care veghează și care nu va îngădui nici o încercare peste puterea firească a fiecăruia de a
ATUNCI CÂND SENTIMENTELE, ÎNGRIJORĂRILE, SLĂBICIUNILE DEVIN STIHURI DESPRE LACRIMI ŞI ZÂMBETE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352651_a_353980]
-
cu o femeie, avea impresia că cel puțin unele femei știu să se ascundă mult mai bine decât bărbații atunci când urmăresc ceva în viață. Față de Cecilia, Sandu avea un sentiment de milă, mai ales atunci când o vedea mereu singură și îndurerată îngrijind de fetița ei. Își dădea seama că nu era normal ca o femeie tânără, frumoasă, ca Cecilia să sufere atât de mult, o vedea uneori în serile când le vizita cum stătea câteodată dusă pe gânduri, tânjind în adâncul
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352716_a_354045]
-
al bucuriei, al recunoștinței, al credinței și al primirii harului sfânt puternic și protector. Salciei i s-a dedicat și un cântec intonat în timpul Procesiunii de Florii și la Liturghia din această zi, o transfigurare în legendă a suferinței Măicuței îndurerate. Când lui Iisus i s-a pus coroana de spini pe frunte, Ea a rugat o salcie să o lase să facă o coroană din ramurile ei. Salcia i-a îndeplinit dorința, dar coroana nu a fost acceptată de cei
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
Răstignirea !" Acuzat fiind de hulă, față de TATĂL Ceresc I-au dat coroana spinoasă și veșmântul cel "Regesc..." "Treișnouă" lovituri, I-au administrat cu biciul Și crucea S-o care-n spate, Să-I fie mai greu supliciciul... L-au condus îndurerate, făr' să știe ce e frica Marii, Ioana, Salomeea, Maica Sa și Veronica... Și L-au Răstignit pe cruce...pironit fiind în cuie Drepții așteptau în Șeol, ca din lanțuri Să-i descuie ! Când de sete-a cerut apă, I-
CHRISTOS A ÎNVIAT ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354231_a_355560]
-
cuvântările lui Hristos pline de cuvinte de iubire și speranță pentru întreg neamul omenesc. L-a privit ca Fiu al lui Dumnezeu și ca Fiu al omului, i-a văzut fața, ochii, gesturile, l-a văzut aplecându-Se lângă cei îndurerați și spunându-le cuvinte de mângâiere, l-a văzut predicând Evanghelia celor păcătoși și adresându-le mesaje de speranță și iubire. Ba mai mult de atât, Iuda a fost primul dintre ucenici căruia Iisus i-a spălat picioarele, și în timp ce
NEÎNȚELEASA PARABOLĂ (2) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354222_a_355551]
-
Vadim Tudor Sunt beat de supărare, nu de vin, Iancule- Avram, mi-e inima beteagă, A mai plecat din viață un „șovin Ce și-a iubit ca tine țara întreagă, A mai plecat din viață un tribun, Și glasul lui îndurerat l-ascult, Cum fulgeră la Țebea sub gorun, Eu știu că te-a îndrăgit atât de mult! Vorbea de tine, ca de-un frate drag Plecat și el din lume prea devreme, Acum, e-acolo, lângă tine-n prag Și
A MAI PLECAT DIN VIAȚĂ UN TRIBUN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347143_a_348472]
-
Vali”: "Azi, am condus-o pe ultimul drum și încă nu pot accepta ceea ce s-a întâmplat. S-a stins în trei saptamani.Nu a trecut nicio luna de când am fost împreună la universitate.Dumnezeu să o odihnească! Cu sufletul îndurerat, Monica" Am tresărit când am văzut scris “Vali”, fiindcă acesta era întotdeauna subiectul e-mailurilor ei și de mult nu îmi scrisese. N-am știut că e bolnavă, nu se vedea deloc. Ultima oară când am întâlnit-o, îmi spunea că
UN TU DOAR ÎN SCRIS de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347210_a_348539]
-
esențe, amărăciune, jale, un disimulat protest, la ascensiunea nonvalorii în literatura contemporană. Iată ce spune criticul literar Al. Cistelecan:. „Problema lui Liviu Ofileanu rămîne cam aceeași și în această a patra carte: cum să etaleze o sensibilitate imediat vibratilă (și îndurerată, nu doar înduioșată, de toate) într-un orizont de așteptare care a declasat sensibilitatea printre anacronismele iremediabile. Ar fi putut-o rezolva printr-o soluție retorică, făcînd trafic ilegal într-o formulă de aparențe cinice. E un lucru care se
CINDERELLA & ALTE MARŞURI FUNEBRE (POEME) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357067_a_358396]
-
Toate Articolele Autorului Trec păsările și-n zborul auster Se simte iz de poama și de cântec, Pe cer cărări croite în efemer Deasupra noastră flutură descântec. Coboară brumele cu gura arsă E timpul ce forțează la tăcere, Și ploi îndurerate lacrimi varsă În sângele mai leneș din artere. Se pierd în toamna tristele frunzișuri Se strâng încet vietățile în sol, Din sticlă mata, dealuri și podișuri Se acopăr cu un nor de turnesol. Începe o întorsă hibernare După o miscare
TREC PĂSĂRILE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357351_a_358680]
-
Azi -noapte te-am visat prevestind nedeslușit (Sub calde lacrimi creștinești căzând din stele), Că-n beznă se va tângui un câine adormit Și-or pregăti o nuntă ursitoare rele. O rugă pentru noi ai pus în orice carte, Sufletu-ndurerat ni l-ai uns cu friguri noi; Azi țara îți deschide pământu-nspre moarte, Către Marele Olymp din piatră și noroi. Din viață tu plecași să îmbrățișezi pe toți, De suspine să-ntrebi trimise ca simbrie, S-anunți că-n viață
RECVIEM PENTRU ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1335 din 27 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/357337_a_358666]
-
să moră în această căutare-odisee etenă prin lume. Scrisă într-un stilul care ne aduce aminte începuturile poeziei românești și care-i dă un farmec aparte și o uimitoare puritate, poezia aceasta ne-a mers la sufletul, dezvăluindu-ne miezul îndurerat, „incandescent”, al adâncului sufletesc, de aceea o vom reda în întregime: „M-am născut acol' departe/ Într-un oraș din Ardeal/ Și-am să mor printre străini/ Pe-al Pacificului mal.// Dorul mă macină-ncet/ Și-mi aduc cu drag
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
sunt ignorate cu atâta ingratitudine. Deocamdată vom trece pe lângă monumentul celor dispăruți prematur, lăsând pe soclul acestui simbol o floare și un gând de recunoștință. Divinul Creator să le hărăzească ODIHNĂ VEȘNICĂ ACESTOR EROI MINERI. CU ADÂNC OMAGIU ȘI SUFLETUL ÎNDURERAT, Mihai LEONTE fost Maistru Principal Miner, actual pensionar *** Articolul face parte din capitolul AMINTIRI MINIERE din volumul ARMONII MAJORE 2010 al poetului Mihai LEONTE Referință Bibliografică: 4 Decembrie 2009 Monumentul eroilor mineri / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
4 DECEMBRIE 2009 MONUMENTUL EROILOR MINERI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358283_a_359612]
-
era, de fapt, "expresiunea unei dorinți crescute și împuternicite de golul rece al durerii". Împotriva acestui estetism festiv și fals, cinismul grec era o sfidare a suferinței, fără să fie o rezolvare a ei. Cinicul nu aducea o soluție umanității îndurerate, ci se însingura, se impunea printr-un prestigiu de orgoliu și de dispreț față de ceilalți. Nici o soluție. Pe de altă parte, epicureismul, pe care vulgul îl înțelege greșit ca pe o petrecere continuă pentru a evita suferința, era un sistem
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ELENA BUICĂ - PAȘTELE DE FOC DE LA COSTEȘTI Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului „E Vineri, ziua răstignirii, știu, Cea mai îndurerată dintre toate, Pe lemnul crucii, rece și târziu, Numele Lui e condamnat la moarte” (Nicolae NICOARĂ-HORIA) . . . Sărbătorile de Paști vin întotdeauna cu bucurie pentru oameni, dar o întâmplare nemaiauzită a făcut să fie un Paște de foc. Mi-a amintit
PAŞTELE DE FOC DE LA COSTEŞTI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358445_a_359774]
-
părea, Poet, fără pereche! Un fiul de Demiurg − zic unii! −, Cu-o frunte lată-așa, Absent în jur, la ce se-ntâmplă Părea, dar nu era!... Cu nasul fin, buze subțiri, Bărbia-așa rotundă... Confirmativ, întrebător, Și rezervat, ...mult încă. Îndurerat și iertător: Când toți vorbeau, tăcea! Iubind pe cei din jurul său Și, mai mult, Țara sa... Ochi mulțumiți, cutezători, Pătrunși de inspirații, Adânc umbriți a-dese-ori, Până la palpitații... Să mă-nțelegi, pot chiar să-ți zic: Un om și jumătate! Avea
(MIHAI EMINESCU – IN MEMORIAM!) de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358449_a_359778]
-
care a trecut România, marele poet Adrian Păunescu a scris poezia „Basarabia” care exprimă cel mai bine sentimentele românilor la pierderea ținuturilor de peste Prut și, în finalul scrierii de față, o voi reproduce în întregime: Țara noastră zbuciumată, Mamă mult îndurerată, Ți-au furat cei răi o fată, Încă-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]